SACCSIV – blog ortodox

Editorial Mugur Vasiliu: CU FRUNTEA-N PAMANT

Posted in AXA, MUGUR VASILIU, Romania by saccsiv on martie 12, 2011

Citez din articolul RAPORTUL ORBULUI (1):

Cu fruntea-n pământ

De multă vreme, sportul a luat locul circului, devenind o preocupare generală, o modalitate de distracţie – adică de distragere a atenţiei – şi totodată împrejurarea unde se pot istovi mare parte din energiile care ne-au fost date pentru cu totul alte scopuri. Însă, uşor-uşor, sportul a devenit mai mult decât atât: s-a transformat într-un fel de a vedea lucrurile, toate lucrurile. A devenit un fel de lentilă, prin care privim însăşi existenţa noastră, situaţii foarte clar pe locurile unor spectatori-participanţi – participanţi tocmai prin faptul că suntem spectatori. Ca la un meci. Este vorba despre o lentilă pe care am ajuns să o folosim mereu: zi de zi, ceas de ceas. Competiţia sportivă, cu toate înţelesurile ei şi totodată cu aceeaşi importanţă aleatoare, acest concurs între noi (mai precis între „ai noştri”) şi restul lumii a invadat cu totul viaţa noastră. De la lucrurile care ne privesc sentimental şi până la statutul nostru de angajaţi „ai cuiva” suntem într-o competiţie care se desfăşoară după regulile oricărei competiţii sportive – desigur, la care noi participăm asistând, fiindcă: „ai noştri” sunt cei care participă. Şi, deşi ne „globalizăm”, pe lângă sporturile considerate îndeobşte naţionale – cum ar fi oina la români – au apărut mai multe „sporturi naţionale” care se referă la ceea ce se petrece în afara arenelor sportive, adică în viaţa noastră, despre care tot vorbim. Dintre acestea, noi am ales unul singur, în textul de faţă. Anume, sportul naţional românesc, de după 1989 „cu fruntea-n pământ”. Toţi românii, în raporturile lor diverse – în viaţa cotidiană sau în momentele lor mai speciale – practică acest sport, „cu fruntea-n pământ”. La fel ca pe marginea terenului de sport, românii stau pe marginea vieţii lor şi urmăresc ce „li se întâmplă”, adică ce fac „sportivii de performanţă”. Apoi, fără greş, în faţa finalului se pune fruntea în pământ. Dar pentru ei nu s-a încheiat totul aici: fiindcă sunt şanse ca data viitoare să fie bine. E un lanţ transformat în laţ care ne arată o foarte largă paletă de puneri de frunte în pământ. Şi mai este şi calculul, care ne arată clar că lucrurile stau totuşi bine. Mult mai bine decât în trecut – incomparabil. Tot calculele ne arată că următoarea confruntare e mai mult ca sigur câştigată; şi că pe viitor va fi atât de bine, încât… Apoi, ca în faţa unei fatalităţi: finalul, punerea frunţii în pământ.

În faţa distrugerii vieţilor noastre – noi punem fruntea în pământ. În faţa prostiei, a ticăloşiei, a incompetenţei şi a batjocurei care se face în fiecare clipă, de Hristos şi de neamul nostru – noi punem fruntea în pământ. Punem fruntea în pământ sub multe pretexte. Fie că suntem pe drumul cel bun şi că am devenit europeni şi, dacă vrem să „mergem mai departe”, acest lucru „cere sacrificii”, şamd. Dar nu se întreabă nimeni dacă avem dreptul şi ce avem dreptul să sacrificăm. Aşa am ajuns să ne sacrificăm istoria, identitatea naţională; aşa ne sacrificăm cu dezinvoltură ceea ce nu am putut nici măcar înţelege, darmite să trăim; aşa am fi în stare să ne ucidem sfinţii – dacă asta ar fi cu putinţă. Îl sacrificăm şi pe Hristos – fără probleme, şi fruntea în pământ! Aşa cere fie uniunea, fie fondul , fie banca. Nici un sacrificiu nu e prea mare, fiindcă punem noi fruntea în pământ acum, dar va fi bine… Aşa gândeşte jucătorul de pus fruntea în pământ, adică cel care practică acest sport devenit naţional în România. Ceea ce este însă şi mai sinistru, este că aceasta se repetă ca într-un coşmar. Pare să nu mai fie sfârşit. Fiindcă după ce se pune fruntea în pământ, urmează o nouă uniune, o nouă nădejde. În ce?

În adevăr, viaţa noastră are un rost foarte bine definit – care nu este competiţia şi nici participarea la progresul materialnic şi nici alianţa cu cei mai puternici. Rostul nostru, al românilor, este acela de a-L mărturisi pe Hristos în limba română. Aceasta şi doar aceasta dă măsura existenţei noastre ca parte a neamului românesc care este în mod fundamental mărturisitorul Învierii lui Hristos. Cu alte cuvinte, eşti român doar în măsura în care Îl mărturiseşti pe Hristos în limba română. Iar acest lucru se face din ce în ce mai greu şi niciodată cu fruntea în pământ.

 

26 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. @Daniel-George said, on martie 12, 2011 at 1:05 am

    Tu pui articole, eu citesc evadarea din inchisoarea ingerilor cazuti, la ora asta…

    Apreciază

  2. fanu said, on martie 12, 2011 at 5:41 am

    Articolul face parte din categoria o galeată de apă rece în cap românilor spre revenirea din leşinul unei naţiuni sub povara sclaviei. Bun foarte bine scris. Doamne, ajuta marturisirii noastre pentru neam ortodoxie si tara

    Apreciază

  3. Inkorect Politik said, on martie 12, 2011 at 7:17 am

    Felicitari autorului articolului 😉

    Am scris ceva similar in 2006 http://inkorectpolitik.blogspot.com/2006/06/nu-ma-intereseaza-fotbalul.html dar intr-un stil care sa fie accesibil omului modern.

    Autorul vorbeste din punctul de vedere al credintei crestine si prezinta nivelul mai profund al problemei. Pana la urma cauza reala a multor probleme din societatea moderna ramane departarea omului de Dumnezeu…

    Apreciază

  4. Cosmin S. said, on martie 12, 2011 at 8:49 am

    „eşti român doar în măsura în care Îl mărturiseşti pe Hristos în limba română”
    Superb…

    Apreciază

  5. gerik64 said, on martie 12, 2011 at 9:16 am

    Si Satana are un fel de biserica Stadionul, Sala de sport. La el lumea da navala urla, tipa, injura si aplauda.Se mai lasa si cu victime morti, ranti pentru ca acolo se incing spiritele si trebuiesc si jertfe aduse Diavolului asa ca suporterii fanatici se incaiera.Sunt de plans acei oameni indobitociti.De ce nu au acelasi elan si spre biserica lui Iisus Hristos?Si daca ii intrebi spun ca sunt crestini.Sunt dar numai cu numele in rest se inchina satanei si ii umple cu sutele de mii Templul fotbalului sau altui sport.Ziarele si TV amplifica la ordinul milioanelor de privitori a acestor sporturi stricatoare de suflet.De Hristos nu mai sunt multi interesati.Asta este orbirea in care ne aflam noi oameni acum.

    Apreciază

  6. mircea said, on martie 12, 2011 at 10:50 am

    Pai asa zicea si Parintele Iustin Parvu. Crestinul roman nu e demn. Are o atitudine miloaga. Si-l compara cu crestinul grec.

    „Faţă de alte popoare românul nostru are o figură de amărât, chircit; unde îl vezi – stă cu pălăria în mâna şi cu capul de supus se închină la d-l secretar, la d-l primar, cu plecăciune până la pământ. Dar această slugărnicie s-a imprimat şi în viaţa bisericească. Păi grecul stă cu mâinile la spate şi aşa se uită şi la preşedinte şi la mitropolit, nu se pleacă chiar ca o slugă. A fi slugarnic nu înseamnă că respecţi Biserica. Respecţi Biserica dar cu demnitate, nu înseamnă să devii o râmă să lingi toate cizmele. Când am mers cu câţiva români în Sfântul Munte să ne închinăm la icoane, păi făceam metanii mari la fiecare icoană, cu trei închinăciuni în mijlocul bisericii, apoi sărutam mâna la stareţ, aşa cum se face la noi – se uitau foarte miraţi grecii la noi. Ei se închinau mai degajaţi şi nici vorbă să se ducă la stareţ, să se întoarcă înapoi. Noi suntem aici sub influenţa asta slavonească ce a format un alt soi de om, care ne-a adus la starea asta de deformare cu „smerenia”. Această aşa-zisă smerenie a luat naştere în urma terorii. Pe noi ne caracterizează acum frica şi ateismul.”

    Apreciază

    • gherasim said, on martie 13, 2011 at 5:01 pm

      ai dreptate. si eu cred ca si slujitorii Bisericii au partea lor aici. Ei au transmis aceasta „smerenie” poporului „dreptcredincios” si „pravoslavnic”. Ei au invatat ca e bine sa ai aceasta atitudine umila, aproape servila in fata celor mai mari, ca, nu-i asa, sunt randuiti de Dumnezeu acolo. Sa respectam stapanii acestei lumi e una – asa dupa cum orice om trebuie respectat si nu altfel – dar sa te umilesti ptr a-ti arata astfel „respectul” e jalnic. Si, imi permit sa spun necrestineste. A fi smerit nu inseamna a-ti pierde demnitatea.

      Apreciază

  7. fanu said, on martie 12, 2011 at 10:59 am

    saccsiv de ce nu vrei sa facem aceste intalniri COMUNE prin AXA ROMANA?

    Apreciază

    • saccsiv said, on martie 12, 2011 at 5:31 pm

      fanu

      Ce intrebare e asta?

      De ce nu vrei sa …? „

      Apreciază

  8. fanu said, on martie 12, 2011 at 11:00 am

    eu prefer prin AXA sa ne organizam fiindca deja acolo este un nucleu fain de oameni

    Apreciază

    • @Daniel-George said, on martie 12, 2011 at 1:38 pm

      detaliaza cum anume sa ne organizam prin axa?

      Apreciază

      • fanu said, on martie 12, 2011 at 1:58 pm

        AXA ţine conferinţe în toată ţara; astfel că este un prilej bun se întruniri la aceste conferinţe.

        Apreciază

  9. […] Saccsiv's Weblog Editorial Mugur Vasiliu: CU FRUNTEA-N PAMANT Comments RSS feed LikeBe the first to like this post. […]

    Apreciază

  10. gerik64 said, on martie 12, 2011 at 1:39 pm

    Asta ai inteles ca a am spus?Ca este rau sa faci sport?Nu este rau este indicat sa facem sport.Minte sanatoasa intr-un corp sanatos prin sport.Fac si acum sport.Pentru mine sa fiu pregatit.Eu ma refer ca sportul este folosit in atragerea maselor de crestini a poporului spre stadioane cu zecile si sutele de mii in detrimentul Bisericii ortodoxe in cazul nostru. Este sau nu un pacat?Si cine se bucura de asta nu cumva Diavolul?

    Apreciază

    • @Daniel-George said, on martie 12, 2011 at 2:07 pm

      Eu pun intrebarea altfel: Cu ce este benefic fotbalul? Pentru ca efectele negative colcaie pe stadioane.
      Nu pot gasi un efect benefic, crestin al fotbalului in momentul acesta, insa efectele negative sunt cu duiumul.
      In rest.. antrenamentul individual este absolut benefic.
      Apropo, aveti grija: se foloseste cuvantul sport care are 2 conotatii diferite:
      1. Exercitiile individuale pentru intretinere..etc.
      2. Sport [sportivul] unde ca sa existe conotatia trebuie sa fie o competitie, 1 adversar cel putin, iar efortul nu este neaparat FIZIC.

      Apreciază

  11. gerik64 said, on martie 12, 2011 at 1:59 pm

    De roman poti spune ca e pasnic de fel.Nu cauta scandalul.O sa vedeti cind va veni timpul ce curajos este.Romanul a fost mintit a fost umilit de comunism a fost inselat de cei ce sau aciuiat pe pamintul nostru. Evrei, tigani,fanarioti.turci,arabi.Greci nu au avut destinul nostru nu au suferit cit poporul nostru si nu au avut iudele pe care le-am avut si le mai avem noi. Dar uite ca rezistam si vom rezista in toate conditiile care le impune destinul si istoria.

    Apreciază

    • gherasim said, on martie 13, 2011 at 5:13 pm

      „O sa vedeti cind va veni timpul ce curajos este”. Care timp? Cand ai vazut ultima oara curaj la poporul roman (din care nu ma exclud, desigur)? Daca spui la revolutie, o dai in bara. Rezistam, spui? E o parere. Pe care ti-o respect dar cu care nu sunt de acord. Miezul rezistentei noastre scade in diametru pe zi ce trece pana se va rezuma la un nucelu format dintr-un numar ultra-mic de monahi. Sa nu uitam ca ceata celor ce intra in Imparatie nu e mare. Pe calea cea stramta si cu dureri nu incape gloata. Ma bucur sa vad ca sunt si optimisti in ce priveste revigorararea neamului. Le face bine lor cel putin. Cand un individ scuipa si loveste pe un altul, optimistul spune: nu-i nimic, are grija Dumnezeu. Sa-l iertam. Pesimistul spune: neamul asta va pieri prin propria-i lasitate. Curajosul insa ia atitudine si intervine punandu-l la respect – chiar printr-un act violent – pe agresor. Crestinii invata ca n-a procedat bine, n-a procedat crestineste. Asadar, de ce ne aflam in aceasta situatie?

      Apreciază

  12. natalia said, on martie 12, 2011 at 2:47 pm

    Sa stii ca fotbalul are niste calitati…am jucat si eu in generala ca fata si mi-a placut.Ai pe de o parte avantajul exercitiului fizic si pe de alta este ideea foarte buna a coordonari jocului in echipa caci sa stiti fara unitate si organizare intre noi nu vom putea rezista…deci se pune accentul pe colaborare si organizare si astfel se evita individualismul care ne macina atat de mult.Sa nu uitam ca dragul nostru Parinte Arsenie Papacioc a fost fotbalist la tinerete si nu a spus vreodata ca regreta acest aspect al vietii sale…Insa isteria la care s-a ajuns pe stadioane si efectele ei nu-s bune deloc nu-s placute Domnului cu siguranta…mai ales atitudinile ultrasilor ,bataile,injuraturile etc.Iar simplul fapt ca fotbalistii au ajuns sa catige enorm de multi bani dintr-un banal sport iar numai sumele enorme cu care se fac transferurile de jucatori par o nedreptate si o sfidare intr-o lume in care se moare in alta parte de foame…Eu zic pt aceia care sunt iubitori de fotbal si microbisti sa mai lase deoparte atmosfera de pe stadion sau privitul la tv cu berea si semintele si sa iasa afara sa bata mingea si asa vor face miscare si vor si socializa…miscarea este buna pt sanatate.

    Apreciază

  13. gerik64 said, on martie 12, 2011 at 4:06 pm

    Eu am jucat ca baiat 4ani ca baiat fotbal de performanta. la Sportul Studentesc nu am continuat datorita unor accidentari.In paralel faceam Karate era interzis atunci. Asa ca nu aveam sa spun ca sportul este rau.Si fac si acum.E rau. insa ca sportul a ajuns o afacere lumea se duce la meci de care o fi de fotbal, K1, de tenis,baschet,handbal dar acolo nu este mantuire.Cine vrea viata vesnica in rai nu in iad sa mearga la biserica Exerciriile fizice sa le faca pentru sanatate si nu pentru cistig.Parerea mea faceti cum vreti.

    Apreciază

    • natalia said, on martie 12, 2011 at 8:15 pm

      da am inteles ce spuneti si eu sunt total de acord…privitul la activitati sportive nu trebuie sa devina o patima ,sa inlocuiasca activitatile de ordin duhovnicesc asta spun si eu.Pe mine sportul m-a salvat si mi-ai ntarir enord sistemul imunitar.Nu ma refer la antrenamante de performanta caci n-am avut niciodata timp pt asa ceva insa incerc sa adopt pe cat posibil un mod de viata activ dpdv fizic.

      Apreciază

  14. Florin BC said, on martie 12, 2011 at 4:35 pm

    A fi evlavios si cucernic in biserica si a saruta mana staretului sau a orcarui preot e un mare folos duhovnicesc, nu avem nimic de pierdut. Se pot uita lung si grecii si oricare natie.Daca ma cred ”cineva”, atunci nu ma umilesc in fata nimanui.Totusi sa nu uitam ce spune Duhul Sfant prin gura psalmistului: ,,Vierme sunt si nu om ocara oamenilor si defaimarea poporului”.

    Apreciază

    • mircea said, on martie 13, 2011 at 5:40 pm

      Citatul e din ce spune Parintele Iustin, nu e de la mine.

      Apreciază

  15. Florin BC said, on martie 12, 2011 at 5:26 pm

    Interesant de vazut si : http://www.youtube.com/watch?v=O9t5AH5aSWE&feature=email

    Apreciază

  16. gerik64 said, on martie 12, 2011 at 5:41 pm

    Asa este, respectul pentru preoti este respectul care-l avem pentru Duhul Sfant ca numai ei si oameni sfinti il au.Asa ca daca am inceput sa punem intrebari mai indraznete la preoti o facem cu o mare calcare pe inima.Nu vrem sa fim obraznici dar trebuie sa stim ce sa facem acum.

    Apreciază


Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. vă revine în exclusivitate.

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: