Editorial MUGUR VASILIU (Revista AXA): „Problema noastră suntem noi”

Citez din articolul Problema noastră suntem noi:

Din nou şi din nou: problema noastră suntem noi! Problema noastră nu este că un cretinoid, nepot direct al hunilor, bestie oligofrenică l-a spânzurat pe Avrămuţ, în numele libertăţii de exprimare şi al democraţiei. Cum, nu e problema noastră că unii unguri iar schelălăie bălind cu privirea la Ardeal. Lucrurile acestea şi încă mult mai multe, au o semnificaţie a lor, dar nu ne privesc pe noi. Problema noastră însă este că nu am avut nici o reacţie – ca şi când am fi morţi. Problema noastră este că nici un minister – nici cel condus de masonul, fiul unui important propagandist cominternist Baconschi, nici neromanul care se numeşte preşedinte al României, şi cu atât mai puţin marioneta care se crede prim ministru – nici unul dintre aceştia care au obligaţia să ia poziţie, nu a făcut-o. Şi cum ar fi putut spune ei ceva când au aceleaşi ordine pe care le au şi hunii? Cel care a făcut pipi pe steagul românesc acum câţiva ani, Demeter Andras este consilierul lui Băsescu – ce să spună el? Şi, la urma urmei, nici unul dintre ei nu e cu adevarat român. Problema este a noastră, fiindcă nu vrem să înţelegem că nu există nici o autoritate în România care să aibă cel mai mic interes să ţină partea României – toţi sunt de cealaltă parte, toţi sunt de mai bine de 70 de ani împotriva românilor. Ceauşescu din tâmpenie patriotică, neînţelegând că patriotismul descrie o poziţie fără Dumnezeu – poziţie ce s-a perpetuat până astăzi, la organizaţii de tip Noua Dreaptă, sau la partide de tip Partidul pentru Patrie şamd – şi că naţionalismul pleacă de la Învierea lui Hristos, că mărturisirea Învierii în limba română înseamnă naţionalism, şi niciodată sumeţeala şi mândria debilă că suntem români şi că avem o tradiţie folclorică din care face parte şi Biserica. Şi astăzi se crede că naţionalismul înseamnă multă mâncare, bună stare, buluc de drepturi plus femei şi băutură şi desigur multă muzică patriotică. Poziţia este mai nocivă decât poziţia iudeofrancmasoneriei.

Problema noastră suntem noi, fiindcă la celălalt capăt se plasează delirant falşii ortodocşi, care pentru nimic în lume nu fac politică şi care ne îndeamnă, fără pauză, să răbdăm penticostal toate blasfemiile, toate înjosirile, zic ei că în numele ortodoxiei – sunt diferite organizaţii sau bloguri de tip Război întru cuvânt sau între cuvinte, reviste care ne arată colorat cât de frumos şi bine şi la vară cald este să fii ortodox, adică ceva care n-are nici o reacţie la nimic, ceva care îşi pune băsmăluţa pe cap şi joacă hora unirii în centru oraşului – sunt la fel de periculoşi ca cei dintâi. Ortodocşii au obligaţia să lupte pentru apărarea credinţei şi să mărturisească activ, în lume, până la moartea martirică, că Hristos a Înviat. Acest lucru nu se înţelege de loc: să lupte. Adică luptă, nu datul ochilor peste cap şi bălteala cu iz evlavios. Românilor, creştinii ortodocşi sunt luptători! Nu sunt nici imbecili şi nici budişti sau penticostali. Părinţilor, pricepeţi odată lucrul acesta, fiindcă altfel veţi lua mare pedeapsă pentru sminteala pe care o împrăştiaţi. Avem obligaţia, în faţa lui Hristos să apărăm credinţa, nu doar dogma, ci şi credinţa vie, adică răsfrângerile credinţei în viaţa noastră de zi cu zi. Hristos nu locuieşte doar între pereţii Bisericii, El este Tot şi peste Tot acolo unde sunt cei care Îl mărturisesc. Adică avem datoria să luăm poziţie faţă de cipuri, faţă de homosexuali, faţă de cei care vor să ne stingă neamul, faţă de acei care ne batjocoresc, faţă de toată mizeria anticreştină pe care noi astăzi – în numele lui Hristos! – o tolerăm şi la care participăm în acelaşi nume. Aici nu are ce căuta nici democraţia şi nici drepturile subomului.

Aşadar, problema noastră suntem noi, noi care, s-ar părea pe zi ce trece că, de fapt, nu mai existăm. Nu ne mai pasă nici de Hristos, nici de mărturisirea Lui în limba română, nici de mântuire.

Atâta timp cât nu înţelegem aceste lucruri, nu avem de aşteptat nimic, fiindcă noi înşine suntem nimic. Despre ceilalţi, nu e treaba noastră.

Cititi va rog si:

Editorial Mugur Vasiliu: CU FRUNTEA-N PAMANT

Editorial MUGUR VASILIU (Revista AXA): „A avea pentru a fi” vs. „a fi pentru a avea”

Editorial MUGUR VASILIU (revista AXA): Cui i-e frică de iubire?

Editorial MUGUR VASILIU (revista AXA): Sefu’

Editorial MUGUR VASILIU (Revista AXA): “Sa mai aprindem si noi o lumanare”

Editorial MUGUR VASILIU (Revista AXA): „Un prim eşec – culoarea soarelui”