GHERON SAVA LAVRIOTUL a cazut in SCHISMA …

De unde s-a plecat in vara lui 2016 si unde s-a ajuns in 2018?

Multi au uitat de unde am plecat cu totii, asa ca reamintesc.

In vara lui 2016, pana la Sinodul din Creta, exista in tara noastra un maricel front antiecumenist care luase o atitudine ferma, inclusiv publicand scrisori deschise in care Ierarhii erau rugati sa nu se deplaseze in Creta sau daca totusi o fac, macar sa nu semneze nimic. Unde eram cu totii la acea vreme, Ierarhi, preoti si mireni? Evident, in BOR. Si nimeni nu zicea altfel. In afara de stilisti, desigur, dar ei oricum n-au considerat niciodata BOR ca fiind Biserica.

Apoi, pe Ierarhi i-a durut in bascheti de rugamintile noastre, s-au dus si au semnat. Dupa care, o parte dintre antiecumenisti au trecut la fapte, intrerupand pomenirea lor pana la momentul in care respectivii Ierarhi isi vor retrage semnatura de pe Documentul din Creta. Subliniere foarte importanta: fiecare astfel de preot declara deci la acea vreme ca va relua pomenirea Ierarhului sau in momentul in care Ierarhul sau isi va retrage acea semnatura.

Si era bine si era unitate.

Intre timp insa, constat cu regret ca s-au format doua tabere aflate pe pozitii ireconciliabile, una dintre ele urand-o verde si din ficati pe cealalta. Doua sunt principalele cauze pentru care s-a ajuns aici: discutiile despre Har si actiunea distructiva a unui dezbinator. Despre acesta din urma voi vorbi intr-un material separat.

De multa vreme tot avertizez ca discutia despre Har nu ajuta la absolut nimic, ba din contra. Ca daca spui ca este Har, intrebarea imediat urmatoare vine firesc in mintea actualului mirean nepomenitor: “Atunci de ce sa mai bat sute de kilometri pana la un preot nepomenitor? Nu-i mai simplu sa merg la biserica din colt?”. Iar daca spui ca nu mai este Har, atunci apar si mai multe probleme, dintre care cea mai grava este schisma.

Si deja incepem sa culegem roadele acestei nebunii. Unii s-au intors la vechile biserici cu duhovnici pomenitori, altii au luat drumul diametral opus, spre stilism, adica schisma.