Ce spunea Shimon Peres despre Romania, despre guvernatorul Guvernului Global si despre un ONU al religiilor
Antena 3: Shimon Peres: afaceriştii israelieni cumpără România (articol din14 noiembrie 2007)
O declaraţie controversată a preşedintelui Israelului a provocat reacţii de nemulţumire atât în ţara sa, dar mai ales în Ungaria. Shimon Peres a spus recent într-un discurs că oamenii de afaceri israelieni cumpără Manhattanul, Ungaria, România şi Polonia. Ulterior, preşedintele israelian a revenit şi a spus că a fost înţeles greşit.
?Unei ţări mici ca a noastră îi va fi greu să devină o ţară industrializată. Văd că totuşi cumpărăm Manhattan-ul, Ungaria şi România şi Polonia. Este interesant, pentru că suntem o ţară mică, dar avem mulţi oameni talentaţi şi cu multe relaţii?, a spus preşedintele Israelului.
Discursul preşedintelui Shimon Peres a fost ţinut la adunarea anuală a Asociaţiei Birourilor de Comerţ din Israel. În Ungaria, presa a reacţionat vehement. Ministerul de externe de la Budapesta a fost criticat aspru că nu a luat nicio poziţie faţă de afirmaţiile lui Peres.
Scandalul a durat câteva zile, timp în care ziarele au susţinut că diplomaţia ungară a fost umilită. În cele din urmă, oficialii israelieni au anunţat că preşedintele a fost interpretat complet greşit de presă.
Comentariu saccsiv:
In 2010 Shimon Peres declara ca:
„in vremuri ale nazismului, Romania a ajutat la salvarea a 400.000 de evrei”
Alta declaratie celebra:
„Deja organizarea economică a atins punctul ei cel mai de sus. Tinerii noştri acceptă sistemul economic de tip global. Dar cum este posibil să funcţioneze ca economie mondială, în mod corect şi stabil dacă nu se va constitui un guvern global condus de un singur guvernator?”
In 2014, Shimon Peres a declarat, în timpul vizitei sale la Vatican, că a propus crearea unui ”ONU al religiilor”, ținând cont de ineficiența actualei Organizații a Națiunilor Unite, adăugând că îl vede în fruntea noii organizații pe actualul Papă Francisc, considerând că, ”poate pentru prima dată în istorie”, Papa este respectat și de adepții altor religii. ”Poate că este singurul lider respectat”.
Cititi va rog mai multe la:
Un „ONU al religiilor”, condus de Papa Francisc. Propunerea lui Shimon Perez din Israel
Iata-l si impreuna cu lordul Rothschild in fata machetei unei sinistrei cladiri:
Cititi va rog mai multe la:
VIDEO si FOTO: Israel Suprem Court Building Ierusalim, O CLADIRE PLINA DE SIMBOLURI…
Creații sinistre: Familia ROTHSCHILD și TEMPLUL MASONERIEI – Curtea Supremă din Israel
Cititi va rog si:
8 iunie: RUGACIUNE COMUNA – Papa Francisc I, Shimon Peres si Mahmoud Abbas la Vatican
Conform https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98imon_Peres
Șimon Peres (în ebraică שִׁמְעוֹן פֶּרֶס, în transcripție oficială: Shimon Peres, născut Szymon Perski; n. 2 august 1923[6] Wiszniew, Polonia, astăzi Belarus – d. 28 septembrie 2016 Ramat Gan[7]) a fost un om politic social-democrat israelian, președinte al Israelului între15 iulie 2007 – 24 iulie 2014.
Activ din tinerețe în mișcarea social-democrată din țara sa, Peres a fost un colaborator apropiat al fondatorului Israelului, David Ben Gurion.
[…]
Peres a servit ca ministru de externe în al doilea guvern condus de Itzhak Rabin și a fost printre promotorii „Procesului de pace de la Oslo”, o serie de contacte diplomatice între Statul Israel și Organizația pentru Eliberarea Palestinei, care au dus la acorduri care au fost semnate apoi în public la Oslo. Din acest motiv în anul 1994 i s-a decernat Premiul Nobel pentru Pace împreună cu Itzhak Rabin și Yasser Arafat.
Comentariu saccsiv:
Cititi va rog si:
Previziunile lui David Ben Gurion
Ucraina ameninţă că dă în judecată ţările UE dacă nu vor ridica restricțiile legate de cereale pe 15 septembrie
Ucraina amenință statele membre ale UE cu acţiuni în justiţie la Organizația Mondială a Comerțului dacă UE nu va ridica în această lună restricțiile cu privire la exporturile sale de cereale şi produse agricole, relatează Politico.
Exporturile de cereale reprezintă în prezent principala marfă de export a Ucrainei. Cerealele sunt în prezent interzise pe piețele din Polonia, Ungaria, Slovacia, Bulgaria şi România în baza unui acord încheiat cu Comisia Europeană la începutul acestui an pentru a proteja fermierii locali de afluxul de produse agricole, mai ieftine, venite din Ucraina.
Polonia și Ungaria au amenințat că își vor impune propriile interdicții unilaterale
Invadarea Ucrainei de către Rusia și blocarea rutelor tradiționale de export ale ţării prin Marea Neagră a dus la acest aflux care a creat o ruptură între Ucraina și statele din estul UE, printre cei mai puternici susținători militari ai Kievului. Restricțiile, care au mai fost deja extinse o dată în iunie, urmează să expire pe 15 septembrie. Pe fondul speculațiilor că Ursula von der Leyen va ridica aceste restricţii, Polonia și Ungaria au amenințat că își vor impune propriile interdicții unilaterale de import, încălcând regulile comerciale comune ale blocului.
„Cu deplin respect și recunoștință la adresa Poloniei, în cazul introducerii oricăror interdicții după (15 septembrie), Ucraina va duce cazul Poloniei și UE la Organizația Mondială a Comerțului”, a declarat pentru Politico Taras Kachka, adjunct al ministrului ucrainean al Economiei. Kievul susţine că restricțiile încalcă acordul de liber schimb UE-Ucraina din 2014. Comentariile lui Kachka au venit după un avertisment din partea lui Igor Zhovka, un consilier al președintelui Volodimir Zelenski.
Dacă Bruxelles-ul nu reușește să acționeze împotriva țărilor care încalcă acordul comercial, Kievul „își rezervă dreptul de a alege mecanismele legale cu privire la modul de răspuns”, a declarat Zhovka săptămâna trecută pentru Interfax-Ucraina. Ministerul ucrainean de Externe a declarat că Kievul își rezervă dreptul de a iniția proceduri de arbitraj în baza acordului său de asociere cu UE sau de a duce cazul la OMC – Organizația Mondială a Comerțului.
„Nu intenționăm să ripostăm imediat, având în vedere spiritul de prietenie și solidaritate dintre Ucraina și UE”, a explicat Kachka. Dar amenințarea sistematică la adresa intereselor ucrainene „ne obligă să aducem acest caz la OMC”, a adăugat el.
Războiul de agresiune dus de Rusia și ocupația parțială a ţării au redus la jumătate producția de cereale a Ucrainei, în comparație cu cea dinainte de război. Totodată retragerea Moscovei, în iulie, din acordul intermediat de ONU, care permitea exportul în siguranță a unor produse prin Marea Neagră, a ridicat îngrijorare că rutele de export prin UE nu pot face față.
Comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, s-a chinuit să explice parlamentarilor europeni la o audiere de săptămâna trecută cum va gestiona Bruxelles-ul situaţia după 15 septembrie. Wojciechowski, care este polonez, pare că are simpatii cu guvernul de dreapta de la Varșovia, care s-a folosit de criza cerealelor ucrainene în scop electoral înaintea alegerilor de la mijlocul lunii octombrie.
Restricţiile ar trebui extinse cel puțin până la sfârșitul anului, în caz contrar „vom avea din nou o criză uriașă în cele cinci state membre din prima linie”, a spus Wojciechowski, adăugând că aceasta este poziția sa personală și nu cea a executivului UE. Decizia luată în aprilie de Comisie, de a restricționa importurile în cele cinci țări, a venit cu un pachet de ajutor de 100 de milioane de euro. Măsura a fost dezaprobată pe scară largă de alte guverne din UE și de legislatorii europeni pe motiv că subminează integritatea pieței unice a blocului.
Kachka a spus pentru Politico că nu există dovezi ale unor oscilaţii de prețuri sau ale unei creșteri semnificative a aprovizionării cu cereale care să justifice extinderea restricțiilor de import. Kievul s-a angajat să coopereze constructiv cu Comisia Europeană, cele cinci state membre UE, precum și cu Moldova, un centru cheie de tranzit pentru exporturile ucrainene către UE.
„Am primit mult sprijin pentru asigurarea unui tranzit mai bun al mărfurilor prin teritoriul statelor membre vecine, inclusiv Polonia și Ungaria”, a spus Kachka. „În (ultimele) două luni am avansat semnificativ cooperarea cu România în ceea ce privește transportul de mărfuri din Ucraina.”
De ce aliatii n-au declarat razboi Uniunii Sovietice cand aceasta a invadat Polonia in 1939?
Conform https://ro.wikipedia.org/wiki/Invadarea_Poloniei_(1939)
Invadarea Poloniei din 1939 (numită de polonezi: Wojna obronna 1939 roku–Războiul de apărare din 1939, de germani: Polenfeldzug–Campania poloneză, având numele de cod dat de Marele Stat Major nazist Fall Weiss, numită de unii istorici și „Campania poloneză din septembrie” ori „Războiul polono-german din 1939”), a fost inițiată de Germania Nazistă, Uniunea Sovietică și statul marionetă Slovacia, fiind evenimentul care a declanșat al doilea război mondial. Dacă asupra momentului declanșării celei de-a doua conflagrații mondiale mai există discuții, este acceptat de către toată lumea că invadarea Poloniei a marcat începutul celui de-al doilea război mondial în Europa, de vreme ce aliații continentali ai Poloniei (Regatul Unit și Franța) au declarat război Germaniei pe 3 septembrie, gest urmat la scurtă vreme de Canada, Australia și Noua Zeelandă. Invazia a început pe 1 septembrie 1939, la numai o săptămână după semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop, și s-a încheiat pe 6 octombrie, odată cu ocuparea întregii Polonii de agresorii germani și sovietici.
După un presupus „atac polonez” de pe 31 august 1939, o înscenare germană de fapt, forțele germane au atacat Polonia din nord, sud și vest în ziua următoare. Cu liniile de apărare mult prea întinse de-a lungul granițelor țării, forțele poloneze au fost nevoite să se retragă spre răsărit. După înfrângerea din bătălia de pe râul Bzura de la mijlocul lunii septembrie, germanii au cucerit un avantaj indiscutabil. Forțele poloneze au început să se retragă către sud-est, conform unui plan care prevedea o apărare îndârjită în zona așa-numitului cap de pod românesc, unde urmau să aștepte promisul contraatac Aliat[3].
Pe 17 septembrie 1939, Armata Roșie sovietică a atacat regiunile răsăritene ale Poloniei în cooperare cu Germania. Sovieticii ocupau zonele convenite în anexa secretă a Pactului Molotov-Ribbentrop, care împărțea Europa Răsăriteană între sferele de influență sovietică și nazistă. Trebuind să facă față luptei pe două fronturi, guvernul polonez a decis că apărarea în zona capului de pod românesc nu mai era posibilă și a ordonat evacuarea trupelor și tezaurului Băncii Naționale prin România neutră. Până pe 1 octombrie, trupele germane și sovietice au ocupat în totalitate teritoriul polonez, dar guvernul polonez nu s-a predat niciodată. În plus, o mare parte din soldații armatelor terestre și aeriană poloneze au fost evacuați în România și Ungaria. Numeroși militari polonezi evacuați au emigrat pentru a se alătura nou create Armate poloneze din Franța, din Siria sub mandatul francez și din Regatul Unit.
Ca urmare a înfrângerii în Campania din septembrie, s-a format Statul secret polonez. Lupta Poloniei în al doilea război mondial nu a încetat, nou creata sa armată continuând să contribuie la operațiunile militare ale Aliaților de-a lungul întregii conflagrații. Germanii au cucerit sectorul ocupat de sovietici și au invadat Uniunea Sovietică pe 22 iunie 1941, pierzând mai apoi întregul teritoriu în fața înaintării Armatei Roșii în 1944. În timpul războiului, Polonia a pierdut cam o cincime din populația antebelică datorită ocupației care a marcat sfârșitul celei de-a doua republici poloneze.
Comentariu saccsiv:
Mai jos puteti viziona parada militara comuna germano-sovietica:
Si o intrebare de nota 10: de ce aliatii n-au declarat razboi si Uniunii Sovietice?
Am mai pus intrebarea si in 2021 iar raspunsurile cititorilor au fost interesante.
Împotriva cerealelor: fermierii polonezi afectați de importurile din Ucraina
msm: Against the grain: Polish farmers hurt by Ukrainian imports
Împotriva cerealelor: fermierii polonezi afectați de importurile din Ucraina
De Jo Harper (în Varșovia), 04 August 2023, msn.com
Fermierii polonezi sunt îngrijorați de faptul că cerealele ucrainene inundă piața și afectează producția internă. Guvernul spune că ar lua în considerare extinderea embargoului asupra importurilor de cereale ucrainene.
„Încă mai vedem la televizor niște lăudăroșenii stupide”, spune agricultorul polonez Andrzej Waszczuk, aluzie la liderul partidului de guvernământ Lege și Justiție (PiS), Jaroslaw Kaczynski, care a promis că prețul de achiziție a grâului va fi de 1.300 de zloți (280 de euro, 300 de dolari) pe tonă, că importurile din Ucraina vor fi suspendate și că vor fi făcute achiziții de intervenție.
„Însă diavolul stă în detalii și nimeni nu spune nimic despre detalii. Nu ne vom lăsa păcăliți de astfel de jocuri. Așteptăm soluții specifice care să fie resimțite de noi. Atâta timp cât nu există semne concrete, tangibile și vizibile de îmbunătățire pe piață, vom protesta”, a declarat Waszczuk.
Polonia: mii de suporteri au afișat bannere împotriva Ucrainei / Opriți ucrainizarea Poloniei! Fuck Bandera
Scandal monstru în Polonia, după ce suporterii echipei Slask Wroclaw au afișat bannere împotriva Ucrainei, la meciul disputat contra celor de la Zaglebie Lubin.
Mai precis, aceștia au acuzat Ucraina pentru masacrul din Volînia, din 1943.
„Ucrainienii au ucis copii în Volînia”, „80 de ani de tăcere rușinoasă în spatele nostru. Volînia ’43” – sunt bannerele care au apărut înt tribune în timpul meciului dintre Śląsk Wrocław și Zagłębie Lubin.
Pe una dintre tribune, în spatele porții, un grup organizat de suporteri a prezentat un mesaj roșu uriaș pe un fundal negru: „Volînia ’43”. Literele au fost pictate astfel încât să pară a curge sânge. Deasupra acestuia, era scris: „80 de ani de tăcere rușinoasă în spatele nostru”, iar dedesubt: „Genocidul tăinuit, pentru că victimele erau polonezi”. De asemenea, au aprins torțe.
Pe lângă pancarta referitoare la Volînia, au apărut și multe alte mesaje mai mici și vulgare, cum ar fi: „Opriți ucrainizarea Poloniei”, „Ucrainienii au ucis copii în Volînia”, „Fuck UPA”, „Bandera hoțule” și „Jos banderiții”.
Nu este prima dată când suporterii din Wrocław – al treilea oraș al Poloniei ca mărime – afișează mesaje antiucrainene.
În luna martie a acestui an, Liga Profesionistă a sancționat clubul cu o amendă de 15.000 de zloți, deoarece la sfârșitul lunii februarie, în timpul meciului cu Lech Poznań, suporterii din Wrocław au afișat o pancartă cu mesajul „Asta nu este războiul nostru”.
Înainte, în octombrie anul trecut, pe tribunele stadionului Tarczyński Arena a apărut lozinca „Opriți ucrainizarea Poloniei”.
Astfel, suporterii au făcut referire la masacrul comis de naționaliștii ucraineni din februarie 1943 până în februarie 1944, în care au murit aproximativ 50-60.000 de polonezi.
Mesajele vin în contextul în care statul polonez a fost unul dintre cei mai puternici susținători ai Ucrainei, de la începutul războiului declanșat de Rusia.
Comentariu saccsiv:
Cititi va rog si:
THE TIMES OF ISRAEL: Nepotul unui fascist ucrainean și moștenirea colaborării naziste
Global Research: Istoria nazismului în Ucraina. Cine este Stepan Bandera?
Extremismul din Ucraina – pădurea care nu se vede de copaci?
OPINIE. Originile conflictului dintre Polonia și Ucraina: Ucraina de Vest și Polonia Mare
Global Research: History: The Origins of the Polish-Ukrainian Conflict: West Ukraine and Greater Poland
Istorie: Originile conflictului dintre Polonia și Ucraina: Ucraina de Vest și Polonia Mare
De Dr. Vladislav B. Sotirović, 17 Aprilie 2023, Global Research
Chiar de la început, trebuie remarcat faptul că, înainte de izbucnirea Primului Război Mondial în vara anului 1914, pe harta politică a Europei nu figurau nici Polonia, nici Ucraina. Polonia era considerată o regiune istorică, în timp ce Ucraina era una geografică.
27 comments