GHERON SAVA LAVRIOTUL a cazut in SCHISMA …
De unde s-a plecat in vara lui 2016 si unde s-a ajuns in 2018?
Multi au uitat de unde am plecat cu totii, asa ca reamintesc.
In vara lui 2016, pana la Sinodul din Creta, exista in tara noastra un maricel front antiecumenist care luase o atitudine ferma, inclusiv publicand scrisori deschise in care Ierarhii erau rugati sa nu se deplaseze in Creta sau daca totusi o fac, macar sa nu semneze nimic. Unde eram cu totii la acea vreme, Ierarhi, preoti si mireni? Evident, in BOR. Si nimeni nu zicea altfel. In afara de stilisti, desigur, dar ei oricum n-au considerat niciodata BOR ca fiind Biserica.
Apoi, pe Ierarhi i-a durut in bascheti de rugamintile noastre, s-au dus si au semnat. Dupa care, o parte dintre antiecumenisti au trecut la fapte, intrerupand pomenirea lor pana la momentul in care respectivii Ierarhi isi vor retrage semnatura de pe Documentul din Creta. Subliniere foarte importanta: fiecare astfel de preot declara deci la acea vreme ca va relua pomenirea Ierarhului sau in momentul in care Ierarhul sau isi va retrage acea semnatura.
Si era bine si era unitate.
Intre timp insa, constat cu regret ca s-au format doua tabere aflate pe pozitii ireconciliabile, una dintre ele urand-o verde si din ficati pe cealalta. Doua sunt principalele cauze pentru care s-a ajuns aici: discutiile despre Har si actiunea distructiva a unui dezbinator. Despre acesta din urma voi vorbi intr-un material separat.
De multa vreme tot avertizez ca discutia despre Har nu ajuta la absolut nimic, ba din contra. Ca daca spui ca este Har, intrebarea imediat urmatoare vine firesc in mintea actualului mirean nepomenitor: “Atunci de ce sa mai bat sute de kilometri pana la un preot nepomenitor? Nu-i mai simplu sa merg la biserica din colt?”. Iar daca spui ca nu mai este Har, atunci apar si mai multe probleme, dintre care cea mai grava este schisma.
Si deja incepem sa culegem roadele acestei nebunii. Unii s-au intors la vechile biserici cu duhovnici pomenitori, altii au luat drumul diametral opus, spre stilism, adica schisma.
Video: GHERON SAVA LAVRIOTUL – Conferinta de la Bucuresti (21 aprilie)
Vizionati va rog si:
TRANSCRIPTUL interviului dat de Gheron SAVA LAVRIOTUL teologului MIHAI-SILVIU CHIRILA pe tema NEPOMENITORILOR si a neparticiparii Parintelui THEODOROS ZISIS la SINAXA DIN GRECIA
La VIDEO: Parintele THEODOROS ZISIS si Gheron SAVA LAVRIOTUL raspund intrebarilor teologului MIHAI-SILVIU CHIRILA despre: Sinaxa din Grecia, POMENITORI si NEPOMENITORI am publicat doar video:
Intre timp, o echipa de frati si surori au facut si transcriptul:
VIDEO: Parintele THEODOROS ZISIS si Gheron SAVA LAVRIOTUL raspund intrebarilor teologului MIHAI-SILVIU CHIRILA despre: Sinaxa din Grecia, POMENITORI si NEPOMENITORI
Părintele Theodoros Zisis și Gheron Sava au avut amabilitatea să îi acorde câte un interviu teologului Mihai-Silviu Chirilă pentru portalul OrtodoxINFO, în care îşi expun poziţia cu privire la acrivie şi iconomie în privința nepomenirii şi a modului în care credincioșii trebuie îndrumaţi să se poziţioneze faţă de sinodul din Creta şi de comuniunea cu ierarhii ce îl susțin:
OMILIA lui Gheron SAVVA LAVRIOTUL citita la Sinaxa din Grecia din 4 aprilie 2017: NE MINTIM si NE OSANDIM pe noi insine daca mergem la POMENITORI
Scriam in editorialul din 22 martie 2017:
Iata un fragment din Omilia lui Gheron Savva Lavriotul citita la Sinaxa de alaltaieri:
“Au existat diferite percepţii şi opinii personale despre cum trebuie să înfruntăm situaţia menţionată: dacă trebuie sau nu să întrerupem pomenirea cu ecumeniştii eretici neosândiţi sinodal, faptul că exista temerea că prin această acţiune se va crea schismă în Biserică, că exista primejdia de a înfiinţa o nouă Biserică şi astfel de a ieşi din Biserica cea Una şi Adevărată, de a ne uni cu grupările vechi-calendariste şi de ne fracţiona, după cum spun unii. Alţii susţineau că trebuie să luăm atitudine asupra acestui subiect după ce va avea loc un sinod ortodox, şi o altă opinie, cu totul lipsită de mărturii la Sfinţii Părinţi, cum că este suficient să protestăm, dar să avem comuniune bisericească cu ecumeniştii eretici, pentru că nu au fost încă condamnaţi de un Sinod, iar Tainele lor sunt valabile. Unii susţineau cu bună credinţă că este devreme să întrerupem comuniunea cu aceştia şi că mai întâi trebuie să fie informat poporul binecredincios asupra ereziei, iar apoi să ne separăm. Însă, prin toate acestea se dădea tot mai mult teren ereticilor de a acţiona nestingheriţi şi de a continua să înveţe şi să propovăduiască “cu capul descoperit” ereziile lor, dintre care unele sunt atât de drăceşti, încât nu au mai fost auzite până acum în Biserica Ortodoxă: că demonicul Coran, cel lipsit de sfinţenie, care Îl batjocoreşte pe Hristos şi pe Maica Domnului, să fie mărturisit ca fiind sfinţit şi sfânt, că toate religiile sunt căi de mântuire, că toate parasinagogile protestante sunt depozitare ale harului şi au botez valabil, cum ar avea şi papistaşii, că sfinţii sunt în osândă, deoarece, prin ura pe care au avut-o faţă de noi, ne-au lăsat moştenire schisma (deoarece şi ei erau schismatici, aşa cum suntem şi noi) şi, prin urmare, s-a rupt unitatea Bisericii, şi atâtea alte erezii, cărora nu este număr. Deci, această “iconomie”, în chip mincinos numită astfel, faţă de panerezia ecumenismului şi faţă de ecumenişti – fraţi mincinoşi şi cu cuget eretic, şi mai cu seamă Patriarhul Bartolomeu Arhontonis – a provocat de zeci de ani o vătămare de proporţii uriaşe în ce priveşte criteriul de evaluare a dreptei credinţe în rândul clerului şi poporului.”
[…]
“Noi, până acum, după cele “două” mustrări, nu am trecut la îndepărtarea de eretici, ci ne limitam la constatări triste, cum că Patriarhul şi cei dimpreună cu el propovăduiesc erezii, că eclesiologia şi teologia lor sunt eretice, cum că se află în afara Bisericii, şi altele asemenea, având însă deplină comuniune bisericească cu aceştia, lucru care, potrivit Sfinţilor Părinţi, înseamnă împreună- mergere şi identificare întâi de toate în privinţa credinţei. Şi, astfel, cu alte cuvinte, toate acestea pe care le afirmam şi le votam şi le osândeam, în esenţă ni le adresam nouă înşine, de vreme ce întru toate îi acceptam pe aceştia ca ortodocşi, pe care îi pomeneam şi ne minţeam pe noi înşine în faţa Adevărului însuşi, a lui Hristos, indiferent ce credeam noi.”
Puteti viziona citirea Omiliei la:
Iata si traducerea integrala a Omiliei, preluata de pe OrtodoxInfo:
Gheron Sava trimite un mesaj de încurajare celor ce luptă pentru apărarea Schitului Rădeni
Aflând de decizia Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei de a-l schimba pe părintele nepomenitor Pamvo cu preotul pomenitor Ioan Şişmanian, Gheron Sava a transmis, împreună cu părinţii de la Muntele Athos care luptă împotriva ereziei ecumeniste, un scurt mesaj telefonic:
“Chiar dacă trupeşte suntem departe unii de alţii, suntem alături de voi în lupta pe care o duceţi pentru apărarea Schitului Rădeni şi ne rugăm ca bunul Dumnezeu să vă întărească, pentru că lupta noastră este comună şi duşmanul nostru – erezia – este comun.
Transmitem dragostea noastră tuturor celor care, în România, luptă în aceste zile pentru apărarea dreptei credinţe ortodoxe”.
Cititi va rog si:
Audio: CONFERINTA de la RADENI
O puteti asculta pe Ortodox Info la:
AUDIO: Sinaxele cu gheron Sava Lavriotul de la Bănceni și Rădeni
Sau pe Aparam Ortodoxia la:
Conferință Rădeni (Pr. Sava Lavriotul) AUDIO
21 comments