Sase ani de la mutarea la Domnul a fratelui Mugur Vasiliu
Se întâmpla pe 28 mai 2017, în Duminica a 7-a după Paști (a Sfinților Părinți de la Sinodul I Ecumenic) după o grea și îndelungă suferință.
Mai jos, cateva pasaje din articolul lui Ioan Gându postat la https://axaneamului.ro/posts/news/mugur-vasiliu-s-a-mutat-in-patria-cereasca/
[…]
L-am cunoscut bine, am colaborat cu el din 1997, am publicat în „Axa” (o vreme am făcut parte și din colegiul redacțional), i-am admirat caracterul, curajul, uneori chiar bravura, iubirea de neam, pregătirea teologico-culturală solidă, cu mulți piloni spre adâncime, realismul spiritual, inteligența, modestia, naturalețea dialogului, humorul sănătos, scrisul extrem de limpede, miezos, întotdeauna cu deschideri transcendentale și escatologice, având o mulțime de opinii comune, dar și o deosebire esențială: de peste patru decenii, tot în ascultare luminată de Duhovnici, nu mai cred în soluțiile politice omenești, pentru problemele grave duhovnicești ale unei omeniri bolunzite, în mare măsură apostată și nihilistă, dar el încă mai credea, fiind mulți ani unul dintre fiii duhovnicești ai marelui Duhovnic al neamului nostru, dar și un Sfânt Român al închisorilor oculto-comuniste, Părintele Arhimandrit Justin Pârvu. Cu rugăciunile de foc ale sfinției sale, a reușit o vreme relativ lungă, spre uimirea și bucuria mea, cu multă sfătuire și jertfelnicie, sprijinit și de tineri colaboratori valoroși, să trăiască creștinește într-un mediu oficial fățarnic, duplicitar, iconoclast și perseverent ostil, care, încă din timpul vieții sale, i-a împotmolit treptat, printr-o birocrație coruptă, sufocantă și tentaculară, mai toate inițiativele lui nobile, confirmându-mi, vai, opinia rezervată, pe care deși n-o împărtășea, mi-o respecta, acum văzând Adevărul nu prin ghicire sau în oglindă, ci față către față!
Biografia sa este uimitoare, chiar și așa scurtă, prea scurtă or prescurtată, numai Dumnezeu știe, bogată în roade, datorită jertfelniciei sale proverbiale, dar și con-creativității sale debordante, prin valorificarea la maximum a talanților primiți în dar, și, tocmai de aceea, pilduitoare. O redăm succint: născut în Bacău, la 9 martie 1965. Facultatea de Litere, secția română-engleză, Universitatea din București, promoția 1991; Doctorand al Universității din București, Catedra de literatură – specializarea Științe filologice, cu lucrarea „Prolegomene la o nouă hermeneutică a textului folcloric”; 1991 – Muzeul Țăranului Român, secția de cercetare științifică în antropologie culturală; 1998 – Guvernul României, Departamentul Informațiilor publice, Subsecretariatul de Stat pentru Relațiile cu Românii de pretutindeni; 1999 – Guvernul României, Departamentul pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni; 1999 – Ministerul Învățământului, „Centrul Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de pretutindeni”, Departamentul de Cercetare și Documentare, 2001 – Editura Christiana; 2001 – Radio România Tineret; 2002 – Editura Scara; 2003 – B1 tv; 2003 – Universitatea din București, Facultatea de litere, „Cursul de Comunicare interculturală“, Folclor; 2004 – Universitatea din București, Facultatea de litere, „Cursul de comunicare interculturală“ , Folclor.
Funcții deținute: Cercetător științific în antropologie culturală în cadrul Muzeului Țăranului Român; Director al revistei „Scara”, editată de Asociația Română pentru Cultură și Ortodoxie; Subsecretar de stat în Guvernul României, Departamentul informațiilor publice; Secretar de stat Guvernul României, Departamentul pentru Relațiile cu Românii de peste hotare; Director de studii Centrul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de pretutindeni, Departamentul de Cercetare și Documentare; Director al întâlnirii românilor de pretutindeni, Sibiu 2000, Romfest 2000; Director de editură – Editura Christiana; Realizator al emisiunii săptămânale radio (în direct) „Moralia”; Realizator al emisiunii săptămânale de cultură (în direct) „100 de minute pe Calea Victoriei“, B1 tv. Activități în cadrul Muzeului Țăranului Român: Cercetări de teren: Săpânța, Maramureș, 1991, 1992 – Mănăstirea Putna, 1992 – Mănăstirea Râmeț, 1992 – Mănăstirea Horezu, 1992 – Scheii Brașovului, 1993 – Bărăgan, Ialomița – Constanța, 1993 – Dobrotești, Teleorman, 1992, 1993, 1994 – Brănești, Ilfov, 1994, 1995 – Liteni, Suceava, 1995 – Pietroasele, Buzău, 1995, 1996 – Tescani, Bacău, 1996, 1997 – Plopșor, 1997 Expoziții : „Crucea” – expoziția permanentă a muzeului; Expoziția „Crucea, semn și materie”, Paris, 1994. Așadar, rara avis, un intelectual ortodox trăitor, cu o pregătire de excepție în câteva domenii (filologie, istorie, sociologie, antropologie creștină, arheologie, psihologie, comunicare mediatică), dar având și un „cusur” fundamental și nebiruit: incomod pentru veleitari, oportuniști, necredincioși și teomahi…
Activități în cadrul Guvernului României: elaborarea și editarea celor 10 Programe de acțiune, pentru fluidizarea relațiilor statului român cu comunitățile românești din lume; elaborarea unei strategii coerente de colaborare și conlucrare cu românii din lume „Întru apărarea comunităților românești din lume”; Elaborarea Hotărârii de Guvern pentru înființarea „Departamentului pentru relațiile cu Românii de peste hotare”; Înființarea „Departamentului pentru relațiile cu Românii de peste hotare”; Vicepreședinte al Subcomisiei pentru minorități la Tratativele de la Budapesta 1998, în a doua sesiune a Comisiei mixte bilaterale româno-maghiare; Elaborarea și popularizarea în mediile politice și administrative românești a unei prezentări a situației reale a comunităților românești din Ungaria: „Raport privind situația comunității românești din Ungaria”; organizarea primei întâlniri a celor mai importanți jurnaliști din România și Basarabia, la Chișinău – decembrie 1998. Colaborări în publicistică: „Glasul”, ziarul Ligii studenților, 1991; Monografia „Dobrotești, un sat din Teleorman”; volumul „Picu Pătruț”; Revista Muzeului Țăranului Român, „Rosturi”, 1992; „Scara – revistă de oceanografie ortodoxă”, 1996; Cotidianul „Flux”, din Basarabia, 1998-2004; „Curierul național”, 2004.
Colaborări numeroase în domeniul filmului și al televiziunii: Televiziunea națională, 1990-1993 Fundația Arte Vizuale, 1996-1997, Pro TV – 1995, Video Est, 1997-1998; B1 tv, 2002-2003, Național TV, 2004, obținând premii și distincții prestigioase și bine meritate: Premiul de regie la Festivalul de film documentar Etnos, Bacău, 1996; Premiul CNC, Festivalul de film de la Tg. Mureș, 1996; Premiul Non Fiction – Festivalul de film de la Tg. Mureș, 1996; Premiul British Council – Festivalul de film antropologic Sibiu, 1996; Premiul special al Uniunii Asociațiilor Realizatorilor de Film din România, Festivalul Dakino – București, 1997; Premiul Asociației Profesioniștilor din Televiziune, 1997; Selecționări: Festivalul de la Gyor, Ungaria, 1997; Festivalul de film documentar Cinema du Reel – Paris, 1997. Lucrări publicate „Mihai Eminescu. Mărturie despre mine însumi”, 2002; „Mâna Arhanghelului Mihail. Lecția de anatomie teandrică”, 2002; „Despre Zbor și Moarte”, 2002. Activitate: Membru fondator al „Ligii Studenților din România”, decembrie 1989; Membru fondator și organizator al Pieței Universității, aprilie-iunie 1990; Membru fondator al „Mișcării pentru România”, 1992; Membru fondator și președintele „Asociației pentru cultură și ortodoxie”, Directorul întâlnirii românilor de pretutindeni, Romfest 2000, Sibiu Multe dintre filmările de la demonstrațiile studențești și de la vizitele, pe care el și colegii lui le-au făcut mărturisitorilor din temnițele comuniste, – Petre Țuțea, Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Părintele Constantin Voicescu, Raul Volcinski, Radu Ștefan, Elena Codreanu etc – îi aparțin.
În 1996 a inițiat, împreună cu prietenul său de-o viață, Florin Stuparu (+2 August 2011). la rândul lui, un scriitor ortodox luminat și jertfitor, până în preajma arderilor de tot, și cu binecuvântarea duhovnicului lor, Părintele Constantin Voicescu, editarea revistei „Scara”, o inițiativă care a dat multe speranțe în acei ani pentru o trezire autentic creștină și românească. După anul 2004, proiectul editorial a continuat, cu binecuvântarea și sprijinul străvăzător al Părintelui Justin Pârvu, sub numele de revista „Axa”.
În 1998, cu sprijinul foștilor colegi de la Liga Studenților și cu al președintelui țării din acea vreme, Mugur Vasiliu a fost cel ce a întemeiat, la Guvernul României, Departamentul (acum Ministerul) Românilor de pretutindeni, în anul 1998. A deținut vreme de doi ani funcția de ministru secretar de stat pentru românii de pretutindeni. În anul 2000 a organizat la Sibiu ultimul Romfest – adunarea românilor de pretutindeni – împreună cu Părintele Gheorghe Calciu.
Mugur Vasiliu a fost primul demnitar al Statului Român care, după al doilea război mondial, a călcat în Timoc în vizită oficială și care, tot în 1998, a redezgropat chestiunea „Fundației Gojdu” în Comisia mixtă româno-ungară, printr-un demers fără precedent în istoria postbelică. A demisionat din Guvern după ce Departamentul a fost creat (sic), iar cele zece programe guvernamentale pentru Românii de pretutindeni – prima strategie de stat în domeniu – deveniseră funcționale, o parte din ele încă în desfășurare (N. n. –mai de grabă de tergiversare, căci veleitarii sunt ca mucegaiurile!). O fi mult, foarte mult sau impresionant de mult (?), pentru o viață de om, să aprecieze fiecare cititor atent și onest al revistei noastre de suflet român și ortodox, fiindcă timpul, în cazul lui, prin Harul lui Dumnezeu parcă se dilata…
După inițiativa eșuată a creării unui partid politic, intitulat Axa Neamului, între anii 2007-2010, s-a ocupat mai ales de redactarea și editarea unor lucrări de referință pentru cultura română. Printre acestea și „Vești și povești din Țara mea”, aprilie 2016 (inspirat titlu, care diferențiază tranșant și definitiv relatările responsabile de ficțiunile imorale).
[…]
Comentariu saccsiv:
Vizionati va rog si:
Cititi va rog si:
Mugur Vasiliu: Seara la televizor
Mugur Vasiliu: Ziua in care n-am murit
Mugur Vasiliu: Ecumenism, politeism, si omul re-nascut
A aparut cartea „Refuzul sfinteniei“ scrisa de Mugur Vasiliu
A aparut cartea „RAPORTUL ORBULUI” scrisa de MUGUR VASILIU
Articolul zilei (17.04.2014): Despre iepurasi, ousoare, puisori si ortodocsii de noi
Mugur Vasiliu: DESPRE „CATOLICISMUL” MARTIRILOR IONEL MOTA SI VASILE MARIN
MUGUR VASILIU: „Crucea şi Coroana”. Monarhia in Romania – o unealta a masoneriei…
MUGUR VASILIU – Trei noţiuni: erou/martir/victima. Cateva consideratii
Mugur Vasiliu: DESPRE LUPTATORII NOSTRI, DE DINCOLO DE LUME
MUGUR VASILIU: „Nadejdea si inselarea”
Mugur Vasiliu: A FI SAU A PAREA DESPRE OMUL CULTURAL
Mugur Vasiliu: CATEVA CUVINTE DESPRE LUME, DESPRE ULTIMA REVOLUTIE SI DESPRE ULTIMUL OM
Editorial Mugur Vasiliu: Sa ne unim!
MUGUR VASILIU: Raport asupra realităţii. Pentru tineri
MUGUR VASILIU: „Frate si nefrate”
MUGUR VASILIU: „Despre un print, margaritarele adevarului si despre concetatenii nostri porcii”
Mugur Vasiliu: „Prima izbanda: oglindirea marturisirii”
Editorial MUGUR VASILIU (Revista AXA): „SCRISOARE CATRE CAPITAN”
Editorial MUGUR VASILIU (Revista AXA): „Moda evoluţiei generalizate”
Editorial MUGUR VASILIU (Revista AXA): „NISTE OASE”
Editorial MUGUR VASILIU (Revista AXA): „Dincoace de Sfintenie”
Editorial MUGUR VASILIU (Revista AXA): „Dincolo de Sfintenie”
Editorial MUGUR VASILIU (Revista AXA): „Ce e de făcut?”
Editorial MUGUR VASILIU (Revista AXA): „UN FAPT „OBISNUIT””
Editorial MUGUR VASILIU (Revista AXA): „ALCHIMIA MINCIUNII – cateva repere”
Editorial MUGUR VASILIU (Revista AXA): „Un raspuns impotriva catehismului european”
Editorial MUGUR VASILIU (Revista AXA): „Problema noastră suntem noi”
Editorial MUGUR VASILIU (Revista AXA): „Un prim eşec – culoarea soarelui”
Editorial MUGUR VASILIU (Revista AXA): “Sa mai aprindem si noi o lumanare”
Editorial MUGUR VASILIU (revista AXA): Sefu’
Editorial MUGUR VASILIU (revista AXA): Cui i-e frică de iubire?
Editorial MUGUR VASILIU (Revista AXA): „A avea pentru a fi” vs. „a fi pentru a avea”
Editorial Mugur Vasiliu: CU FRUNTEA-N PAMANT
Nigeria va combina cardul bancar cu cardul electronic național de identitate
Biometric Update: Nigeria to combine bank cards with national ID
Nigeria va combina cardul bancar cu cardul electronic național de identitate
De Joel R. McConvey, 25 Mai 2023, Biometric Update
Activitatea bancară și identitatea converg în Nigeria, unde guvernul a cerut băncilor comerciale să înceapă să emită carduri de debit care pot servi, de asemenea, drept document național de identitate.
După cum a relatat The Cable Nigeria, măsura a fost luată în urma unui memorandum al Comisiei Naționale de Gestionare a Identității (NIMC) prin care băncile au primit permisiunea de a furniza carduri bancare care sunt și carduri electronice naționale de identitate. Aprobarea din partea Consiliul Executiv Federal și încheierea unui parteneriat cu Banca Centrală a Nigeriei (CBN) au oficializat procesul.
Ministrul nigerian al comunicațiilor și al economiei digitale, Isa Pantami, a declarat că această schimbare este un răspuns la creșterea cererii de cărți electronice de identitate. Încă din 2007, este obligatoriu ca cetățenii nigerieni să aibă un număr național de identitate. Cărțile de identitate fizice sunt opționale, iar o carte de identitate digitală pe telefoanele tip smart este disponibilă prin intermediul unei aplicații. Însă Pantamia a spus că, în special în comunitățile rurale, oamenii preferă cărțile electronice de identitate fizice.
„Pentru a face lucrurile mai ușoare, NIMC a încheiat un parteneriat cu CBN, astfel încât cetățenii care sunt interesați să aibă un card electronic de identitate fizic, îl pot obține cu ușurință la băncile relevante”, a declarat Pantania, în timpul unui briefing de presă. „Banca este autorizată să tipărească un card electronic de identitate în combinație cu un card bancar Mastercard sau Visa. Astfel că atunci când solicitați un card la banca dumneavoastră, puteți cere ‘ca acest card să servească în mai multe scopuri, cum ar fi card bancar dar și carte electronică de identitate națională’.”
Programul nu implică costuri suplimentare pentru solicitanți și este însoțit de un acord comun de confidențialitate pentru a păstra confidențialitatea și siguranța datelor clienților.
În tandem cu anunțul privind cardul bancar, Pantami a confirmat faptul că acest lucru a fost aprobat de către Consiliul Executiv Federal, care a fost de acord, de asemenea, și cu o propunere privind un sistem automatizat de unificare a numerelor naționale de identitate cu cartelele SIM individuale. Această propunere din urmă a provocat controverse în trecut, toate încercările anterioare au eșuat.
La fel ca și alte câteva națiuni africane, Nigeria a cunoscut schimbări rapide și uneori bulversante în spațiul de identificare și autentificare personală și națională. La începutul acestei luni, Banca Centrală a Nigeriei a anunțat că toate conturile bancare care nu sunt legate de un număr biometric electronic de verificare bancară (BVN) vor fi închise în termen de 30 de zile.
Comentariu saccsiv:
Lucrurile sunt legate intre ele. La sfarsitul anului trecut:
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
33 comments