OPINIE. Istoria războaielor purtate de SUA-NATO: „Exportul democrației” prin acte de subversiune și infiltrare

Global Research: The History of US-NATO Led Wars: “Exporting Democracy” through Acts of Subversion and Infiltration

Istoria războaielor purtate de SUA-NATO: ‘Exportul democrației’ prin acte de subversiune și infiltrare

De Shane Quinn, 28 Noiembrie 2023, Global Research

NATO, condus de americani, a atacat Serbia și Muntenegru cu avioane militare între martie și iunie 1999. Modul adesea nediscriminatoriu în care au fost efectuate bombardamentele NATO a dus la moartea a peste 1 200 de civili, potrivit Comitetului iugoslav pentru cooperare cu UNICEF; dar, de fapt, numărul real al victimelor civile a fost semnificativ mai mare și ar fi putut fi cuprins între 5 000 și 5 700 de vieți civile pierdute ca urmare a mai puțin de trei luni (11 săptămâni) de raiduri aeriene ale NATO.

Intervenția occidentală în Serbia a avut loc cu ani înainte de 1999.

SUA și Uniunea Europeană au canalizat zeci de milioane de dolari în activități antiguvernamentale care îl vizau pe liderul sârb Slobodan Miloșevici, a cărui sfidare era inacceptabilă pentru politicienii occidentali, în principal pentru administrația Bill Clinton de la Washington. Miloșevici urmărea politici externe și interne independente, printre acestea din urmă numărându-se refuzul de a pune în aplicare programele neoliberale susținute atât de mult de către americani și aliații lor europeni.

Orașul iugoslav Novi Sad bombardat în anul 1999 (Licența CC BY-SA 3.0)

În cele 18 luni de dinaintea încheierii președinției lui Miloșevici, în octombrie 2000, SUA și UE au cheltuit aproximativ 80 de milioane de dolari în domenii precum mass-media de opoziție din Serbia. Finanțarea occidentală era mai veche, de pe la mijlocul anilor 1990, când sume mari de bani din SUA și UE au începuse să intre în Serbia. Washingtonul a urmărit această politică mai ales prin intermediul United States Agency for International Development – Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și al National Endowment for Democracy – Fondul Național pentru Democrație din SUA (NED), care sunt strâns legate de Casa Albă.

Fondurile americane și europene au ajutat grupuri politice antiguvernamentale precum Otpor, care avea sediul în capitala sârbă Belgrad și care dorea să îl răstoarne pe președintele Miloșevici. Paul McCarthy, ofițer senior de programe pentru NED în Europa Centrală și de Est, a dezvăluit că, după prăbușirea Republicii Socialiste Federative Iugoslavia în anul 1992, NED a acordat ajutoare organizațiilor antiguvernamentale din Serbia, Muntenegru și Kosovo, inclusiv Otpor. În anul 1999, Otpor a primit, de asemenea, aproape 2 milioane de dolari de la un alt grup finanțat de Washington, Institutul Republican Internațional (IRI).

NED desfășura activități subversive alături de Fundația pentru o Societate Deschisă înființată în urmă cu trei decenii de către bogatul om de afaceri George Soros, un notoriu băgător de seamă, susținător al liberalismului și al expansiunii imperialiste occidentale. Acțiunile lui Soros sunt adesea compatibile cu politica guvernului SUA.

NED și fundațiile Soros s-au infiltrat în organizații media, grupuri de reflecție, sindicate etc. După anul 1990, Soros a cheltuit peste 100 de milioane de dolari pentru susținerea grupurilor anti- Miloșevici, Otpor numărându-se printre beneficiari. Soros a investit 50 de milioane de dolari într-un efort de a cumpăra minele și fabricile Trepca, situate în cea mai mare parte în Kosovo.

SUA și-au promovat ‘exportul de democrație’ prin intermediul unor organizații precum NED, USAID, CIA, Freedom House (Casa Libertății, președintele Freedom House este Michael J. Abramowitz) și fundațiile Soros. Acestea serveau drept paravan pentru schimbarea de regim în țări independente de politica occidentală. Metoda nu a fost foarte diferită de cea folosită în anul 1953 pentru înlăturarea, cu sprijinul britanic și american, a guvernului lui Mohammad Mosaddegh din Iran, după ce premierul iranian a naționalizat firmele petroliere britanice din țară.

CIA și MI6 au finanțat demonstrațiile antiguvernamentale din Teheran, cu scopul de a-l forța pe Mosaddegh să plece de la putere și de a readuce Iranul sub dominația occidentală. Mai recent, Soros s-a folosit în mod regulat de „activiști”, pe care i-a angajat și care apoi au alimentat tulburările într-o anumită națiune desemnată pentru schimbarea regimului.

Tancuri pe străzile din Teheran, în anul 1953. Susținătorii loviturii de stat celebrau victoria în Teheran (Sub licența Domeniului Public)

Grupurile susținute de guvernul american au sprijinit, de asemenea, ‘revoluțiile colorate’, așa cum s-a întâmplat acum 20 de ani în Georgia, care are o graniță de peste 800 de kilometri cu Rusia și este o fostă republică sovietică. Istoricul Moniz Bandeira a scris:

Georgia face referendum ca să afle dacă poporul vrea să intre în război cu Rusia la cererea Ucrainei

spot: Georgia face referendum ca să afle dacă poporul vrea să intre în război cu Rusia

Foto: Facebook/Giorgi Kobakhidze

Partidul de guvernământ din Georgia a anunțat că dorește organizarea unui referendum în care cetățenii să voteze dacă vor sau nu ca țara lor să intre în război cu Rusia.

Giorgi Kobakhidze, președintele partidului aflat la putere, Visul Georgian, a făcut acest anunț într-o conferință de presă organizată marți, potrivit Odessa Journal.

„Oamenii să spună dacă vor să deschidem un al doilea front împotriva Rusiei”, a declarat el, promițând că autoritățile vor acționa în concordanță cu voința poporului.

Anunțul vine ca răspuns la apelul lui Fiodor Venislavski, reprezentantul Administrației Prezidențiale ucrainene în Parlamentul de la Kiev, care a transmis Georgiei să facă pași concreți pentru a elibera de sub ocupație rusă Abhazia și Osetia de Sud.

Anterior, același îndemn a venit de la mai mulți oficiali de rang înalt de la Kiev, de la ministrul ucrainean al Apărării, la consilieri ai lui Zelenski.

„Acest referendum va clarifica dacă poporul e de acord cu declarațiile politicienilor ucraineni despre nevoia implicării Georgiei în război sau cu poziția propriilor autorități”, a conchis Kobakhidze.