SACCSIV – blog ortodox

Sfantul Agaton a recunoscut smerit a fi clevetitor, desfranat si tot ceea ce a mai fost acuzat, insa a strigat hotarat ca nu este ERETIC …

Posted in ORTODOXIE by saccsiv on august 24, 2010

   Intr-o manastire vietuia un parinte sfant pe nume Agaton, vestit prin virtutile sale: smerenie si rabdare. Odata, au venit la el cativa frati hotarati a-l ispiti. Acestia ii spun:   “Parinte, multi vorbesc despre cuviosia ta ca esti clevetitor si ca neincetat osandesti pe semeni”. A cugetat batranul in sinea sa la acestea si zise in gandul sau: “Oare, nu am osandit niciodata, macar in gand, pe fratii mei?” si le-a raspuns: “Adevarat este ca sunt clevetitor si osandesc!” “Mai mult decat acestea, esti si desfranat!”, au continuat fratii. Sfantul Agaton si-a amintit atunci de cuvintele Domnului: ” ca oricine se uita la femeie, poftind-o a si savarsit adulter cu ea in inima lui” (Matei 5, 28) si a recunoscut smerit: “Adevarat este, sunt desfranat!” Astfel, fratii au insirat multe pacate, invinuind pe Sfantul Agaton ca le-a savarsit, si de care acesta se recunostea deplin vinovat. In cele din urma, fratii i-au spus sfantului: “nu vom ascunde de tine si aceasta, ca multi socotesc ca esti eretic!” Atunci ochii smeriti ai sfantului s-au aprins de ravna dumnezeiasca, iar acesta, cu mana ridicata, le zise: “Nu! Viu este Dumnezeu! Martor imi este ca nu sunt eretic!” S-au mirat fratii de acest raspuns energic, neasteptat, si l-au rugat pe batran sa-i lamureasca de ce a incredintat la toate invinuirile dintai, iar pe ultima a respins-o atat de hotarat. Atunci, Sfantul Agaton le-a spus: “Pacatele cele dintai de care m-ati invinuit le-am primit ca sa dobandesc smerenie si pentru ca voi sa nu aveti o parere inalta despre mine; pe cel din urma insa, l-am respins pentru ca erezia este indepartare de Dumnezeu, iar eu pazesc credinta sfanta, ca sa nu pier impreuna cu ereticii!”

In 1935 Romania avea peste 19 milioane de locuitori. Cam cat acum …

Posted in Romania by saccsiv on august 24, 2010

   Iata ce putem citi in articolul „Cifra calculată a populaţiei la 1 ianuarie 1935 este de 19.011.597 suflete“:

   În perioada interbelică, România cunoaşte o creştere semnificativă a populaţiei, în timp ce ţările occidentale sufereau de o scădere alarmantă a natalităţii. „Sporul natural al populaţiunii, adică excedentul naşterilor asupra deceselor a însumat 226.017 suflete în comunele rurale şi 17.643 în cele urbane, în total deci 243.660 în toată România“, scriau ziarele în 1927. Satul românesc era, între cele două războaie mondiale, „forma caracteristică de viaţă“ din România, iar cercetătorii îşi îndreaptă atenţia asupra acestuia, constatând că nu există studii serioase care să îl descrie. Copiii românilor creşteau pe uliţa satului, în timp ce în Franţa, „la Paris, media copiilor este de unul la familie“, aici „denatalitatea“ fiind „accentuată de exodul populaţiei rurale spre oraşe“. În paralel cu scăderea natalităţii, apar cercetările asupra posibilităţii de prelungire a vieţii.

   Tot mai mulţi intelectuali din perioada interbelică solicitau: „O mai mare atenţie dată vieţii noastre dela sate, o cât mai serioasă muncă de explorare a imensului necunoscut ce zace în lumea satului nostru, ar contribui, neîndoios, la o orientare mai sănătoasă a politicii noastre“, scria prof. Leonida C. Pop, în articolul „Satul Românesc“ din ziarul „Curierul“, ediţia din 22 martie 1935. Astfel, satul „constitue şi azi forma caracteristică de viaţă a Românului. Odinioară concentra membrii aceleaşi familii, scoboritorii aceluiaş strămoş care, mai întâi, a tras hotarele satului. Din unirea a două sau mai multe familii se formează încet încet, obştile de mai târziu. Până azi, atât în Moldova, Muntenia cât şi celelalte părţi ale ţării noastre, pământul rămas moştenire se numeşte moşie, nume derivat din moş, bunic sau străbun. (…) În pâlcuri de case, executate cu simţ practic al săteanului român, din pari-ţăruşi bătuţi în pământ, cu împletituri de nuiele, cu acoperişe de coceni, ramuri, stuf sau pământ, peste care domneşte, falnic, bisericuţa satului, din lemn nevopsit, dar înegrit de vremi şi acoperit cu muşchiu galben sau verde, sâa urzit neîncetat firul istoric al neamului românesc. (…) Satul românesc, împreună cu valea sau pârâiaşul ce-l străbate, este o lume închisă însine, îndestulătoare pentru ea însăşi, e un mănunchiu de case, clădite parcă numai pentru iarnă, viaţa adevărată trăind-o oamenii sub cer senin sau întunecat. (…) În praful uliţei, copiii satului, totdeauna din mila Domnului foarte numeroşi, zburdălnicesc numai în cămaşă“. Autorul susţinea că „Satul nostru trebuie cercetat prin studii sociologice şi înţeles ca un întreg, în legile lui de viaţă şi în tendinţele lui lente de prefacere“.

   „18.052.896 locuitori stabili“ în 1931

   Populaţia României creştea vertiginos la sate, însă o mare problemă sesizată de ziarele vremii era mortalitatea ridicată. „Mişcarea populaţiei României în 1925. Ea va creşte cu vreun sfert de milion anual“, anunţa ziarul „Universul“ din 10 februarie 1927: „Totalul căsătorilor încheiate în comunele rurale a fost de 129.124 şi în oraşe de 24.555, adică 153.679 căsătorii în ţara întreagă, faţă de 154.173 în 1924; 165.216 în 1923; 169.787 în 1922. După cum se vede de aici şi cum am mai arătat în prilejuri similare, cifra căsătoriilor este în scădere continuă. Divorţurile au fost de 5.388 în comunele rurale şi 2.647 în comunele urbane, în total 8.035 faţă de 7.307 în 1924; 8.241 în 1923 şi 8.549 în 1922. Numărul născuţilor-vii înregistraţi la sate a fost de 532.275 şi la oraşe de 73.380, adică un total de 605.655 în toată ţara, pe când în 1924 era de 622.580, în 1923 de 608.763 (…). Sporul natural al populaţiunii, adică excedentul naşterilor asupra deceselor a însumat 226.017 suflete în comunele rurale şi 17.643 în cele urbane, în total deci 243.660 în toată România, comparativ cu 239.665 constatat în 1924; 236.283 în 1923 şi 237.490 în 1922. Balanţa populaţiunii în 1925 se prezintă, aşa dar, în condiţiuni foarte statisfăcătoare, adică în proporţiuni mai însemnate chiar decât în anii precedenţi“.

   După aproape zece ani, ziarele scriau că „România merge spre 20 de milioane de locuitori“. Aşa cum arată „Curierul“ din 13 ianuarie 1935, „România, graţie unei natalităţi foarte urcate, are totuşi un excedent apreciabil (…). Punctul de plecare al calculelor este anul 1930, când printrâun recensământ general al populaţiei sâa stabilit pentru prima oară numărul total şi stratificarea bilogică şi socială a populaţiei (…). La 1 Ianuarie 1931, populaţia României a fost de 18.052.896 locuitori stabili. Dela acea dată încoace, adică în patru ani, sâau născut în România 2.470.582 copii şi au murit 1.511.881 locuitori, ceea ce dă un excedent natural de 958.701 suflete în patru ani. Adăugând acest excedent natural la populaţia dela recensământ, cifra calculată a populaţiei la 1 ianuarie 1935 este de 19.011.597 suflete, adică am depăşit cifra de 19 milioane şi am intrat în milionul al 20-lea (…). Concluziile noastre sunt următoarele: populaţia României sporeşte la fiecare 4 ani cu 1.000.000 locuitori (…)“. În articol se face şi „O comparaţie cu alte ţări“. Astfel, „sporul acesta se poate numi vertiginos pentru epoca noastră. Astăzi, majoritatea ţărilor nu numai că nu-şi pot mări numărul populaţiei, dar sunt în pragul unei descreşteri alarmante. Descreşterea atinge mai ales ţările occidentale şi Statele Unite (…). Ţările cu cea mai mare perspectivă de creştere în Europa sunt: România, Polonia şi Italia (…). Ca număr de populaţie, România este, astăzi, a 8-a ţară din Europa“. Autorul articolului, dr. Sabin Manuilă, crede că „nu este suficient numai să urmărim evoluţia naturală a populaţiei, ci trebuie să o influenţăm în sensul unei desvoltări cât mai rapide şi cât mai favorabile (…). Combaterea mortalităţii excesive este deci un înalt comandament de ordin biologic, etic şi cultural“.

   „Ţara bătrânilor“

   Europenii constatau „Cifre alarmante din «Ţara bătrânilor». Scăderea natalităţii în Franţa prezintă aspecte extrem de îngrijorătoare“, aşa cum arată „Evenimentul Zilei“ din 4 mai 1939. „Franţa este ţara bătrânilor, deţinând în Europa unul dintre cele mai îngrijorătoare recorduri. În Franţa se nasc puţini copii, iar numărul morţii infantine depăşeşte natalitatea. În 1876, numărul naşterilor înregistrat a atins un maximum 1.022.000, pentruca în 1930 să scadă brusc la 750.000. După şapte ani, diagrama a coborât uluitor, din 616.000 copii născuţi, 40.000 fiind străini. În 61 de ani natalitatea Franţei a suferit o scădere de 400.000, dar a primit în schimb, în această epocă, 3 milioane de emigranţi şi de naturalizaţi. Cu toate premiile instituite pentru familiile numeroase, menajele franceze nu se arată deloc harnice în această direcţie. La Paris, media copiilor este de unul la familie. După statisticile făcute în ultimul timp de către «Aliance Nationale pour la population», în 50 de ani populaţia Franţei va scădea cu 12 milioane. Acum chiar 17 la sută din francezi sunt bătrâni, în medie de 60 de ani, şi dacă denatalitatea nu va fi combătută acest procent va ajunge la 30 la sută (…). După părerile cercetătorilor francezi, denatalitatea a crescut în primii ani ai secolului al XIX-lea, odată cu îndepărtarea populaţiei de la principiile religioase, şi a fost accentuată de exodul populaţiei rurale spre oraşe. Totuşi căsătoriile cari ar trebui să aibă ca efect logic sporirea populaţiei nu au scăzut. În secolul nostru sâau înregistrat mai multe căsătorii ca până acum, dar aproape jumătate din ele nu au nici un copil (…). Căsniciile franceze vor să trăiască liniştite. Dar o naţiune care trebue să vieţuiască, e nevoie să prefere un număr mai mare de leagăne, mormintelor“.

   „Povesteşte întâmplări de acum 100 de ani“

   Oamenii doresc să trăiască mulţi ani, iar ştiinţa din perioada interbelică îşi aducea contribuţia în ceea ce priveşte acest vis. Articolul „Un secret de viaţă lungă“, din 19 ianuarie 1931, în „Universul“, arată că „dr. A. Gueniot, fost preşedinte al Academiei de medicină din Franţa, care a atins frumoasa vârstă de 99 de ani şi totuş – după cum afirmă – se simte tot tânăr, a publicat o carte despre arta de a trăi mult. Scrierea distinsului medic e rezultatul unor studii bazate pe vaste cunoştinţe biologice şi pe o lungă experienţă. Părerea sa e că omul ar trebui să trăiască în mod normal până la 90-100 de ani. «Cum să ajungeţi la această vârstă? Foarte simplu, răspunde savantul. Mai întâi: cumpătare în toate. Al doilea: fiţi prevăzători şi consultaţi medicul. Al treilea: nu vă supăraţi» (…). Cu cât cineva înaintează în vârstă, cu atât trebuie să ia mai multe precauţiuni (…). Aerul curat e indispensabil spune dr. Gueniot. Ar trebui săâl respirăm de mai multe ori pe zi, lumina soarelui e apoi cel mai sigur mijloc de a-şi asigura o viaţă lungă. Somnul repetat şi mult mai puţin însă când înaintaţi în vârstă. Exerciţiu mult“.

   În „Curierul“, pe 19 ianuarie 1935, apare întrebarea „Cât ar putea trăi omul“. Astfel, „pare de necrezut că există regiuni unde trăiesc laolaltă mulţi oameni de peste 100 de ani. De pildă în Nordul Caucazului trăeşte un cioban cu numele de Murzabekow, care a împlinit 146 de ani; omul nu-i deloc ramolit şi povesteşte întâmplări de acum 100 de ani. Întrâun sat vecin trăeşte femeea Huleiawa Altin, în vârstă de 143 de ani, al cărei bărbat a murit acum 12 ani, în etate de 110 ani – «fără a fi fost vreodată bolnav», zice femeea. Lângă Tiflis trăeşte un bătrân de 150 de ani împreună cu un prieten – care a bătut recordul – având vârsta de 154 de ani. Altul are 130 şi 71 de urmaşi – fii, nepoţi şi strănepoţi. Mai sunt şi mulţi alţii care au depăşit 100 de ani (…). După biofizicianul Lazarew din Moscova, limita vieţii omeneşti trebuie căutată pe la finele celui de-al doilea secol de existenţă, adică pe la 180 de ani, pentru că abia atunci sâar epuiza forţa de rezistenţă a sistemului nervos. Savantul recomandă aer curat, apă bună, alimentaţie lactată şi… linişte. Primele trei deziderate ar fi realizabile în viaţa oricărui European. Dar ce facem astăzi cu liniştea?“.

   Comentariu saccsiv:

   Asadar, in 1935 Romania avea peste 19 milioane de locuitori. Multi spun ca in tara la ora actuala am fi sub 20 milioane, tinand cont de cei plecati peste hotare si de declinul demografic. De ce? Datorita politicilor economice voit distructive ale tuturor celor ce s-au perindat la putere si care i-a determinat pe romani sa plece peste hotare:

Articolul zilei (13.07.2010): Generaţia „oriunde în străinătate e mai bine“

   Un alt motiv sunt avorturile:

VIDEO SOC – Clasament AVORTURI: Marea Britanie locul 1, Franta 2, Romania 3. FILMARI AVORT (interzis minorilor)

INTERESANT: In 1990 se planuia ca Parintele Ilie Cleopa sa fie Patriarh, in timp ce Dan Ilie Ciobotea (viitorul Patriarh) sa conduca real BOR-ul …

   Iata un interesant dialog ce il puteti gasi la paginile 33 – 35 din Ne vorbeşte părintele Cleopa. P.G. este Parintele Galeriu, P.C. este Parintele Cleopa. Dialogul cu părintele Galeriu a avut loc în august 1994:

http://www.cartidownload.ro/Diverse/352348/Ne_Vorbeste_Parintele_Cleopa_Volumul_12_SCANATA

   P.C.: Tare mi-a fost mila de mata si dragoste cand bietul patriah era bolnav si l-au parasit toti. Cine era pe acolo? Numai parintele Galeriu in jurul lui. El alerga in toate partile…

   P.G.: M-am dus la spital si la Sinaia, si am zis: „Stati linistit, ca va intoarceti inapoi! Noi ne ostenim sa va intoarceti inapoi”.

   P.C.: Da, da, saracul…

   P.G.: Pentru ca n-ati vrut sa veniti sfintia voastra patriah. Noi am apelat si ne-am rugat… Nu era alta solutie: ori Patriarhul Teoctist, ori Cleopa patriarh.

   P.C.: Oare cata rusine si pacat era sa vezi un putregai in fruntea Bisericii?

   P.G.: Ei!…

   P.C.: Un putregai, un harb legat cu sarma…

   P.G.: Dar stiti ca am venit cu Parintele Anania, si cu astia doi, care-s oameni mari acum…

   P.C.: Ati venit si v-ati spovedit si n-am stiut de ce ati venit. Ati venit cu scop. „Uite, trebuie sa mergi la Bucuresti sa te faca episcop!…” Ei, inchipuieste-ti!

   P.G.: Noi trei am venit atunci, precum stiti.

   P.C.: Dar mi-a placut de Parintele Paisie, cand m-am dus la el, i-am zis: „Nu cumva sa aprobi!” Ca el este duhovnicul meu. Si cand ne-am dus acolo [in chilia lui], am cazut in genunchi, dar batranul zice: „Domnul sa va miluiasca, Domnul sa va pazeasca, Domnul sa va dea un coltisor de Rai, multumim lui Dumnezeu ca ati venit sanatosi, sa mergeti sanatosi, dar Cleopa nu pleaca de aici!” I-au bufnit rasul. Apoi a venit alta delegatie: Gherasim Cucosel de la Buzau, si apoi a venit stareta din Agapia cu vreo 20 de maici…

   P.G.: Eustochia.

   P.C.: Eustochia, saraca, cu aprobare de pe la Iasi: „Sa va duceti la panacida eroilor si sa ramaneti la Bucuresti!” Mai, cati au venit! Eu, Preacucernice parinte, va spun de la inima. Eu am trait in munti. Eu am fost la oile manastirii 11 ani. Eu is om salbatic, trait in paduri. Toti muntii astia ii cunosc, si apoi eu sa ma duc in Bucuresti? Nici nu stiu limbi straine. Dar Anania a zis: „Nu, ca noi iti aducem translatori” – cum se cheama?

   P.G.: Da, da. Traducatori, talmaci.

   P.C.: Au spus ca-mi pune usieri, imi pune…

   P.G.: Pai asa ne hotarasem, cu Anania, cu Daniel, noi sa tinem administratia. Noi trei sa ne ocupam de ea, iar cuviosia voastra: cuvant, slujba si reprezentare.

   P.C.: Manca-v-ar Raiul!

   P.G.: Reprezentare, acesta era planul.

   Comentariu saccsiv:

   Anania este IPS Bartolomeu Anania, iar Daniel este … actualul Patriarh. Actiunea se petrecea in 1990.

   Sa ne amintim. Conform Patriarhul Daniel:

   La 6 august 1987 intră în viața monahală la Mănăstirea Sihăstria cu numele Daniel, avându-l ca naș de călugărie pe arhimandritul Cleopa Ilie. Cu această ocazie, a fost hirotonit ieromonah. Ulterior în octombrie 1988 este hirotesit protosinghel. În perioada 1 septembrie 1988-1 martie 1990, este consilier patriarhal, Director al Sectorului Teologie Contemporană și Dialog Ecumenic. În paralel, deține funcția de Conferențiar la Catedra de Misiune Creștină a Institutului Teologic Universitar din București.

   În ianuarie 1990, PC Protosinghel Daniel Ciobotea a fost președintele Grupului de Reflecție pentru Înnoirea Bisericii, grup din care făceau parte Arhimandritul Bartolomeu Anania, Pr. Prof. Dr. Constantin Galeriu, Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloaie, Pr. Constantin Voicescu, ieromonahul Iustin Marchiș, dar și câțiva trăiriști mireni: Sorin Dumitrescu, Horia Bernea și Teodor Baconsky [nota saccsiv: actualul Ministru de Externe] etc. Acest grup a avut un rol foarte bun pentru că, în timp ce ierarhii își temeau cârjele și scaunele, a reintrodus, cu concursul ministrului învățământului, religia în școli. Dar acest grup viza mai ales o înnoire a ierarhiei, căci acesta era problema la ordinea zilei. El s-a dizolvat, pentru că un membru al său a ajuns Mitropolit, altul vicar…

   La 1 martie 1990, PC Protosinghel Dr. Daniel Ciobotea este ales, la propunerea IPS Mitropolit Nicolae Corneanu, în rangul de episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei, cu titlul “Lugojanul”, fiind hirotonit întru arhiereu în Catedrala Ortodoxă din Timișoara la 4 martie 1990.

   La 7 iunie 1990 este ales, iar la 1 iulie 1990 este înscăunat ca arhiepiscop al Iașilor și mitropolit al Moldovei și Bucovinei.

   Nume grele in acel Grupul de Reflecție, in care, dupa parerea mea, erau si cativa infiltrati, intre care si viitorul Patriarh.

   Observati ce ascensiune a avut? La 6 august 1987 intră în viața monahală iar la 1 iulie 1990 este înscăunat mitropolit al Moldovei și Bucovinei.

   Conform Teoctist Arăpașu:

   În perioada noiembrie 1986-iunie 1990, PF Teoctist a suplinit postul vacant de mitropolit al Moldovei și Sucevei, ca locțiitor de mitropolit, întrucât nu se obținuse aprobarea de ocupare a scaunului rămas vacant.

   În ședința sa din 10 ianuarie 1990, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a acceptat demisia Patriarhului Teoctist. Primind cereri din toată țara din partea credincioșilor, a clerului de la parohii și mânăstiri, pentru revenirea Patriarhului, precum și a unor scrisori din partea Patriarhilor Bisericilor Ortodoxe locale, Sfântul Sinod în ședința sa din aprilie a hotărât chemarea Patriarhului la locul său prin revocarea deciziei de acceptare a demisiei patriarhului Teoctist. Dând ascultare Sfântului Sinod, Patriarhul Teoctist și-a reluat slujirea sa pentru care a fost ales în noiembrie 1986.

   Asadar, actiunea din carte are loc undeva intre ianuarie – aprilie 1990, intr-o perioada in care Daniel nu era inca nici Mitropolit si foarte probabil inca nici episcop, ci Protosinghel, in varsta de nici 40 de ani. Si totusi, era deja un element extrem de important, foarte hotarat sa conduca in mod real BOR, in timp ce Parintele Cleopa se ocupa de „cuvant, slujba si reprezentare”.

   Dar nu i-a iesit pasenta. A ajuns insa in acelasi an Mitropolit si a inceput sa astepte. Si a asteptat si a asteptat si a tot asteptat, caci Patriarhul Teoctist trai si traia si tot traia. Si poate mai traia, dar a murit la o operatie …

   Revenind la anul 1990. Cum de o fi urcat atat de rapid in functii? Cine era si este in spatele sau? Ce forte?

   Cititi va rog si:

APEL catre toate blogurile ortodoxe: sa transam chestiunea Patriarhului Daniel

Articolul zilei (27.05.2009) si completari utile despre NEW AGE si MASONERIE: „Obiectivul Patriarhului, acelasi cu al masoneriei: “Unitatea spirituala a lumii””

AUDIO (si transcriptul) – Parintele ADRIAN FAGETEANU despre PATRIARHUL DANIEL: „acest diavol care e Patriarhul ecumenismului”

BIRURILE Patriarhului Daniel

Comentariu zilei (18.07.2010): Cum face Patriarhul Daniel semnul Sfantei Cruci?

DOCUMENT: Un mesaj al PATRIARHULUI DANIEL adresat MARELUI MAESTRU AL MARII LOJI NATIONALE A ROMANIEI

Sfantul Sinod al BOR si-a dat acordul: PATRIARHUL DANIEL IL INVITA PE PAPA Benedict al XVI-lea in Romania

VIDEO – EXTREM DE GRAV: Dupa rugaciunea comuna, EXAGERAT DE FERICITUL Daniel LE-A DAT CATOLICILOR MOASTE ale Sfintilor Epictet si Astion

VIDEO: Parintele ARSENIE PAPACIOC, homosexualitatea si Patriarhul

VIDEO: Inca din 2009 PARINTELE IOAN DE LA RARAU spunea foarte clar SA NU LUAM BULETINE sau orice act CU CIP …

   Citez din articolul Parintele IOAN de la Rarau despre cipuri si viitorul sinod panortodox:

– Parinte Ioan, Sfintia Voastra cum vedeti problema aceasta a cipurilor? Cum afecteaza ele mantuirea si cum sa se raporteze credinciosii la ele, atata timp cat insisi episcopii si duhovnicii lor ii indeamna la aceasta pecetluire?

– Ce pot sa spun? Este limpede ca ni se pregateste o cumplita dictatura. Aceasta dictatura a cuprins si paturile bisericesti, din pacate si in curand sinodul se va transforma intr-o dictatura colectiva, incat nimeni sa nu se poata impotrivi. Se vorbeste mereu de Ortodoxie, suntem ortodocsi, dar ce fel de ortodoxie? Ecumenica? Satanica? Mantuirea vine numai prin doua lucruri: dreapta credinta si faptele. Fara dreapta credinta poti sa faci orice fapta buna, poti sa arzi si in foc pentru Hristos, dar daca nu ai dreapta credinta, degeaba… Daca nu mergi pe drumul cel drept cu masina, n-ajungi la destinatie. Asa cad bisericile toate. Apropo de antihrist, ati citit vedenia Sfantului Ioan de Kronstadt cu Sfantul Serafim de Sarov? O vedenie infricosatoare, ca intr-o noapte a aparut Sf. Serafim de Saraov la Sf. Ioan de Kronstadt si l-a luat intr-o rapire duhovniceasca prin vazduh si s-au aratat acolo munti de trupuri insangerate… Asta a fost cu vreo suta de ani in urma si s-a petrecut in Rusia, dar ce s-a intamplat acolo se intampla peste tot. „Pai, ce-s cu trupurile astea?” „Astia sunt mucenicii de pe timpul lui antihrist. Rau de sange”. „Ce-i cu asta?” „Asta e sangele varsat pentru Hristos de pe timpul lui antihrist”. Vede deodata norii si niste sfesnice albe frumoase ardeau sus, la Sfanta Treime. Si au inceput sa cada: unul, zece, o suta, trei sute, cu miile cadeau jos. Cand ajungeau jos, se stingeau, se sfarmau cu desavarsire, nu mai era nimic. „Ce inseamna asta”? „Asa vor cadea bisericile in erezie”. La urma au ramas numai sapte sfesnice arzand. Astea sunt cele sapte biserici, care au ramas in dreapta credinta. Trebuie sa va ganditi: Ce inseamna astfel de biserici? Vor fi biserici intregi sau biserici regionale sau biserici statale, cum va fi? Nimeni nu stie. Scris este: «Cel ce va rabda pana la sfarsit, acela se va mantui». Niciodata nu trebuie sa te miri de cei ce cad. Sa te miri de cei ce stau. De cazut e usor. Cel ce iubeste viata aceasta, o pierde pe cea din vesnicie. Aceia sunt cei ce se leapada pentru interesele materiale de Iisus Hristos, de dreapta credinta. Il caut pe Dumnezeu cu adevarat, nu ma leaga nimic in lumea asta. Preotii de mir sunt o problema; ei sunt casatoriti, au o familie, si singura lor sursa de existenta este preotia. Si ca sa-si intretina familia, sa-si ia hrana la copii, se leapada de Hristos. Ei fac cica „sfanta ascultare”, asa i-a invatat comunistii pe preoti si pe ierarhi – „sfanta ascultare”. De cine sa asculti: de Dumnezeu sau de satana? Aici e intrebarea. Ascult de Dumnezeu, de satana n-avem nevoie.

– Parinte, si cui lasam turma? Oamenii nu stiu, sunt prost informati, preotii nu le spun nimic.

– Pai ce sa le spuna preotii? Nu prea ii intereseaza pe preoti. Preotul isi vede de familia lui, de spovedit, de impartasit, de inmormantat, de botezat, isi fac datoria.

– Multi isi pun problema: Ce fac daca nu iau actele acestea cu cip? Cum voi putea vietui?

– Depinde ce fel de trai vrea: trai in Hristos sau trai in lumea asta, ca sa traiesti bine pe pamant. Isav, pentru un blid de linte s-a lepadat de dreptul de intai nascut. Asa si noi de mantuire, pentru o paine, pentru un blid de linte. Cine are nevoie de cip sa-l ia, cine nu, nu.

– Asa-i, parinte, dar unii propovaduiesc ca daca ai credinta in suflet, poti sa primesti cipul si nu-i lepadare.

– Dar unde-i credinta daca primesti cipul? In numele cui crezi? Cipul pe cine reprezinta?

– Ei spun ca trebuie sa dai Cezarului ce-i al Cezarului, sa dam statului ce ne cere.

Problema e ca cipurile nu cer cele ale Cezarului, ci pe cele ale lui Dumnezeu. E un buletin cu cip, nu? Ce inseamna buletin cu cip? Identitatea ta, nu? A cui? A lui 666, nu? Atunci, ce-am facut eu? M-am lepadat de Hristos.

– Am inteles ca vor incerca sa puna un cip chiar la nastere, noilor nascuti. Si atunci mama ce sa faca, in cazul in care va fi obligata sa-si lase copiii implantati de la nastere?

– Sa duca viata curata, ca si o fecioara. Sa nu mai fie mama, ca sa nu bage un suflet in iad si sa se duca si ea cu el cu tot in iad.

– Dar ce sa faca cele care sunt acum insarcinate, care trebuie sa nasca?

– Inainte nu existau case de nastere. Se gasea cate o batrana, cate o baba, cate o moasa. Caci daca vrea Dumnezeu sa traiesti, traiesti, daca vrea sa mori, mori. Mori crestin, nu mori lepadat de Hristos. Ce va folosi unui om daca va castiga lumea toata, dar isi va pierde sufletul sau? Degeaba ai functie mare, degeaba ai bani multi, degeaba ai viata lunga, – la ce-ti foloseste?

– Atunci inseamna ca nu mai este de folos sa te casatoresti.

– Pai, nu prea e de folos, mai ales pentru aceste vremuri. Daca era de folos, ma insuram si eu. Viata, o singura data o ai data de Dumnezeu aici pe pamant. Ce faci cu ea? Cum o folosesti? Asta conteaza. Poti sa castigi viata cea vesnica, si poti s-o pierzi definitiv. Fiecare alege. Nu culege, alege. Daca culegi, mananci mere stricate pana mori.

– Parinte, stiti ca se pregateste cel de-al optulea sinod ecumenic. Ce efecte credeti ca va avea el aspra Bisericii?

Cred ca acest sinod va fi mai mult unul ecumenic, decat panortodox. Un sinod de amestec. Una-i prietenia sociala, tehnica, politica, alta este prietenia duhovniceasca. Eu niciodata nu am sa pot sa fiu prieten cu un catolic, nici cu un protestant, nici cu un otoman, nici cu un iudaic, nici cu un pagan, nici cu un ateu.

– Si cum ne raportam la ei?

– Intr-o familie sunt mai multi frati, nu? Sunt si ascultatori si neascultatori, sunt crestini si necrestini. Sunt si oameni cinstiti, si sunt si banditi si hoti. Suntem creati de Dumnezeu, dar nu toti suntem fiii lui Dumnezeu. Cum pot sa fiu eu prieten cu un adventist care scuipa o icoana a Maicii Domnului? Eu fac cruce, el scuipa crucea; eu sarut icoana, el scuipa icoana. Cum pot eu sa fiu prieten cu el? Se poate? Nu se poate.

– Stiti ca in doua biserici stim noi, una in Iasi si una in Timisoara, sunt inregistrari facute ca s-a slujit un ritual masonic, oficiat de preoti ortodocsi, ca si la calugarie, un ritual al cavalerilor de la Malta.

– Nu dau atentie dreptei credinte. Asta este. Nu stiu ce inseamna dreapta credinta. Daca se spune in sinoade ecumenice ca cel ce se roaga cu ereticii sa fie anatema, cum nu ne infricosam? Dar masonii nu sunt eretici? Ce sunt ei? Daca eu ma rog cu un catolic, cu un mason, nu cad sub anatema? Cad. Prieten pot sa fiu cu el, in masura in care cumparam o paine impreuna, lucram un ogor impreuna, facem o masina impreuna, nu? Negot facem, dar in ceea ce priveste credinta, nu. Ce legatura are intunericul cu lumina? Adevarul cu minciuna? Dreptatea cu nedreptatea?

– Ce sfat le dati credinciosilor care nu mai au in jurul lor duhovnici care sa marturiseasca dreapta credinta si care sa lupte impotriva sistemului acesta antihristic? La cine sa se duca?

– La Hristos sa se duca. Sa se roage. Ce sa faca altfel? Sa se spovedeasca, sa se impartaseasca, ca harul lucreaza in continuare …daca preotul e hirotonit si nu-i eretic.

– Dar daca slujeste cu ereticii?

– Treaba lui, nu ma mai duc. Sa se roage la Dumnezeu. Ce faceau primii crestini cand erau prigoanele acelea pagane? Il slujeau pe Hristos si mureau. Asta e solutia. Ori murim, ori traim, ai Domnului sa fim.

– Ce sfant e mai apropiat de romani, acum in vremurile acestea?

– Maica Domnului, Mantuitorul nostru Iisus Hristos, Dumnezeul nostru. Dar, din punct de vedere istoric il avem pe Sfantul Andrei, Apostolul care a pasit pe pamantul tarii noastre. Daca nu-i Maica Domnului, nu exista mantuire. Nu exista. Cel ce nu se impartaseste des, ca sa ia legatura cu Iisus Hristos si cel ce nu are pe Maica Domnului de prieten si de ajutor, nu se poate mantui. Nu zice Mantuitorul ca „cel ce mananca Trupul Meu si bea Sangele Meu voi petrece intru el”? Noi ce dorim, decat sa petrecem cu Iisus Hristos, nu? Si mai zice ca „cel ce nu mananca Trupul Meu si nu bea Sangele Meu, nu are viata intru el”. Ce rost are viata fara Hristos? Vorbim de viata in Hristos, viata duhovniceasca, dar carei aceea? Degeaba faci mancare daca nu mananci, nu? Vorbesti despre Dumnezeu, dar fugi de El. Ce inseamna vrednicie pentru impartasanie? Intai si intai sa ai dreapta credinta, in al doilea rand sa ai dragoste si sa-l doresti pe Iisus Hristos, ca sa te unesti cu El, in al treilea rand sa fii impacat cu toata lumea, sa fii spovedit, sa te rogi pentru vrajmasi; cauta, vezi poruncile si apoi te impartasesti. Nu-i asta viata in Hristos? Cam asa spune Sfantul Nicolae Cabasila, nu? Mantuitorul a zis ca „cel ce nu mananca Trupul Meu si nu bea Sangele Meu nu are viata intru el”. De unde viata? Nu de la Hristos? Dar dracul intotdeauna incearca sa-i desparta pe crestini de Sfanta impartasanie, ca sa nu se impartaseasca; sa nu aiba putere, sa nu aiba legatura cu Dumnezeu, ca daca te impartasesti cu Sfintele Taine, te unesti cu Iisus Hristos. Cum spun Sfintii Parinti: Trup cu trup, Sange cu sange si Duh cu duh, fac una cu Iisus Hristos. „Cine mananca trupul Meu petrece intru Mine”. Cine nu vrea sa petreaca cu Iisus Hristos? Cine nu vrea sa-L aiba pe Iisus Hristos in El? Masonii, ateii, necredinciosii, nu? Ce faceau primii crestini? Se impartaseau in toata ziua si erau atat de infocati in credinta, incat lasau familii, lasau servicii, averi, tot si-l marturiseau pe Hristos in public. Si primeau cele mai crunte chinuri, si asa Il marturiseau pe Iisus Hristos. Daca n-ai pe Mantuitorul Iisus in tine, tremuri la prima adiere de vant. Ce-i foloseste omului viata, daca n-are pe Dumnezeu si traieste ca un pagan? Prin rabdarea voastra va veti mantui sufletele voastre. Prin rabdare, rabdare… Ne supunem la toate, dar pana la credinta. Ne-am nascut crestini ortodocsi, trebuie sa murim crestini ortodocsi, altfel nu ne mantuim.

– Si daca biserica noastra va pactiza cu catolicii?

– Eu n-am sa fiu catolic niciodata. Nu-i mai pomenesc. Papa uzurpa tronul lui Iisus Hristos, nu? Cine a facut pe papa vicar? S-au uitat sute de milioane de oameni la televizor cand a fost intronizat papa, dar cand L-au vazut pe Iisus sa vina sa-l aseze pe el vicar? Unde era papa cand Mantuitorul S-a rastignit pentru oameni? Unde era papa cand Dumnezeu a creat lumea? Dar cand au facut inchizitia si cand au facut cruciadele? A auzit toata lumea, stie toata lumea de faradelegile lor. Marturie sunt mucenicii de la Muntele Athos si din alte parti. Toate minciunile sunt de la romano-catolici, toate inselaciunile. Ei nu se apropie de dreapta credinta, ei n-au harul Duhului Sfant si nici nu fac invocarea Duhului Sfant. Asa cum a inceput lumea, asa si sfarseste.

– Adica?

– Prin mucenicie. Cum a inceput crestinismul asa si sfarseste. Si-i ia Dumnezeu pe cei ai Lui.

– Credeti ca vom reveni la biserica de catacomba?

– Asta Dumnezeu stie. Nu stiu daca catacomba va mai fi de vreun folos. De folos iti este sa pastrezi dreapta credinta, sa marturisesti. Si asta a spus-o Apostolul Pavel: sa crezi cu inima, sa marturisesti cu gura. Si unde sa te mai cobori in catacomba, ca te vede de la 15 kilometri inaltime si la 4-5 metri adancime.

– Deci sa ramana fiecare acolo unde este si sa marturiseasca?

– Dar unde sa te duci? La turci, la paganii aceia? In Italia, la eretici? Unde sa te duci? Asta e o inselaciune. Ma duc sa ma retrag, sa ma ascund. Unde? Dupa care copac? Acelasi lucru l-a spus si parintele Iustin. Mai, stati acolo, si marturisiti. Asa cum s-a intamplat la manastirea Iviru, la cruciada a patra cu icoana Maicii Domnului, Portarita. Au luat-o de la poarta, in biserica, ca sa-i ocroteasca de furia cruciatilor. Icoana s-a dus iar la poarta. Au luat-o in biserica, s-a dus iar la poarta. Cand s-o ia din nou, le-a spus Maica Domnului: „Eu va apar pe voi, nu voi pe mine”. Ce, noi il aparam pe Dumnezeu? Dumnezeu ne apara pe noi. Si cand au atacat cruciatii, intr-o secunda, un nor asa de gros, o ceata asa de mare de nu se mai vedea mana, a venit peste ei. A fost furtuna, a rasturnat tot, s-a desfiintat cruciada a patra. Am fost nu stiu la ce manastire la Muntele Athos, unde s-a daramat biserica. Uitati, foarte interesant. Era la cruciada a patra. La o parte din preoti le-a fost frica de cruciati, cand ii vedeau imbracati cu zale, cu sulite, cu iatagane si au primit sa slujeasca cu romano-catolicii in biserica. Iar in timpul liturghiei, s-a daramat biserica pe ei si i-a omorat. Acum cativa ani in urma, m-am dus acolo la manastirea aceea si bucatarul era un oltean de-al nostru si tocmai se ridica biserica. Erau cinci romani zidari, erau sus acolo cu o macara, rezideau biserica. Ce-i cu asta? Ce s-a intamplat? De ce o ridica. Zic ca Uniunea Europeana a dat treisprezece milioane de euro ca sa refaca biserica, sa zideasca, ca sa nu mai vada biserica daramata, ca sa nu mai intrebe nimeni de ce s-au daramat biserica si sa afle ca s-a daramat dupa ce au slujit ortodocsii cu catolicii. M-am mai dus o data si n-am mai vazut biserica deloc. Era o cladire mare, acoperita, inautru se vedea biserica, dar afara nu se mai vedea, ca sa nu se mai stie trecutul. La manastirea Marea Lavra, doi preoti acolo au slujit cu catolicii, dar cand au murit, n-au mai putrezit. Ei vor sa ingroape trecutul, dar nu vor reusi. Insa nici noua nu ne va fi usor; va fi vreme de mucenicie! Dar sa nu ne temem ca nu noi, ci Maica Domnului ii va apara pe toti cei care nu s-au inchinat lui veliar.

extras din revista Atitudini, nr. 7

   Cititi va rog si:

PROFETIA Sfantului LAVRENTIE DE CERNIGOV despre ANTIHRIST

FOARTE IMPORTANT: Preotii CATERISITI deoarece refuza CIPUL, NU ISI VOR PIERDE CAPABILITATEA HARICA. Ei vor putea savarsi lucrari valide in Biserica

Un examen numit BULETINUL CU CIP. Oricum va fi jale pe pamant la anul, de ce oare se indarjesc unii sa ne indemne sa-l luam?

Comentariul zilei (09.08.2010): Majoritatea preotilor vor accepta cipul? Ce vom face?

Comentariul zilei (22.08.2010): Cei ce refuza BULETINELE CU CIP isi pun toata nadejdea in bunul Dumnezeu. A face concesii inseamna a nu avea credinta

   Iata si o inregistrare din 2009 cu parintele:

   La articolul Intrebare fundamentala catre fratii de la RAZBOI INTRU CUVANT: luam sau nu luam CARTEA ELECTRONICA DE IDENTITATE cu CIP? gasiti si alte inregistrari cu mari duhovnici ce cu totii indeamna clar: sa nu luam nici un act cu cip, nici buletin, nici pasaport, nimic. Si ideea aceasta se parea ca o imbratiseaza multi. Asta pana cand a parut stirea ca guvernul vrea sa impuna noua CARTE ELECTRONICA DE IDENTITATE. Dupa aceea, unii s-au inmuiat iar cativa au inceput chiar sa-i atace furibund pe cei ce indeamna dupa exemplul acestor stalpi ai ortodoxiei …

Multi am fost la chemarea parintelui Iustin Parvu. Putini am mai ramas …

   Din nefericire, varful de lance al acestei actiuni au devenit cei de la RAZBOI INTRU CUVANT. Si grav este ca unii se bucura de noul lor mesaj caldicel. Am gasit accidental azi materialul din 2009 de pe Apologeticum, preluat si pe blog cititorului boddyca:

Parintele Ioan de la Rarau despre cipuri si despre viitorul sinod panortodox

   Ei bine, de cand razboinicii au inceput sa actioneze si acest acesta a inceput sa ne atace … Si mai sunt cativa ca el. Acestea sunt roadele noii lor lucrari.

   Cititi va rog si:

Parintele PAISIE AGHIORATUL despre 666, cartele electronice, buletine electronice

   Mucenicia va fi strans legata de vremurile apocaliptice ce bat la usi. Si este firesc. Iata ce spune parintele Ioan:

   Asa cum a inceput lumea, asa si sfarseste. Prin mucenicie. Cum a inceput crestinismul asa si sfarseste. Si-i ia Dumnezeu pe cei ai Lui.

   Si cum lucrurile intotdeauna se leaga, evident ca cei ce ne ataca pe noi cei ce indeamnam sa nu luam buletinele cu cip, promoveaza si o extrem de ratacita invatatura: anume ca a vorbi de mucenicie, inseamna bravada …

   Vedeti fratilor ce mestesug? Noi vorbim de refuzul actelor cu cip, de vremurile apocaliptice ce bat la usi, de a fi pregatiti chiar si pentru mucenicie, ca nu putem razbi decat cu ajutorul bunului Dumnezeu, iar ei ne ataca invinuindu-ne ca producem deznadejde, isterie si ca bravam.

Arhiepiscopia Ortodoxa din SUA acuza autoritatile newyorkeze ca impiedica reconstructia singurei biserici distruse la 11 septembrie

Posted in 11.09.2001 by saccsiv on august 24, 2010

   Citez din articolul Arhiepiscopia Ortodoxa din SUA acuza autoritatile newyorkeze ca impiedica reconstructia singurei biserici distruse la 11 septembrie:

   Arhiepiscopia Ortodoxă din America acuză oficialităţile newyorkeze că împiedică reconstrucţia singurei biserici distruse la 11 septembrie, în timp ce planurile pentru moscheea de la Ground Zero au fost aprobate, informează Foxnews.

   Biserica ortodoxă greacă St.Nicholas a fost distrusă în 2001 când unul dintre turnurile de la World Trade Center a căzut peste ea, singurele pierderi fiind materiale. De 8 ani congregaţia a încercat să îşi reconstruiască locul de închinare, dar oficialităţile statale au anunţat de curând că negocierile pentru construire nu vor fi reluate.
   În iulie 2008 au fost anunţate condiţiile în care biserica greacă urma să fie construită: autorităţile aveau să ofere un ajutor de 20 de milioane de dolari şi o nouă locaţie. Mai mult, planurile includeau investirea a încă 40 de milioane de dolari pentru construcţia unei platforme împotriva bombelor.

   Între timp negocierile au fost abandonate, iar autorităţile susţin că biserica impunea noi condiţii pentru construcţie: revizuirea planurilor pentru zona înconjurătoare şi 20 de milioane de dolari în avans. Chiar dacă negocierile au eşuat, autorităţile susţin că biserica îşi poate continua proiectul, dar fără sprijinul lor. În același timp, planul pentru construirea unei moschei în locul unei clădiri istorice a primit undă verde.
   „Există oameni care ne întreabă „de ce biserică noastră nu este reconstruită şi de ce există atât de multă atenţie pentru moschee şi oamenii ei?” a declarat asistentul arhiepiscopului, părintele Alex Karloutsos. El a adăugat că „libertatea religioasă” oferă dreptul oricărui cult de a avea un loc unde să-şi construiască o biserică.

VIDEO: Hal de politisti americani …

Posted in abuzuri ale politiei, politie by saccsiv on august 24, 2010

“Fiecare persoana, loc si obiect de pe aceasta planeta o sa fie conectata la Tehnologia de scanare biometrica a irisului, in urmatorii 10 ani”. Se va incepe EXPERIMENTUL in Mexic?

Posted in BIOMETRIE, IRIS by saccsiv on august 24, 2010

   Citez din articolul Biometric Iris Scanning Technology Rolled Out Across Entire City:

   “Fiecare persoana, loc si obiect de pe aceasta planeta o sa fie conectata [la un sistem de iris] in urmatorii 10 ani”

   O companie de cercetare si dezvoltare biometrica are ca scop raspandirea tehnologiei de recunoastere a irisului intr-un oras intreg, in cadrul unei miscari care pretinde ca o sa creeze un “Minority Report” in viata reala, unde oricine ia trenul sau face cumparaturile intr-un super-market o sa aiba ochii scanati de senzori hi-tech.

   Global Rainmakers Inc. (GRI), cu sediul in New York, a anuntat ca o sa inceapa sa foloseasca tehnologia pentru a creea ceea ce considera a fi “cel mai sigur oras din lume”, in Leon, unul dintre cele mai mari orase ale Mexicului.  

   Miscarea prevede masinariile GRI-ului de scanare a ochilor, care se gasesc intr-o varietate de forme si dimensiuni, legate la o baza de date a irisurilor creata in colaborare cu autoritatile din Leon.

   “In viitor, indiferent daca e vorba despre intrarea in casa, deschiderea masinii, intrarea la locul de munca, obtinearea unei prelungiri pentru prescriptia farmaceutica sau preluarea fisei medicale, toate se vor putea face cu cheia unica, care este irisul dumneavoastra”, declara Jeff Carter, membru din conducerea administrativa a GRI, pentru site-ul FastCompany.com.

   Conform articolului, “Criminalii vor fi luati in evidenta si irisurile le vor fi scanate odata ce vor fi condamnati. Cetatenii care respecta legea vor avea optinuea de a o face voluntar

   Cu toate acestea Carter pare a fi sigur ca toti, indiferent daca este vorba de un criminal sau nu, vor fi introdusi in baza de date.

   Fiecare persoana, loc si obiect de pe aceasta planeta o sa fie conectat [la sistemul de iris] in urmatorii 10 ani”, spune el.

   In viziunea de viitor hidoasa a lui Carter, care vrea sa controleze totul, oricine face o extragere de la un automat de bani, plateste cumparaturile intr-un magazin sau doar ia autobuzul o sa trebuiasca sa priveasca direct la un sistem-bestie in timp ce “Ofiterii de politie vor monitoriza si urmarii miscarile indivizilor de pe lista de suspecti”.

   Carter chiar face aluzie la “Minority Report” a lui Philip K. Dick, mentionand faptul ca sistemul o sa opereze la un nivel de control si mai mare decat in film.

   Nici macar “ochii morti” din “Minority Report” nu vor putea sa triseze sistemul, spune el. “Daca ati fost condamnat pentru o crima, in esenta, asta o sa aiba rolul de o insemnare digitala. Daca sunteti cunoscut ca un hot in magazine, de exemplu, nu veti putea sa intrati intr-un magazin fara a fi marcat. Pentru altii, intrarea intr-un avion o sa fie imposibila”.

   Comentariu saccsiv:

   Articolul este semnat de Steve Watson si a fost postat pe Prisonplanet.com. Dupa cum am avertizat (FITI FOARTE ATENTI DE UNDE VA INFORMATI! Alex Jones va invita sa faceti parte din RENASTEREA SPIRITUALA A SECOLULUI 21 …) solutiile promovate de site-urile lui Alex Jones sunt de tipul:

Ultima revolutie: NOUA ORDINE MONDIALA reala impotriva falsei “Noi Ordini Mondiale”

   Insa informatiile de mai sus merita toata atentia.

   Scene din filmul Minority Report:

%d blogeri au apreciat: