Noul Cod Silvic: interzis să te mai plimbi prin pădure

Sursa: https://jurnalul.ro/special-jurnalul/trasee-montane-bicicleta-aprobari-cod-silvic-restrictionare-acces-962414.html

Activiștii de mediu au strâns peste 58.000 de semnături pentru eliminarea prevederilor din noul Cod silvic referitoare la restricționarea accesului în pădurile atât din proprietatea statului, cât și a celor proprietate privată.

Bazele introducerii acestor interdicții de acces pe fondul forestier sunt contradictorii, iar felul în care s-a formulat textul de lege e foarte interpretabil, astfel încât s-ar putea ajunge la a nu mai face turism montan în România, pentru că va fi nevoie de acordul proprietarului fiecare suprafețe de pădure, chiar și pentru plimbările pe traseele marcate. Vor avea nevoie de aprobări de la fiecare administrator sau proprietar și voluntarii care vor dori să curețe pădurea de gunoaie sau să verifice dacă se fac defrișări, braconaj sau alte activități ilegale. Nici anchete jurnalistice nu se vor mai face, pentru că nu va mai intra nimeni în pădure fără să obțină acordul de la Romsilva sau de la proprietari.

Inițial, mai multe asociații de proprietari au acuzat ONG-urile pentru protecția mediului că doresc închiderea pădurilor, pe modelul folosit de WWF în țări din America Latină, Africa și Asia, unde au fost create vaste zone private dedicate exclusiv celor care își permit să plătească sume uriașe pentru a avea acces în ariile protejate. Însă noul Cod silvic din România e atacat chiar de ONG-urile de mediu și susținut de o parte a proprietarilor de păduri, deși principalul motiv pentru îngrădirea accesului e chiar nevoia de a proteja natura.

În scandalul care durează de câțiva ani, dintre proprietarii de păduri și Fundația Conservation Carpathia (care cumpără suprafețe vaste, pentru a crea un parc natural de peste 200.000 de hectare, pe modelul Yellowstone), exact composesoratele și asociațiile de proprietari erau cele care contestau dreptul de a se închide pădurile cu bariere și rangeri. Pe de altă parte, prevederile din noul Cod silvic presupun cam același lucru pe care îl face acum Fundația Conservation Carpathia, dar sunt susținute chiar de o parte dintre proprietarii care sunt în conflict cu proiectul „Yellowstone”, în timp ce ONG-urile de mediu se zbat să elimine restricțiile din lege.

Se strâng 100.000 de semnături

În luna martie a acestui an, când proiectul de lege a fost finalizat de Ministerul Mediului, mergând la vot în Parlament, activiștii de mediu au lansat o petiție care încă adună semnături, ajungând acum la peste 58.000 din cele 100.000 pe care și le-au propus ONG-urile.

„Ne-au mințit. Guvernul a introdus, după ce s-au încheiat consultările publice, un articol care permite accesul în păduri doar după înștiințarea proprietarului. Reglementarea se referă la toate pădurile, nu doar la cele private, cum prevedea textul inițial al proiectului de Cod Silvic. (…) Dacă nu convingem autoritățile să schimbe actualul proiect, peste jumătate dintre pădurile României ar putea deveni inaccesibile publicului larg” – se specifică în petiția ONG-urilor de mediu.

Se va intra doar cu acordul administratorilor

Dar situația este mult mai gravă, pentru că accesul va fi restricționat în același fel și pe suprafețele de pădure care aparțin statului român, nu doar în cele proprietate privată, conform articolului 58 din noul Cod silvic. De exemplu, la alineatele 4-6, sunt următoarele prevederi: „(4) În pădurile situate în ariile naturale protejate accesul public în pădure poate fi restricționat prin reglementările planurilor de management ale ariilor naturale protejate. (5) Accesul public cu bicicleta în pădure este permis pe drumurile forestiere, pe potecile şi pe traseele amenajate, pe propria răspundere şi cu respectarea condiţiilor stabilite de administratorul terenului/proprietar, după caz. (6) Amenajarea în FFN de poteci şi trasee pentru plimbare, alergare, turism ecvestru şi biciclete se face cu acordul administratorului, pentru pădurile proprietate publică sau privată a statului, sau cu acordul proprietarului în cazul celorlalte forme de proprietate. În pădurile din arii naturale protejate, amenajările se pot realiza numai cu aprobarea administratorului ariei naturale protejate”.

Cu alte cuvinte, pe orice zonă de pădure ar mai vrea cineva să facă drumeții, să meargă cu bicicleta sau să campeze, va avea nevoie de acordul administratorului sau al proprietarului.

Toate contradicțiile, pentru a proteja natura

Motivarea introducerii acestor restricții, din perspectiva unora dintre proprietarii de păduri, e legată mai ales de pericolul de incendiu. Se mai invocă și faptul că pădurea e proprietate privată și ar trebui să se aplice aceleași prevederi care se referă la orice alt tip de proprietate.

În general, motivațiile sunt legate de protecția mediului: cei care merg prin păduri fac focul, lasă în urmă gunoaie, distrug natura și nu pot fi controlați, mai ales cei care fac offroad cu jeep-uri, ATV-uri sau motociclete Enduro. Toate aceste argumente vin de la proprietarii de păduri.

Tot pentru protecția mediului cer și ONG-urile eliminarea restricțiilor, motivând prin faptul că dacă se va îngrădi accesul în păduri, nu vor mai putea intra nici jurnaliștii sau activiștii care acum descoperă activitățile de tăiere ilegală a copacilor sau de braconaj.

„Un articol toxic din textul proiectului spune că «Proprietarii de păduri private pot restricționa accesul pedestru prin afișarea în loc vizibil a acestor restricții». [1] Adică ne vor interzice să ne plimbăm în aceste păduri. La fel de grav, jurnaliștii sau activiștii de mediu care vor încerca să cerceteze posibile tăieri ilegale nu vor mai putea investiga nici în pădurile private, nici în cele de stat. Textul codului silvic nu-i include în categoriile profesionale care au dreptul să își exercite meseria în păduri. [2] Vor deveni ei infractori pentru că încearcă să-și facă meseria, să salveze pădurea de cei ce vor să facă profit tăind ilegal copaci”, mai scriu ONG-urile de mediu, în textul petiției.

La dezbaterile din Parlament se vor aduce toate aceste argumente, din partea ambelor tabere, inclusiv petiția cu cele 100.000 de semnături pentru eliminarea restricțiilor de acces.