Preşedintele Serbiei a ordonat armatei sârbe să fie la cel mai înalt nivel de pregătire pentru luptă din cauza situatiei din Kosovo

Sursa: https://www.hotnews.ro/stiri-international-25988230-serbia-armata-fost-pusa-stare-alerta-presedintele-aleksandar-vucic.htm

Armata sârbă a informat că şi-a plasat trupele în alertă ridicată luni seară, situaţie care subliniază recentele tensiuni din Kosovo unde s-au înregistrat tiruri şi explozii şi unde au fost ridicate blocaje rutiere, notează AFP.

Preşedintele sârb Aleksandar Vucic, pe aeroportul militar Batajnica, de lângă Belgrad Foto: Darko Vojinovic / AP – The Associated Press / Profimedia

„Preşedintele Serbiei (…) a ordonat armatei sârbe să fie la cel mai înalt nivel de pregătire pentru luptă, la nivelul utilizării forţei armate”, a declarat ministrul sârb al apărării, Milos Vucevic, într-un comunicat.

Generalul Milan Mojsilovic, şeful Statului Major al armatei sârbe, a anunţat că a fost trimis de preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, la graniţa cu Kosovo.

„Situaţia de acolo este complicată”, a declarat Mojsilovic la televiziunea Pink duminică seară, în drum spre Raska, la zece kilometri de frontiera cu Kosovo.

El a adăugat că este nevoie de „prezenţa armatei sârbe de-a lungul liniei administrative”, termen folosit de autorităţile sârbe pentru a desemna graniţa cu Kosovo.

Şi Ministerul de Interne sârb a indicat că „toate unităţile” vor intra „imediat sub comanda şefului Statului Major”.

Incidente în ziua de Crăciun

Serbia nu recunoaşte independenţa fostei sale provincii sudice, populată majoritar de albanezi, proclamată în 2008. Belgradul îi încurajează pe cei 120.000 de sârbi din Kosovo să sfideze autorităţile locale, într-un context în care Pristina vrea să-şi consolideze suveranitatea pe întreg teritoriul.

Câteva sute de sârbi kosovari au ridicat blocaje rutiere în nordul Kosovo începând cu 10 decembrie pentru a protesta faţă de arestarea unui fost poliţist sârb, paralizând traficul către două puncte de trecere a frontierei cu Serbia.

Cu puţin timp înainte de plecarea generalului Mojsilovic în zona de frontieră, mai multe media sârbe au postat pe reţelele sociale o înregistrare video, în care se aud focuri de armă, susţinând că sunt „lupte” care au avut loc la începutul serii, când forţele kosovare au încercat să înlăture o baricadă.

Poliţia kosovară a dezminţit imediat pe pagina sa de Facebook că membrii săi ar fi participat la vreun schimb de focuri.

Presa din Pristina, în schimb, a afirmat că o patrulă a Forţei de menţinere a păcii în Kosovo (KFOR), o misiune NATO, se afla în zona tirurilor. Ministrul de interne kosovar, Xhelal Svecla, a declarat că patrula KFOR a fost atacată.

La rândul său, KFOR a anunţat că va desfăşoară o anchetă în legătură cu tirurile „din 25 decembrie, în apropierea unei patrule a misiunii NATO în Kosovo”. „Nu au fost răniţi sau pagube materiale”, a spus KFOR într-un comunicat.

La începutul lui noiembrie, sute de poliţişti sârbi integraţi poliţiei din Kosovo, precum şi judecători, procurori şi alţi funcţionari publici au demisionat în masă, în semn de protest faţă de o decizie, de acum suspendată de guvernul de la Pristina, de a interzice sârbilor care locuiesc în Kosovo să folosească plăcuţe de înmatriculare eliberate de Serbia.

Situaţia cu Kosovo este „în pragul unui conflict armat”, a estimat săptămâna trecută premierul sârb, Ana Brnabic. (Agerpres)

 

Comentariu saccsiv:

Sa ne amintim:

Octombrie 2022

Președintele Aleksandar Vučić: Serbiei i s-a promis aderarea rapidă la UE, dacă Serbia va permite Kosovo să se alăture ONU

Iunie 2020

Parchetul special pentru Kosovo îl pune sub acuzare pe Hashim Thaci

Iulie 2011

O INFORMATIE CARE SPUNE MULTE: Soros vrea sa cumpere carbunele din Kosovo

Iulie 2010

Curtea Internationala de Justitie de la Haga: Proclamarea independentei KOSOVO nu violeaza legile internationale

În seara zilei 24 martie 1999 a început bombardarea Serbiei de către blocul euro-atlantic. Bombardamentele au durat până pe 11 iunie 1999.

Au fost lansate fără aprobarea Consiliului de Securitate ONU, după refuzul preşedintelui Slobodan Miloşevici de a accepta un acord de pace cu grupările teroriste albaneze din Kosovo, înarmate şi sprijinite activ de Occident şi unele state din Orientul Mijlociu.