Cum se schimbă CNP-urile românilor după punerea în funcțiune a Sistemului Informatic Integrat
Operaționalizarea Sistemului Informatic Integrat pentru Emiterea Actelor de Stare Civilă (SIIASC) aduce modificări importante în modul în care este generat Codul Numeric Personal (CNP) al cetățenilor români.
CNP-ul, alcătuit din 13 cifre, în mod tradițional, include un cod de două cifre (JJ) care indică județul sau sectorul unde s-a născut persoana sau unde avea domiciliul/residența la momentul acordării CNP-ului.
Cu noua schimbare adusă de SIIASC, acest cod de județ a fost înlocuit cu un cod unic „70” pentru toate CNP-urile generate, indiferent de locul nașterii sau de domiciliul persoanei.
Aceasta înseamnă că, în loc să reflecte locația geografică specifică, CNP-ul va avea acest nou cod standardizat, simplificând procesul de generare a codurilor și eliminând necesitatea de a atribui coduri diferite bazate pe locație.
Pe 10 mai 1877, a fost adoptată oficial Independenţa României. Participarea Principatului României la Războiul Ruso-Turc din anii 1877–1878
Pe 10 mai 1877, a fost adoptată oficial Independenţa României de către Carol I:
Conform https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_de_Independen%C8%9B%C4%83_al_Rom%C3%A2niei
Războiul de Independență al României este numele folosit în istoriografia română pentru participarea Principatului României la Războiul Ruso-Turc din anii 1877–1878. În urma acestui război, țara și-a obținut independența față de Imperiul Otoman, alături de Serbia și Muntenegru. Pe 4/16 aprilie 1877, România și Imperiul Rus au semnat la București un tratat care permitea trupelor ruse să traverseze teritoriul țării în drumul spre Balcani, cu condiția respectării integrității teritoriale a României.
Inițial, până târziu în 1877, Rusia nu a dorit intrarea României în război, nedorind ca aceasta să participe la tratatele de pace pentru împărțirea teritoriilor, însă rușii s-au lovit de o puternică rezistență, suferind pierderi grele în asalturi repetate, și neputând înainta în Balcani dincolo de trupele (40.000 de soldați) conduse de Osman Pașa, care se cantonaseră în cetatea Plevna.[8]
În România a fost declarată mobilizarea trupelor. Aproximativ 120.000 de soldați au fost masați de-a lungul Dunării pentru apărarea țării în fața unui eventual atac al turcilor. Imperiul Rus a declarat război Imperiului Otoman pe 12/24 aprilie 1877, iar trupele ruse au intrat în România pe la Ungheni, traversând pe nou construitul pod de peste Prut, opera cunoscutului inginer francez Gustave Eiffel.
Costul total, în bani, suportat de cetățenii României a fost estimat la 100 milioane lei aur.[9]
În perioada aprilie – august 1877 sediul Marelui Cartier General al Armatei Române a fost în comuna Poiana Mare din județul Dolj. Acesta a fost în casa familiilor Marincu —Magereanu.
[…]
Conform https://www.cotidianul.ro/ziua-independentei-nationale-a-romaniei/
Astăzi România sărbătorește Ziua Independenţei Naţionale. Începând din 2022, această zi se celebrează la data de 10 mai, după adoptarea Legii nr. 189 din 8 iulie 2021. Potrivit https://legislatie.just.ro/. aceasta este zi de sărbătoare naţională, dar lucrătoare.
Din 1866 şi până la 30 decembrie 1947, momentul abdicării regelui Mihai I, ziua de 10 Mai a fost Ziua Naţională a României şi se sărbătorea cu mult fast.
Iniţiatori ai propunerii legislative privind sărbătorirea zilei de 10 Mai ca Ziua Independenţei Naţionale a României, prezentate în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor la 18 aprilie 2016, au fost 57 de deputaţi şi senatori ai PNL. În expunerea de motive, ei au menționat „restabilirea adevărului istoric şi reluarea tradiţiei istorice din anii 1866-1947, când era sărbătorită ziua de 10 mai drept Zi Naţională a României, reprezintă unul dintre cele mai importante motive. În toată această perioadă, ziua de 10 mai a fost sărbătorită până când regimul comunist a denaturat faptul istoric şi a anulat această celebrare, instaurând ulterior 23 august drept zi naţională”.
Multiplele semnificaţii ale acestei zile
„În 10 Mai 1881, România a fost proclamată Regat, cunoscând ulterior, timp de mai bine de jumătate de deceniu, o perioadă de prosperitate şi de progres economic şi social; în 10 Mai 1866, prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen depunea jurământ în faţa Parlamentului Principatelor Unite; în 10 Mai 1877, Senatul proclama Independenţa statului român, când conducătorul statului român de la acea vreme, principele Carol I, a semnat proclamaţia „Independenţa absolută a României”, conferindu-i astfel putere de lege. Cu o zi înainte, actul fusese citit în Parlament, de Mihail Kogălniceanu şi votată de reprezentanţii celor două Camere, conform http://www.cdep.ro/.
Proiectul de lege privind sărbătorirea zilei de 10 Mai ca Ziua Independenţei Naţionale a României a fost adoptat de Senat la 22 decembrie 2016 şi de Camera Deputaţilor la 9 iunie 2021.
Preşedintele Klaus Iohannis, prin Decretul nr. 811 din 8 iulie 2021, a promulgat Legea nr.189/2021 privind sărbătorirea zilei de 10 mai ca Ziua Independenţei Naţionale a României. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 681/9 iulie 2021, potrivit http://www.cdep.ro/.
Potrivit Legii nr.189/2021, Parlamentul, Preşedinţia României, Guvernul, celelalte autorităţi publice centrale, precum şi autorităţile administraţiei publice locale vor organiza manifestări cultural-artistice, cu ocazia sărbătoririi acestei zile. Fondurile necesare pentru organizarea manifestărilor prilejuite de sărbătorirea zilei de 10 mai pot fi asigurate din bugetele locale sau din bugetele autorităţilor publice centrale, precum şi ale instituţiilor publice, în limita alocaţiilor bugetare aprobate.
La data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea nr. 103/2015 pentru declararea zilei de 10 mai ca zi de sărbătoare naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 18 mai 2015, se abrogă.
Un jurământ pentru eternitate
La 10/22 mai 1866, în faţa Adunării Constituante (aleasă la 9/21 aprilie), a Locotenenţei Domneşti şi Guvernului, prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, ce fusese ales prin plebiscit ca Domnitor al României, depunea jurământul de credinţă: „Jur a fi credincios legilor ţării, a păzi religiunea românilor, precum şi integritatea teritorială şi a domni ca domn constituţional”, potrivit lucrării „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003). A fost proclamat de către Adunarea Constituantă Domnitor al României sub numele de Carol I.
Cei 48 de ani de domnie ai lui Carol I au marcat o etapă de mari progrese pentru România în plan demografic, economic, social, administrativ, politic şi cultural. Carol I s-a pronunţat, în plan extern, pentru menţinerea şi consolidarea statutului internaţional de stat autonom, iar în plan intern, pentru modernizarea structurilor economice, politice şi militare ale ţării. La 1/13 iulie a fost promulgată noua Constituţie a României (în vigoare până în 1923, cu unele modificări), redactată după modelul Constituţiei Belgiei (februarie 1835), considerată la momentul respectiv ca fiind cea mai avansată pe plan european.
În contextul determinat de declanşarea conflictului ruso-turc (1877-1878), la care a participat şi România, opinia publică şi presa românească au cerut guvernului proclamarea de urgenţă a independenţei ţării faţă de suzeranitatea otomană. România a refuzat să fie considerată „provincie privilegiată a Imperiului”, cum o definea Constituţia otomană din decembrie 1876. La 29 aprilie/11 mai, Adunarea Deputaţilor a dezbătut în şedinţă publică situaţia creată, adoptând o moţiune prin care s-a declarat starea de război cu Imperiul Otoman. La 30 aprilie/12 mai, Senatul a votat o moţiune asemănătoare.
La 9/21 mai 1877, a avut loc sesiunea extraordinară a Adunării Deputaţilor, care a proclamat Independenţa de Stat a României. În faţa Adunării, ministrul afacerilor străine, Mihail Kogălniceanu, a declarat: „În stare de rezbel, cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenţi; suntem naţiune de sine stătătoare (…) Aşadar domnilor deputaţi, nu am cea mai mică îndoială şi frică de a declara în faţa Reprezentanţei Naţionale că noi suntem o naţiune liberă şi independentă”, potrivit volumului „Istoria României în date” (2003).
După discurs, Adunarea Deputaţilor a votat o moţiune, cu 79 de voturi „pentru” şi 2 „abţineri”, prin care lua act că „rezbelul între România şi Turcia, cu ruperea legăturilor noastre cu Poarta şi independenţa absolută a României au primit consacrarea lor oficială”. În aceeaşi zi, şi Senatul a adoptat o moţiune cu un conţinut identic. Tributul datorat Porţii (914.000 lei) a fost anulat şi a fost trecut în contul cheltuielilor pentru armată. A doua zi, 10/22 mai, proclamaţia şi legea adoptată de legislativul român au fost contrasemnate de Carol I, potrivit https://centenarulromaniei.ro/.
Deşi Independenţa României a fost proclamată în Parlament, a fost necesar ca neatârnarea să fie cucerită pe câmpul de luptă. Între 12/24 şi 16/28 iulie 1877, trupele române au trecut Dunărea. Armata română fără nicio experienţă de război, dar cu multă dăruire şi curaj, a cucerit pe rând redutele Griviţa (30 aug./11 sept. 1877), Rahova (9/21 sept. 1877), Opanez (28 nov./10 dec. 1877) şi Smârdan (12/24 ian. 1878). Congresul internaţional de la Berlin (1/13 iunie-1/13 iulie 1878), care a pus capăt conflictului, a recunoscut independenţa României, unirea Dobrogei, dar a cedat Rusiei judeţele Bolgrad, Cahul şi Ismail din sudul Basarabiei, potrivit volumului „O istorie a românilor” (Ion Bulei, 2007).
La 10/22 mai 1877 au avut loc, la Bucureşti, o serie de festivităţi prilejuite de proclamarea Independenţei României. Acestea au fost deschise prin 21 de lovituri de tun şi a fost oficiat un Te Deum, la care au asistat domnitorul Carol I, primul ministru, I.C. Brătianu, miniştri, deputaţi, senatori, membrii înaltului cler, înalţi magistraţi ai ţării. În aceeaşi zi a fost instituită prima decoraţie românească – „Steaua României”, în vederea recompensării serviciilor militare şi civile deosebite aduse statului român, potrivit volumului „Istoriei României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).
Proclamarea Regatului României
Consiliul de Miniştri a hotărât la 9/21 septembrie 1878, acordarea titlului de Alteţă Regală lui Carol I, realizându-se, astfel, un prim şi important pas spre proclamarea Regatului României.
Parlamentul a proclamat România regat, la 14/26 martie 1881, prinţul Carol primind pentru sine şi pentru urmaşii săi titlul de rege al României. Ca urmare a acestui eveniment, România şi-a consolidat poziţiile în sistemul relaţiilor internaţionale, în special în Europa, dând un impuls mişcării de emancipare naţională a românilor de peste Carpaţi.
La 10/22 mai 1881, când se împlineau 15 ani de la urcarea pe tronul statului român, au fost organizate festivităţi prilejuite de proclamarea Regatului şi încoronarea domnitorului Carol I ca rege al României. Preşedintele Parlamentului a înmânat regelui Carol I şi reginei Elisabeta coroanele făurite din oţelul unui tun cucerit de la turci în timpul Războiului de Independenţă.
Comentariu saccsiv:
Cititi va rog si:
Alexandra Păcuraru, amendă pentru „subminarea încrederii în Ucraina”
Cotidianul: Alexandra Păcuraru, amendă pentru „subminarea încrederii în Ucraina”
Consiliul Naţional al Audiovizualului a sancţionat, marţi, cu o amendă de 10.000 de lei postul Realitatea Plus pentru încălcarea legislaţiei audiovizuale referitoare la informare corectă, imparţialitate şi echilibru prin adoptarea unor poziţii care ar submina încrederea în Ucraina şi ucraineni.
Potrivit unui comunicat, întrunit în şedinţa publică Consiliul a analizat rapoartele de monitorizare întocmite de direcţia de specialitate ca urmare a sesizărilor primite şi a decis să aplice o amendă de 10.000 de lei postului Realitatea Plus pentru ediţiile din 20, 21, 25 şi 31 ianuarie ale emisiunii „Caravana România Suverană”, moderată de Alexandra Păcuraru, în cadrul cărora au fost încălcate prevederile art. 47 alin. (3) şi ale art. 66 din Codul de reglementare a conţinutului audiovizual.
Propunerea de sancţionare a fost făcută de Mircea Toma, membru al CNA.
„Există, clar, o preocupare a unor entităţi, fie instituţii, fie persoane din România, care lucrează pentru subminarea încrederii în Ucraina, ucraineni. Deci, Ucraina este subiect de discreditare, pentru că ea alimentează motivaţia implicării României în sprijinirea Ucrainei, ceea ce produce deranj Moscovei. În acest context, dincolo de faptul că este un subiect politic şi că e război informaţional şi că asta subminează, de fapt, capacitatea de apărare a României – nu intru în această discuţie care este mult prea ambiţioasă şi greu de argumentat repede – ci pur şi simplu de daunele pe care poate o asemenea campanie să le aducă unei minorităţi prezente în România”, a argumentat Mircea Toma.
El a susţinut că „ucrainenii refugiaţi în România riscă să fie ţinta unor discriminări din cauza acestei campanii”.
„Refugiaţii nu vin aici de plăcere. Ei vin pentru că nu pot să trăiască în ţara lor şi nu au găsit locuri mai bune în Germania, în Franţa şi în Italia şi unde mai sunt. Au trecut prin România 1.500.000, au rămas 70.000. Ăştia 70.000 nu au condiţii bune. Cei care sunt preocupaţi să îi expună că sunt de fapt beneficiarii unui regim preferenţial nu fac decât să ne clădească atitudini ostile faţă de oameni care au, de fapt, nevoie de ajutor”, a mai spus Mircea Toma.
De asemenea, CNA a sancţionat cu somaţie publică postul Global News România pentru nerespectarea dispoziţiilor art. 64 alin. (1) lit. a), b) din Codul audiovizualului la difuzarea emisiunii „Starea de veghe” din 30 ianuarie, prin afirmaţiile referitoare la „vaccinul Covid”, care ar produce „crima perfectă, afectând diferite organe ale corpului, la perioade diferite de la injectare”.
Art. 47 – (3) din Codul de reglementare a conţinutului audiovizual prevede că „sunt interzise în programele audiovizuale afirmaţii defăimătoare generalizatoare la adresa unui grup/ comunităţi definit(e) de gen, vârstă, rasă, etnie, naţionalitate, cetăţenie, credinţe religioase, orientare sexuală, nivel de educaţie, categorie socială, afecţiuni medicale sau caracteristici fizice”.
În art. 64 – (1) al Codului se stipulează că „în virtutea dreptului fundamental al publicului la informare, furnizorii de servicii media audiovizuale trebuie să respecte următoarele principii: a) asigurarea unei distincţii clare între fapte şi opinii; b) informarea cu privire la un subiect, fapt sau eveniment să fie corectă, verificată şi prezentată în mod imparţial şi cu bună-credinţă; b) informarea cu privire la un subiect, fapt sau eveniment să fie corectă, verificată şi prezentată în mod imparţial şi cu bună-credinţă.
Totodată, art. 66 arată că „în programele de ştiri şi dezbateri informarea în probleme de interes public, de natură politică, economică, socială sau culturală trebuie asigurate imparţialitatea şi echilibrul şi să fie favorizată libera formare a opiniilor, prin prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opoziţie, în perioada în care problemele sunt în dezbatere publică”.
Comentariu saccsiv:
Iata si ce mai exact anume a zis Alexandra Păcuraru, conform https://www.ziarulprofit.ro/postul-realitatea-plus-amendat-de-cna-cu-10-000-de-lei-pentru-lipsa-impartialitatii-si-afirmatii-defaimatoare-la-adresa-ucrainenilor-alexandra-pacuraru-daca-ei-petrec-danseaza-se-imbuiba/
„Să vă fie rușine că mai asistați astăzi Ucraina! Să vă fie rușine că trimiteți un om la Davos să vorbească numele nostru, al tuturor! Eu, Alexandra Păcuraru, am spus că sunt una dintre românii care vor să rezilieze sprijinul pentru Ucraina. Nu este războiul nostru. Dacă ei petrec, dansează, se îmbuibă cu alcool, cu prostituție, cu toate, pentru ce să finanțez eu?”
Minte oare fiica patronului postului de televiziune Realitatea? Iata ce declara recent ministrul polonez al Apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz:
„Cred că mulți dintre concetățenii noștri au fost indignați și sunt indignați când văd tineri ucraineni în cafenele și aud despre efortul pe care îl facem pentru a ajuta Ucraina.”
Asta fiind si motivul pentru care „Kosiniak-Kamysz, a declarat că Polonia este pregătită să ajute Ucraina să „identifice” bărbații care îndeplinesc condițiile pentru a fi încorporați și care au fugit în străinătate”:
Cititi va rog si:
Revenind la Alexandra Păcuraru, nu stiu daca este o coincidenta sau nu, dar cu 10 zile in urma circulau astfel de stiri:
Fiica patronului Realitatea PLUS dată afară din televiziunea tatălui ei
Iata si ce postase Alexandra Păcuraru pe Tik Tok la 13 noiembrie 2023:
Praful saharian e doar praf din Sahara?
Conform articolului Specialiștii avertizează că ploile cu particule de praful saharian s-ar putea repeta în această primăvară de pe Pro tv:
[…]
Particulele fine de praf saharian au fost purtate de vânt de la peste 2 mii de kilometri depărtare, tocmai din nordul Africii. Norul a străbătut Marea Mediterană şi a afectat pe rând Italia, Grecia, Cipru, România şi Republica Moldova.
Praful a fost ridicat de curenţii de aer cald la peste 3 mii de metri altitudine şi a intrat în ţara noastră, iniţial prin sud.
Andrei Corlan – Comisarul General al Gărzii Naționale de Mediu:
„Este încă un efect al schimbărilor climatice care cu siguranță nu mai pot fi ignorate ca o măsură de precauție colegii de la Agenția Națională de Protecția a Mediului au transmis că au prelevat probe de pulberi, este o măsură de siguranță ca să vadă dacă există metale grele sau alte substanțe în componența acestui praf. În cazul în care va fi necesar, vom informa opinia publică”.
Comentariu saccsiv:
Deocamdata nu ne-au informat, ca atare deducem ca nu este necesar. Sau este? In 2022, in Bosnia, s-a comparat un astfel de praf saharian cu nisip adus special din Sahara:
„În comparație cu nisipul saharian și nisipul saharian din ploaie, s-a constatat că ploaia murdară conține arsenic de 44 de ori mai mult, bariu 660, nichel 2500, zinc 64 și fier de 23 de ori mai mult”
Cititi va rog mai multe la:
România: 60 % dintre cei ce au dorit să devină soldați profesioniști au fost RESPINȘI deoarece nu au reuşit să treacă de evaluarea fizică sau pentru că aveau probleme cu căpuțul
Europa Libera Romania: Doar 40% dintre posturile de militar scoase la concurs au fost ocupate. 40% dintre candidați nu au trecut proba fizică sau testul psihologic
Militarii participă la o repețiție pentru parada militară organizată pe 1 decembrie. 20 noiembrie 2021
40% din cele peste 5.000 de posturi de militari scoase la concurs de Ministerul Apărării Naționale (MApN) au fost ocupate, în condițiile unei concurențe de 1,3 candidați pe un loc. MApN mai transmite că 20% dintre candidați au fost femei.
MApN a prezentat luni, 22 aprilie, statistica legată de recrutarea şi selecţia pentru cele 5.000 de posturi de militar profesionist scoase recent la concurs.
Datele arată că doar 40% dintre posturi au fost ocupate, în condițiile în care au fost 1,3 candidați pe un loc.
După prima probă, cea de evaluare fizică, 24% dintre candidaţi au fost respinşi. Alţi 18% dintre candidați nu au trecut evaluarea psihologică.
„Statul Major al Apărării a analizat, în lunile februarie, martie şi aprilie, desfăşurarea primei serii de recrutare-selecţie a soldaţilor profesionişti în Armata României din acest an, un proces constituit, în principal, din fazele de înscriere şi selecţie a candidaţilor, (…) respectiv de repartiţie în unităţi a candidaţilor admişi”, notează MApN într-un comunicat.
Ministerul precizează că cei mai mulți dintre candidații respinși, peste 42%, au picat fie la proba fizică, fie la testul psihologic, ambele eliminatorii.
Dintre cei care au reuşit să promoveze primele două probe, 12% au fost respinşi la evaluarea medicală, mai transmite MApN.
„Constatarea generală a fost că cei mai mulţi dintre candidaţi nu au reuşit să treacă de evaluarea fizică. Nivelul de dificultate al probei este considerat ca fiind unul mediu (…). O persoană cu vârsta cuprinsă între 18 şi 45 ani, cu o dezvoltare fizică normală ar trebui să nu întâmpine dificultăţi majore pentru trecerea baremelor fizice minime obligatorii ale acestei evaluări”, spun oficialii MApN.
Reprezentanţii ministerului le recomandă celor respinşi să treacă printr-o perioadă de pregătire şi îmbunătăţire a performanţelor fizice personale, „aspect care le va fi benefic nu doar pentru o potenţială angajare în sistemul care are astfel de cerinţe, ci şi pentru un stil de viaţă mai armonios din punct de vedere fizic”.
Oficialii MApN anunță că în luna mai începe o nouă campanie de recrutare și selecție.
„Valoarea pozitivă a interesului tinerilor faţă de instituţia apărării naţionale indică faptul că obiectivul general de creştere a numărului de militari în Armata României este realizabil”, se arată în comunicatul MApN.
Potrivit datelor oficiale, cel mai mic venit lunar net al unui soldat profesionist la momentul angajării este de 4.399 lei (format din soldă lunară netă în valoare de 3.345 lei şi valoarea normei de hrană de 1.054 lei).
Cel mai mare venit lunar net al unui soldat/gradat profesionist este de 5.765 lei (format din soldă lunară netă în valoare de 4.711 lei şi valoarea normei de hrană de 1.054 lei).
Media venitului lunar net al unui soldat/gradat profesionist este de 5.082 lei, format din soldă lunară netă în valoare de 4.082 lei şi valoarea normei de hrană de 1.054 lei.
Pe lângă aceste venituri, angajații din Armată beneficiază și de alte facilități precizează MApN: norma de echipare, indemnizaţiile de transport, de chirie, de detaşare, de misiune, decontarea transport concediu de odihnă, decontarea contravalorii voucherului de vacanţă, decontarea tratamentului ambulatoriu şi a serviciilor medicale .
Campania de recrutare inițiată de Ministerul Apărării a venit după ce șeful Statului Major al Apărării Gheorghiță Vlad, a spus la Europa Liberă că Armata duce lipsă de militari și nu are legile necesare care să permită pregătirea populației pentru o eventuală extindere a războiului din Ucraina.
După declarațiile Șefului Statului Major, inclusiv ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a confirmat că Armata se confruntă cu lipsa de personal și că, în 2023, 7.000 de militari au părăsit sistemul prin demisii și pensionări.
Cu toate acestea, ministrul a exclus revenirea la serviciul militar obligatoriu și a spus că efectivele armatei pot fi refăcute prin programe de serviciu militar voluntar.
Refacerea efectivelor Armatei este unul dintre scopurile proiectului Legii privind apărarea națională a României, pus în dezbatere publică pe pagina MApN pe 1 aprilie 2024.
Comentariu saccsiv:
Cititi va rog si:
Mai au vreun rol tancurile in razboaiele secolului XXI? Drone rusesti de cateva sute de dolari bucata distrug tancuri Abrams de zece milioane de dolari bucata. Noi vom cumpara zeci de astfel de tancuri…
The New York Times a publicat articolul:
Do Tanks Have a Place in 21st-Century Warfare?
Adevarul mentioneaza materialul din The New York Times in articolul https://adevarul.ro/stiri-externe/europa/cum-a-pierdut-ucraina-cinci-tancuri-americane-2356094.html#google_vignette. Iata cateva paragrafe:
[…]
The New York Times notează că tancurile pot fi dezactivate de drone.
„Lupta cu drone din Ucraina, care transformă războiul modern, a început să dea o lovitură mortală unuia dintre cele mai puternice simboluri ale puterii militare americane – tancul – și amenință să rescrie modul în care acesta va fi folosit în conflictele viitoare„, scrie publicația.
Acesta notează că, în ciuda puterii lor, tancurile nu sunt impenetrabile și că sunt mai vulnerabile acolo unde blindajul lor greu este mai subțire: în partea superioară, în blocul motor din spate și în spațiul dintre carenă și turelă. De ani de zile, tancurile au fost o țintă principală pentru mine, dispozitive explozive improvizate, grenade propulsate de rachete și rachete ghidate antitanc.
„Dronele folosite acum împotriva tancurilor în Ucraina sunt și mai precise. Cunoscute sub numele de drone cu vedere la prima persoană, sau FPV, acestea sunt echipate cu o cameră care transmite imagini în timp real către controlorul lor, care le poate direcționa pentru a lovi tancurile în punctele lor cele mai vulnerabile”, precizează publicația.
Colonelul Reisner a declarat că, în mai multe rânduri, UAV-urile au fost folosite pentru a „termina” tancurile care fuseseră deja avariate de mine sau de rachete antitanc, astfel încât acestea să nu mai poată fi scoase de pe câmpul de luptă și reparate.
Comentariu saccsiv:
Dronele sunt extrem de ieftine, in schimb un tanc Abrams costa pana la zece milioane de dolari, conform https://en.wikipedia.org/wiki/M1_Abrams
In plus, fata de cele mentionate in The New York Times, pe frontul din Ucraina a mai fost constatata o problema inca de la inceputul toamnei anului 2023:
Zilele acestea am fost anuntati cum ca:
Daca banii vor fi folositi la fel de „inteligent”, atunci se vor termina repede. Sau foarte repede in cazul in care Kievul va porni iar vreo contraofensiva la fel de „inteligenta” precum primele.
Unii poate ca vor spune ceva de genul „treaba lor”.
Doar ca nu este doar treaba lor, ci si treaba noastra, deoarece Romania cumpara astfel de tancuri:
Iar noi mai avem o problema:
Noul Cod Silvic: interzis să te mai plimbi prin pădure
Activiștii de mediu au strâns peste 58.000 de semnături pentru eliminarea prevederilor din noul Cod silvic referitoare la restricționarea accesului în pădurile atât din proprietatea statului, cât și a celor proprietate privată.
Bazele introducerii acestor interdicții de acces pe fondul forestier sunt contradictorii, iar felul în care s-a formulat textul de lege e foarte interpretabil, astfel încât s-ar putea ajunge la a nu mai face turism montan în România, pentru că va fi nevoie de acordul proprietarului fiecare suprafețe de pădure, chiar și pentru plimbările pe traseele marcate. Vor avea nevoie de aprobări de la fiecare administrator sau proprietar și voluntarii care vor dori să curețe pădurea de gunoaie sau să verifice dacă se fac defrișări, braconaj sau alte activități ilegale. Nici anchete jurnalistice nu se vor mai face, pentru că nu va mai intra nimeni în pădure fără să obțină acordul de la Romsilva sau de la proprietari.
Inițial, mai multe asociații de proprietari au acuzat ONG-urile pentru protecția mediului că doresc închiderea pădurilor, pe modelul folosit de WWF în țări din America Latină, Africa și Asia, unde au fost create vaste zone private dedicate exclusiv celor care își permit să plătească sume uriașe pentru a avea acces în ariile protejate. Însă noul Cod silvic din România e atacat chiar de ONG-urile de mediu și susținut de o parte a proprietarilor de păduri, deși principalul motiv pentru îngrădirea accesului e chiar nevoia de a proteja natura.
În scandalul care durează de câțiva ani, dintre proprietarii de păduri și Fundația Conservation Carpathia (care cumpără suprafețe vaste, pentru a crea un parc natural de peste 200.000 de hectare, pe modelul Yellowstone), exact composesoratele și asociațiile de proprietari erau cele care contestau dreptul de a se închide pădurile cu bariere și rangeri. Pe de altă parte, prevederile din noul Cod silvic presupun cam același lucru pe care îl face acum Fundația Conservation Carpathia, dar sunt susținute chiar de o parte dintre proprietarii care sunt în conflict cu proiectul „Yellowstone”, în timp ce ONG-urile de mediu se zbat să elimine restricțiile din lege.
Se strâng 100.000 de semnături
În luna martie a acestui an, când proiectul de lege a fost finalizat de Ministerul Mediului, mergând la vot în Parlament, activiștii de mediu au lansat o petiție care încă adună semnături, ajungând acum la peste 58.000 din cele 100.000 pe care și le-au propus ONG-urile.
„Ne-au mințit. Guvernul a introdus, după ce s-au încheiat consultările publice, un articol care permite accesul în păduri doar după înștiințarea proprietarului. Reglementarea se referă la toate pădurile, nu doar la cele private, cum prevedea textul inițial al proiectului de Cod Silvic. (…) Dacă nu convingem autoritățile să schimbe actualul proiect, peste jumătate dintre pădurile României ar putea deveni inaccesibile publicului larg” – se specifică în petiția ONG-urilor de mediu.
Se va intra doar cu acordul administratorilor
Dar situația este mult mai gravă, pentru că accesul va fi restricționat în același fel și pe suprafețele de pădure care aparțin statului român, nu doar în cele proprietate privată, conform articolului 58 din noul Cod silvic. De exemplu, la alineatele 4-6, sunt următoarele prevederi: „(4) În pădurile situate în ariile naturale protejate accesul public în pădure poate fi restricționat prin reglementările planurilor de management ale ariilor naturale protejate. (5) Accesul public cu bicicleta în pădure este permis pe drumurile forestiere, pe potecile şi pe traseele amenajate, pe propria răspundere şi cu respectarea condiţiilor stabilite de administratorul terenului/proprietar, după caz. (6) Amenajarea în FFN de poteci şi trasee pentru plimbare, alergare, turism ecvestru şi biciclete se face cu acordul administratorului, pentru pădurile proprietate publică sau privată a statului, sau cu acordul proprietarului în cazul celorlalte forme de proprietate. În pădurile din arii naturale protejate, amenajările se pot realiza numai cu aprobarea administratorului ariei naturale protejate”.
Cu alte cuvinte, pe orice zonă de pădure ar mai vrea cineva să facă drumeții, să meargă cu bicicleta sau să campeze, va avea nevoie de acordul administratorului sau al proprietarului.
Toate contradicțiile, pentru a proteja natura
Motivarea introducerii acestor restricții, din perspectiva unora dintre proprietarii de păduri, e legată mai ales de pericolul de incendiu. Se mai invocă și faptul că pădurea e proprietate privată și ar trebui să se aplice aceleași prevederi care se referă la orice alt tip de proprietate.
În general, motivațiile sunt legate de protecția mediului: cei care merg prin păduri fac focul, lasă în urmă gunoaie, distrug natura și nu pot fi controlați, mai ales cei care fac offroad cu jeep-uri, ATV-uri sau motociclete Enduro. Toate aceste argumente vin de la proprietarii de păduri.
Tot pentru protecția mediului cer și ONG-urile eliminarea restricțiilor, motivând prin faptul că dacă se va îngrădi accesul în păduri, nu vor mai putea intra nici jurnaliștii sau activiștii care acum descoperă activitățile de tăiere ilegală a copacilor sau de braconaj.
„Un articol toxic din textul proiectului spune că «Proprietarii de păduri private pot restricționa accesul pedestru prin afișarea în loc vizibil a acestor restricții». [1] Adică ne vor interzice să ne plimbăm în aceste păduri. La fel de grav, jurnaliștii sau activiștii de mediu care vor încerca să cerceteze posibile tăieri ilegale nu vor mai putea investiga nici în pădurile private, nici în cele de stat. Textul codului silvic nu-i include în categoriile profesionale care au dreptul să își exercite meseria în păduri. [2] Vor deveni ei infractori pentru că încearcă să-și facă meseria, să salveze pădurea de cei ce vor să facă profit tăind ilegal copaci”, mai scriu ONG-urile de mediu, în textul petiției.
La dezbaterile din Parlament se vor aduce toate aceste argumente, din partea ambelor tabere, inclusiv petiția cu cele 100.000 de semnături pentru eliminarea restricțiilor de acces.
Sa intelegem mai bine proportiile dezastrului: Datoria Romaniei este aproape de doua ori mai mare decat celebrul ajutor blocat de Camera Reprezentantilor pentru Ucraina, Israel si Taiwan (la un loc) si aproape la fel de mare cu celebra valoare a activelor rusesti blocate de UE
Dupa cum stiti:
Unii au facut calcule: cam cate mii inseamna pentru fiecare roman.
Propun si doua comparatii cu niste valori celebre.
“Senatul american, condus de democrați, a votat pentru adoptarea unui pachet de ajutor de 95 de miliarde de dolari pentru Ucraina, Israel și Taiwan, pe fondul îndoielilor tot mai mari privind soarta pe care o va avea legislația în Camera Reprezentanților, controlată de republicani.”
Cititi va rog mai multe la:
Deci nu toti banii acestia sunt pentru Ucraina, ci doar o parte. Dar ni se tot repeta ca sunt suficienti pentru a rasturna soarta razboiului cu Rusia.
Alta comparatie. Inca in prima parte a conflictului ni s-a comunicat ca:
“Uniunea Europeană a înghețat active de peste 200 de miliarde de euro ale Băncii Centrale Ruse de când Moscova a invadat Ucraina, potrivit unor date noi, citate de Bloomberg.”
Cititi va rog mai multe la:
Si ni s-a tot repetat ca astfel economia Rusiei va fi distrusa. Intre timp am constatat cu totii ca nu s-a intamplat asta, dar nu asta conteaza, ci ca ni s-a prezentat ca fiind o mare suma ce va reprezenta o mare lovitura.
Romania ce a facut cu gramada aia de bani? Repet: datoria Romaniei este aproape de doua ori mai mare decat celebrul ajutor blocat de Camera Reprezentantilor pentru Ucraina, Israel si Taiwan (la un loc) si aproape la fel de mare cu celebra valoare a activelor rusesti blocate de UE…
Categoria “E GATA!”: Antihristul va repurta o strălucită victorie / Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE): statele Uniunii Europene TREBUIE să includă AMPRENTE digitale în CĂRȚILE DE IDENTITATE / Germania a început deja! / România, cel târziu până 2031
E gata, fratii mei dragi! A inceput! Orizontul de timp nu mai este la decenii distanta, ci e deja palpabil.
Nu se mai elibereaza buletine de tip vechi valabile dincolo de 2031:
https://saccsiv.wordpress.com/2024/03/25/are-cineva-buletin-valabil-dincolo-de-2031/
Pentru ca au stabilit deja de ani de zile cum ca:
Unii mai sperau ca exista o speranta. S-a dus si aceea. Iata ce putem citi in articolul Amprente digitale în cartea de identitate. CJUE a decis legalitatea acestei practici din Germania de pe Capital:
Amprente digitale în cartea de identitate! Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a luat o decizie extrem de importantă. Iată ce modificări vor avea loc, ca urmare a acesteia! Cum se vor schimba buletinele?
Amprente digitale în cartea de identitate. CJUE a decis legalitatea acestei practici din Germania
Încă din anul 2021, amprentele digitale sunt integrate în cipul cărților de identitate din Germania.
În România, măsura va fi implementată prin introducerea buletinului electronic până în august 2031. Acesta va conține amprentă facială şi două amprente digitale.
Această măsură a generat numeroase critici în Germania. Recent, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a emis o decizie: prezența amprentelor digitale pe cărțile de identitate este legală, însă regulamentul trebuie ajustat.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene din Luxemburg a concluzionat că viața privată și datele personale sunt încă bine protejate. Ei au argumentat că o fotografie este mai puțin fiabilă în ceea ce privește prevenirea falsificărilor decât amprentele digitale. Mai mult, judecătorii au subliniat că amprentele din cărțile de identitate au fost utile în lupta împotriva criminalității și terorismului, având un impact pozitiv în combaterea acestor amenințări.
Totul a început cu un caz specific. Este vorba de cel al unui bărbat a contestat într-un tribunal din Wiesbaden refuzul de a i se elibera o nouă carte de identitate fără amprente. Tribunalul a trimis cazul către CJUE pentru clarificări cu privire la legalitatea stocării a două amprente.
Se cerea lămurirea unei probleme precise. Încalcă această practică dreptul fundamental la protecția datelor cu caracter personal? Judecătorii au respins acum această ipoteză.
CJUE a cerut noi reglementări în această direcție
Cu toate că drepturile fundamentale referitoare la viața privată și protecția datelor personale sunt limitate, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a concluzionat că introducerea amprentelor digitale în cărțile de identitate face mai dificilă falsificarea documentelor și furtul de identitate. De asemenea, acest lucru facilitează cetățenilor UE exercitarea mai ușoară a dreptului lor la liberă circulație în interiorul Uniunii Europene.
De peste doi ani, în Germania, toți cetățenii sunt obligați să furnizeze amprentele digitale atunci când solicită un nou act de identitate. Practica este în conformitate cu cerințele Uniunii Europene. Potrivit Ministerului Federal de Interne, amprentele sunt înregistrate exclusiv pe documentul de identitate în sine, fără a fi stocate într-o bază de date centralizată.
Cu toate acestea, instanțele au constatat că baza legală a regulamentului este incorectă, ceea ce a dus la o aplicare eronată a procedurii legislative corecte. Conform deciziei, este necesar un consens între statele membre ale Uniunii Europene. Drept urmare, instanța a declarat regulamentul invalid.
Totuși, având în vedere posibilul impact negativ semnificativ asupra unui număr mare de cetățeni ai Uniunii și a siguranței acestora, conform deciziei instanței, regulamentul va rămâne în vigoare până la adoptarea unui nou regulament. Judecătorii au stabilit o dată limită pentru asta: 31 decembrie 2026.
Comentariu saccsiv:
Tehnic, “CJUE a evaluat mai multe aspecte juridice importante. În primul rând, a fost analizată baza juridică a Regulamentului UE 2019/1157, care impunea integrarea amprentelor digitale. CJUE a constatat că acest regulament a fost adoptat pe o bază juridică incorectă, deoarece ar fi trebuit să fie bazat pe Articolul 77, paragraful 3 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care se referă specific la documentele de identificare, și nu pe Articolul 21, paragraful 2, care are o aplicabilitate mai generală. Prin urmare, Regulamentul UE 2019/1157 a fost declarat invalid.
Cu toate acestea, pentru a evita consecințele negative grave și pentru a proteja siguranța juridică, CJUE a decis să mențină efectele regulamentului până când va intra în vigoare un nou regulament, care trebuie să fie adoptat pe baza articolului corect și într-un termen rezonabil de maximum doi ani după 1 ianuarie a anului următor datei pronunțării acestei hotărâri.”
Adica, berbecii care au hotarat initial treaba cu amprentele, au gresit referirea la niste articole. CJUE a observat greseala, dar au zis ca se merge in continuare cu ea pana in 2026, dupa care o vor remedia.
Cititi va rog mai multe la:
Altfel spus, acel cetatean german nu scapa de buletin biometric si nici altcineva din UE.
Deci, a inceput! Si nu e bine:
De ce tac Ierarhii si majoritatea preotilor romani? Evident, de tradatori ce sunt. Dar cati teologi romani mai vorbesc? Altii vorbesc:
Si cati romani simpli se mai opun? Altii se opun:
Din pacate insa, socotind si tragand linie, constatam ca majoritatea oamenilor de pe acest Pamant dorm pe ei, inclusiv in Grecia (chiar daca intr-un procent mai mic decat in Romania) asa ca Antihristul va repurta o stralucita victorie. Sigur, nu se va bucura multa vreme de biruinta sa, caci va avea loc si:
Dar perioda domniei sale va fi suficient de lunga incat sa se piarda multi.
Ce e de facut? Ce mai asteptam? Ce mai visam? Il mai lasam multa vreme pe diavol sa ne sufle la ureche?
Poate ultima ispita a diavolului: da, vine sfarsitul lumii, dar nu prea curand
Tema Bucharest Pride 2024 (21-29 iunie): ”We are ready (Suntem pregătiți)” / ACCEPT ne spune ca 56% dintre români sunt de acord cu căsătoria între homosexuali
Asociația ACCEPT anunță cea de-a 19-a ediție a Bucharest PRIDE, se arată într-un comunicat al organizatorilor Anul acesta, cel mai amplu eveniment dedicat comunității LGBTQIA+ din România și aliaților săi se va desfășura în perioada 21-29 iunie. Sub umbrela tematică We are ready, organizatorii pregătesc un întreg maraton de evenimente culturale și comunitare, parte dintr-un program care va culmina cu Marșul Bucharest Pride, programat pe 29 iunie. Peste 25.000 de oameni sunt așteptați în stradă pentru a celebra diversitatea și pentru a revendica drepturile comunității LGBTQIA+.
”Pentru a al doilea an la rând, Bucharest Pride abordează nevoia urgentă de recunoaștere legală și protecție a tuturor familiilor formate din persoane de același sex și va transmite un mesaj din partea societății: We are ready. Suntem pregătiți pentru o Românie în care persoanele LGBTQIA+ și familiile lor sunt văzute, recunoscute și protejate. Adoptarea unor legi care să răspundă acestor nevoi reale nu mai suportă amânare.
În ciuda discursului descurajator al decidenților politici, statisticile arată că societatea românească este, în 2024, mai pregătită pentru egalitate decât a fost vreodată. Conform datelor publicate în cel mai recent studiu ACCEPT, nivelul de susținere și empatie al românilor față de familiile LGBTQIA+ a crescut considerabil în ultimii ani. O majoritate istorică reprezentată de 56% dintre aceștia sunt de acord cu căsătoria sau cu o altă formă de recunoaștere legală a familiilor formate din persoane de același sex – cu 13 puncte procentuale mai mulți decât în 2021. În plus, 72% dintre români consideră că familiile lor nu ar avea nimic de pierdut dacă familiile same sex ar avea drepturi egale”, se arată în comunicatul Accept.
,,Iubirea este înnăscută, ura este învățată. Cu toții știm să acceptăm, să existăm, să iubim, chiar dacă uneori avem nevoie de timp ca să-nvățăm s-o arătăm. Față de noi înșine, dar și față de ceilalți. E un proces prin care o bună parte a societății a trecut deja. Pentru unii durează mai mult, pentru alții mai puțin. Pe oamenii care și l-au asumat și care și-au amintit că nu ura este cea care ne va ajuta să creștem împreună, ci iubirea și înțelegerea față de ceilalți, noi îi numim aliați. Și le mulțumim. Suntem pregătiți este despre noi toți: persoane LGBTQIA+, familiile noastre, aliați ai comunității – oameni care zi de zi fac pași către o lume mai primitoare, mai diversă, mai incluzivă. Cu toții suntem, într-o formă sau alta, pregătiți pentru iubire! Suntem doar în etape diferite de acceptare a acestui fapt.’’, subliniază Florian-Mihail Păun, coordonatorul Bucharest Pride 2024.
Încă din 2004, comunitatea LGBTQIA+ din România iese în stradă pentru a-și celebra identitatea, pentru a-și face vocea auzită și pentru a-și revendica drepturile.
Potrivit organizatorilor, în 2023, marșul comunității LGBTQIA+ a atras peste 25.000 de persoane, cu mult mai multe decât în 2022, când s-au alăturat marșului 15.000 de participanți. Pentru 2024, organizatorii preconizează o creștere exponențială a gradului de participare, ca reacție la atitudinea sfidătoare pe care Guvernul o afișează în raport cu nevoile comunității LGBTQIA+ din România.
”Cu prima ediție organizată în 2021, Pride Park a devenit rapid unul dintre cele mai importante evenimente culturale organizate în București, în aer liber. Ca promotor al diversității, acest festival aduce în lumina reflectoarelor talentele artiștilor LGBTQIA+ autohtoni, oferindu-le vizibilitate și celebrând creațiile culturale care îmbrățișează și reprezintă comunitatea LGBTQIA+”, se mai arată în comunicatul ACCEPT.
De asemenea, Pride Park construiește un spațiu sigur pentru inițiativele și proiectele altor organizații LGBTQIA+ din România. Accesul la toate evenimentele din cadrul Pride Park este gratuit.
Pentru a construi un calendar cât mai amplu, incluziv și reprezentativ pentru comunitatea LGBTQIA+ din România, organizatorii Bucharest Pride lansează un apel de înscrieri în rândul artiștilor și promotorilor de proiecte comunitare. Până pe 21 aprilie, aceștia pot trimite propuneri de:
- Evenimente și activități dedicate comunității LGBTQIA+ și aliaților, organizate în București, în perioada 21-29 iunie (PRIDE Week),
- Evenimente și activități pentru PRIDE Park, care ar putea fi programate în aer liber pe 28 și 29 iunie,
Evenimentele vor fi evaluate pe baza următoarelor criterii: relevanța pentru tema acestui an (#WeAreReady), intersecționalitate, reprezentativitate, potențial de creștere a gradului de conștientizare, resursele necesare pentru organizare, publicul căruia se adresează.
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
15 comments