Razboiul total impotriva populatiei Sudului Global
Global Research: America’s Acts of Economic and Social Warfare Have Killed Millions of People
Actele de război economic și social ale Americii au ucis milioane de oameni
De Centre for Research on Globalization (Centrul de Cercetări privind Globalizarea), 13 Noiembrie 2023, Global Research
Introducere
Articolul din Global Research intitulat ‘Genocid mondial? Istoria uciderii în masă a civililor de către SUA: Planul monstruos de ucidere a palestinienilor este pe deplin aprobat de Washington’, s-a axat pe victimele numeroaselor războaie americane din timpul unei perioade (1945-2023), numită eufemistic ‘epoca postbelică’:
„În timpul și de la cel de-al Doilea Război Mondial, Statele Unite au ucis peste 40 de milioane de oameni într-o serie de țări, majoritatea civili, fie direct, fie prin împuternicire de către regimurile sale marionetă.”
Victimele rezultate în urma operațiunilor militare întreprinse de SUA și de regimurile sale proxy nu iau însă în considerare actele de război economic și social ale Americii îndreptate nu numai împotriva Sudului Global, ci și, în ultimii ani, împotriva ‘țărilor dezvoltate’ din Uniunea Europeană, unde sărăcia este galopantă și Statul Bunăstării este făcut praf.
Războiul economic și social
Scopul războiului economic (care merge mână în mână cu războiul militar) este de a închide și de a jefui resursele economiilor vizate și de a supune aceste țări unor niveluri din ce în ce mai ridicate de sărăcie și depopulare, în beneficiul elitelor financiare occidentale care, în ultimii ani, au devenit extrem de bogate.
Sunt mai multe instrumente folosite de această elită pentru a atinge aceste obiective, în special:
- Programele de ajustare structurală (PAS) ale Băncii Mondiale și ale Fondului Monetar Internațional (FMI),
- Cedarea unor întregi economii și sectoare din Sudul Global către companii americane de investiții, precum BlackRock și către corporații occidentale din domeniul minier și al cerealelor, cum ar fi Newmont, Cargill și Monsanto.
- Generarea de foamete pe scară largă, în special în Africa.
- Dezindustrializarea în Occident ca urmare a acordurilor de liber schimb și a externalizării producției, care a crescut semnificativ șomajul și sărăcia, în special în SUA și Canada. Clasa de mijloc a fost redusă drastic în ambele țări.
- Creșterea în spirală a prețurilor la energie, apă, alimente și locuințe la nivel global, care au făcut ca necesitățile de bază să nu fie la îndemâna a milioane de oameni.
- Închiderile induse de COVID în 190 de țări începând cu anul 2020, care au provocat colapsul economic al multor țări.
Și, bineînțeles, toate acestea se fac în conjuncție cu răspândirea războaielor la nivel mondial, așa cum am văzut în articolul nostru anterior.
Cerealele ucrainene suprasolicită șoselele din România
Stiri pe surse: Cerealele ucrainene suprasolicită șoselele din România – MT vrea să ceară bani de la UE (surse)
Infrastructura de transporturi din România este suprasolicitată de produsele ucrainene. România dorește să solicite Comisiei Europene decontarea cheltuielilor de întreținere și modernizare a infrastructurii.
Potrivit unor surse guvernamentale, Ministerul Transporturilor urmează să facă o evaluare a cheltuielilor generate de războiul din Ucraina. În special, ministerul ar dori să trimită Comisiei Europene deconturi pentru întreținerea drumurilor a căror uzură a crescut substanțial odată cu tranzitul intens de TIR-uri încărcate cu cereale. Sunt vizate cu prioritate drumurile din zona Moldovei, mai intens utilizate în acest scop.
Ministrul Grindeanu a avut deja o discuție cu comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean. Comisia Europeană ar urma să deconteze 200 de milioane de lei pentru lucruri de modernizare în Portul Constanța și liniile de cale ferată care deservesc portul.
Alte 60 de milioane de lei ar urma să fie decontul pentru o linie de cale ferată cu ecartament larg în județul Galați, pentru preluarea mai ușoară a vagoanelor cu cereale din Ucraina, la care se adaugă investiții în functele de trecere a frontierei.
Întreținerea drumurilor, în special a celor din Moldova, a generat costuri sporite pentru statul român, în condițiile unui trafic mult sporit. Deteriorarea șoselei are loc într-un ritm mai rapid, în special pe DN 2.
În total, România ar cere Comisiei Europene câteva sute de milioane pentru problema transporilor în legătură cu războiul din Ucraina, potrivit surselor guvernamentale.
Ucraina ameninţă că dă în judecată ţările UE dacă nu vor ridica restricțiile legate de cereale pe 15 septembrie
Ucraina amenință statele membre ale UE cu acţiuni în justiţie la Organizația Mondială a Comerțului dacă UE nu va ridica în această lună restricțiile cu privire la exporturile sale de cereale şi produse agricole, relatează Politico.
Exporturile de cereale reprezintă în prezent principala marfă de export a Ucrainei. Cerealele sunt în prezent interzise pe piețele din Polonia, Ungaria, Slovacia, Bulgaria şi România în baza unui acord încheiat cu Comisia Europeană la începutul acestui an pentru a proteja fermierii locali de afluxul de produse agricole, mai ieftine, venite din Ucraina.
Polonia și Ungaria au amenințat că își vor impune propriile interdicții unilaterale
Invadarea Ucrainei de către Rusia și blocarea rutelor tradiționale de export ale ţării prin Marea Neagră a dus la acest aflux care a creat o ruptură între Ucraina și statele din estul UE, printre cei mai puternici susținători militari ai Kievului. Restricțiile, care au mai fost deja extinse o dată în iunie, urmează să expire pe 15 septembrie. Pe fondul speculațiilor că Ursula von der Leyen va ridica aceste restricţii, Polonia și Ungaria au amenințat că își vor impune propriile interdicții unilaterale de import, încălcând regulile comerciale comune ale blocului.
„Cu deplin respect și recunoștință la adresa Poloniei, în cazul introducerii oricăror interdicții după (15 septembrie), Ucraina va duce cazul Poloniei și UE la Organizația Mondială a Comerțului”, a declarat pentru Politico Taras Kachka, adjunct al ministrului ucrainean al Economiei. Kievul susţine că restricțiile încalcă acordul de liber schimb UE-Ucraina din 2014. Comentariile lui Kachka au venit după un avertisment din partea lui Igor Zhovka, un consilier al președintelui Volodimir Zelenski.
Dacă Bruxelles-ul nu reușește să acționeze împotriva țărilor care încalcă acordul comercial, Kievul „își rezervă dreptul de a alege mecanismele legale cu privire la modul de răspuns”, a declarat Zhovka săptămâna trecută pentru Interfax-Ucraina. Ministerul ucrainean de Externe a declarat că Kievul își rezervă dreptul de a iniția proceduri de arbitraj în baza acordului său de asociere cu UE sau de a duce cazul la OMC – Organizația Mondială a Comerțului.
„Nu intenționăm să ripostăm imediat, având în vedere spiritul de prietenie și solidaritate dintre Ucraina și UE”, a explicat Kachka. Dar amenințarea sistematică la adresa intereselor ucrainene „ne obligă să aducem acest caz la OMC”, a adăugat el.
Războiul de agresiune dus de Rusia și ocupația parțială a ţării au redus la jumătate producția de cereale a Ucrainei, în comparație cu cea dinainte de război. Totodată retragerea Moscovei, în iulie, din acordul intermediat de ONU, care permitea exportul în siguranță a unor produse prin Marea Neagră, a ridicat îngrijorare că rutele de export prin UE nu pot face față.
Comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, s-a chinuit să explice parlamentarilor europeni la o audiere de săptămâna trecută cum va gestiona Bruxelles-ul situaţia după 15 septembrie. Wojciechowski, care este polonez, pare că are simpatii cu guvernul de dreapta de la Varșovia, care s-a folosit de criza cerealelor ucrainene în scop electoral înaintea alegerilor de la mijlocul lunii octombrie.
Restricţiile ar trebui extinse cel puțin până la sfârșitul anului, în caz contrar „vom avea din nou o criză uriașă în cele cinci state membre din prima linie”, a spus Wojciechowski, adăugând că aceasta este poziția sa personală și nu cea a executivului UE. Decizia luată în aprilie de Comisie, de a restricționa importurile în cele cinci țări, a venit cu un pachet de ajutor de 100 de milioane de euro. Măsura a fost dezaprobată pe scară largă de alte guverne din UE și de legislatorii europeni pe motiv că subminează integritatea pieței unice a blocului.
Kachka a spus pentru Politico că nu există dovezi ale unor oscilaţii de prețuri sau ale unei creșteri semnificative a aprovizionării cu cereale care să justifice extinderea restricțiilor de import. Kievul s-a angajat să coopereze constructiv cu Comisia Europeană, cele cinci state membre UE, precum și cu Moldova, un centru cheie de tranzit pentru exporturile ucrainene către UE.
„Am primit mult sprijin pentru asigurarea unui tranzit mai bun al mărfurilor prin teritoriul statelor membre vecine, inclusiv Polonia și Ungaria”, a spus Kachka. „În (ultimele) două luni am avansat semnificativ cooperarea cu România în ceea ce privește transportul de mărfuri din Ucraina.”
Guvernul din Romania va distruge fermierii romani de dragul cerealelor din Ucraina?
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat vineri că a agreat cu omologul ucrainean Denis Șmîhal dublarea în perioada următoare a volumului tranzitului de cereale ucrainene prin România.
Cei doi premieri au stabilit ”o țintă ambițioasă”: dublarea în perioada următoare a tranzitului de cereale ucrainean prin România, de la două milioane de tone pe lună acum, la patru milioane de tone”.
Eforturile se vor concentra către dezvoltarea capacităților și coridoarelor deja existente, în primul rând a Canalului Sulina și a Portului Constanța.
Cititi va rog mai multe la:
Invitat sa comenteze la TVR Info, un expert in n-am retinut ce, a atras atentia asupra unor chestini extrem de importante:
– Sulina va fi facuta praf pentru ca pe acolo vor trebui sa treaca des mari vapoare
– Portul Constanta si infrastructura de transport va fi pusa la dispozitia marfurilor din Ucraina, ca atare fermierilor romani le va mai ramane doar posibilitatea de a asista neputinciosi la propriul faliment
– Narativul cu Africa este doar propaganda. Zeci de milioane de tone de cereale din Ucraina vor intra adanc in vestul Europei
Împotriva cerealelor: fermierii polonezi afectați de importurile din Ucraina
msm: Against the grain: Polish farmers hurt by Ukrainian imports
Împotriva cerealelor: fermierii polonezi afectați de importurile din Ucraina
De Jo Harper (în Varșovia), 04 August 2023, msn.com
Fermierii polonezi sunt îngrijorați de faptul că cerealele ucrainene inundă piața și afectează producția internă. Guvernul spune că ar lua în considerare extinderea embargoului asupra importurilor de cereale ucrainene.
Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a perturbat producția și transporturile de cereale / © Efrem Lukatsky /AP/picture alliance
„Încă mai vedem la televizor niște lăudăroșenii stupide”, spune agricultorul polonez Andrzej Waszczuk, aluzie la liderul partidului de guvernământ Lege și Justiție (PiS), Jaroslaw Kaczynski, care a promis că prețul de achiziție a grâului va fi de 1.300 de zloți (280 de euro, 300 de dolari) pe tonă, că importurile din Ucraina vor fi suspendate și că vor fi făcute achiziții de intervenție.
„Însă diavolul stă în detalii și nimeni nu spune nimic despre detalii. Nu ne vom lăsa păcăliți de astfel de jocuri. Așteptăm soluții specifice care să fie resimțite de noi. Atâta timp cât nu există semne concrete, tangibile și vizibile de îmbunătățire pe piață, vom protesta”, a declarat Waszczuk.
Vladimir Putin anunță că Rusia va oferi cereale gratuite către şase ţări africane timp de mai multe luni
Preşedintele rus Vladimir Putin a deschis joi summitul Rusia-Africa, organizat la Sankt Petersburg (nord-vest), promiţând să livreze cereale cu titlu gratuit către şase ţări africane „în următoarele luni”, în pofida sancţiunilor occidentale care, potrivit lui, au îngreunat exportul de cereale şi îngrăşăminte al Rusiei, potrivit AFP, EFE şi Reuters, conform Agerpres.
„În lunile ce urmează, vom fi în măsură să asigurăm livrări gratuite de la 25.000 la 50.000 de tone de cereale către Burkina Faso, Zimbabwe, Mali, Somalia, Republica Centrafricană şi Eritreea”, a declarat Putin în discursul său de deschidere, difuzat de televiziunea rusă, pe fondul îngrijorărilor ţărilor africane după încetarea recentă a acordului privind exportul de cereale ucrainene prin Marea Neagră.
Declaraţiile sale au stârnit aplauze.
El a adăugat că Rusia va suporta, de asemenea, costurile de transport al cerealelor.
Putin a spus că în primele şase luni ale anului în curs Rusia a exportat deja aproximativ 10 milioane de tone de cereale în Africa și că Rusia va continua să „acorde o atenţie deosebită aprovizionării prietenilor africani cu grâu, orz, porumb şi alte culturi cerealiere”.
Paradoxuri
Liderul rus a spus că peste 70% din grânele ucrainene exportate graţie acordului de acum expirat au mers către ţări cu venituri ridicate sau cu venituri peste medie, inclusiv din Uniunea Europeană, şi că ţările sărace, precum Sudanul, au fost „trase pe sfoară” şi au primit mai puţin de 3% din livrări.
Putin a declarat că Rusia se aşteaptă la o recoltă record de cereale în acest an şi că este pregătită să înlocuiască exporturile ucrainene de cereale către Africa, atât pe bază comercială, cât şi cu titlu gratuit ca ajutor, şi să onoreze – ceea ce a spus el că este – rolul critic al Moscovei în securitatea alimentară globală.
Preşedintele rus a mai spus că sancţiunile occidentale, impuse pentru războiul Rusiei în Ucraina pe care el îl numeşte „operaţiune militară specială”, au împiedicat Moscova să furnizeze gratuit îngrăşăminte ţărilor sărace.
„Se conturează o imagine paradoxală. Pe de o parte, ţările occidentale obstrucţionează aprovizionarea cu cereale şi îngrăşăminte (prin intermediul sancţiunilor), în timp ce, pe de altă parte, ele în mod ipocrit ne învinovăţesc pe noi pentru situaţia actuală de criză pe piaţa mondială a alimentelor”, a declarat Putin.
Recunoștința africană
Azali Assoumani, preşedintele în exerciţiu al Uniunii Africane (UA), i-a mulţumit lui Putin pentru ajutorul acordat de Rusia continentului african, întrucât investiţiile Moscovei au permis ‘multor ţări să urmeze calea dezvoltării’, a spus el. „Suntem sincer recunoscători pentru asta”, a subliniat acesta. La rândul său, Vladimir Putin şi-a exprimat speranţa că Uniunea Africană se va alătura G20 în calitate de membru permanent. El a adăugat că Rusia este pregătită să facă tot posibilul pentru „a promova consolidarea suveranităţii ţărilor africane şi pentru a ajuta Africa să devină unul dintre partenerii-cheie într-o lume multipolară”.
Putin prezidează joi, la Sankt Petersburg, prima zi a summitului Rusia-Africa, care reuneşte aproximativ 50 de delegaţii africane.
Evenimentul, la care se aşteaptă să fie semnate diverse acorduri, urmează primului summit Rusia-Africa din 2019 şi face parte dintr-un efort concertat de influenţă şi de afaceri pe un continent unde mercenarii ruşi din Grupul Wagner rămân activi, în pofida unei revolte eşuate acasă luna trecută.
Rusia spune că 49 din cele 54 de state de pe continent sunt reprezentate la summitul de la Sankt Petersburg, dintre care 17 de către şefi de stat şi patru de şefi de guvern. Or, aceasta înseamnă mai puţin de jumătate din numărul de lideri care au participat la summitul din 2019, ceea ce Kremlinul o pune pe seama presiunilor SUA şi Franţei.
Comentariu saccsiv:
Inainte de invazie, Rusia era cel mai mare exportator de cereale si grâu din lume.
Cereale bune:
CULTURILE MODIFICATE GENETIC vor fi TOTAL INTERZISE in RUSIA
Nu OMG:
Cititi va rog si:
INDEMN: Africanii sa manance insecte. Coapte sau prajite. De preferat muste de balta
Rusia a inceput distrugerea depozitelor cu cereale din Ucraina?
Atacurile cu rachete rusești asupra coastei ucrainene a Mării Negre au distrus 60.000 de tone de cereale și au avariat infrastructura de depozitare, au anunțat, miercuri, oficialii, citați de BBC News.
Ministrul agriculturii, Mykola Solskyi, a declarat că o „cantitate considerabilă” de infrastructură de export a fost scoasă din funcțiune.
Rusia s-a retras dintr-un acord internațional privind cerealele, în vigoare din vara anului trecut, care garanta trecerea în siguranță a exporturilor prin Marea Neagră.
Kremlinul a susținut că cererile sale pentru exporturile rusești nu au fost onorate.
La câteva ore după retragerea sa din acordul privind cerealele, luni, Rusia a lovit orașele portuare sudice Odesa și Mikolaiv în primele ore ale zilei de marți.
Acest atac a continuat cu mai multe lovituri în cursul nopții de miercuri spre joi, vizând terminalele de cereale și infrastructura portuară din Odesa și, mai jos pe coasta Mării Negre, în Chornomorsk, două dintre cele trei porturi care au fost incluse în acordul de export.
Purtătorul de cuvânt al armatei din Odesa, Serhiy Bratchuk, a calificat acest atac drept un „atac cu adevărat masiv„. Ministrul agriculturii a declarat că cele 60.000 de tone distruse în urma atacului „trebuiau să fie încărcate pe o navă de mare tonaj și trimise prin coridorul de cereale acum 60 de zile”.
Ministerul rus al Apărării a declarat ulterior că, de la miezul nopții de miercuri spre joi (21:00 GMT), orice navă care se îndreaptă spre porturile ucrainene va fi considerată ca fiind un potențial transportator de încărcături militare și parte la conflict. Unele zone din nord-vestul și sud-estul Mării Negre vor fi temporar periculoase pentru navigație, a adăugat acesta.
Cel puțin 12 civili, inclusiv un băiat de nouă ani, au fost răniți în timpul atacurilor, care au provocat, de asemenea, pagube la blocuri de locuințe, au declarat oficiali militari.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că fiecare atac cu rachete a fost o lovitură nu doar pentru Ucraina, ci și pentru „toți cei din lume care se străduiesc să aibă o viață normală și sigură”.
Franța și Germania au condamnat, de asemenea, atacul.
Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a declarat că, prin lovirea Odesei cu o ploaie de bombe, președintele rus Vladimir Putin răpește lumii orice speranță privind grânele ucrainene și „îi lovește pe cei mai săraci din lume”.
Ministerul Infrastructurii a publicat o serie de fotografii care arată pagubele produse la silozuri și alte instalații de cereale.
Oficialii au declarat că au fost avariate cheiurile și rezervoarele, dar comercianții internaționali și ucraineni sunt cei care au avut cel mai mult de suferit.
Comentatorii de război ruși au declarat că pagubele au dovedit că Kievul nu a fost capabil să doboare majoritatea rachetelor și dronelor rusești.
Oficialii au declarat că atacul coordonat a implicat rachete de croazieră Kalibr, rachete supersonice Onyx și rachete anti-navă Kh-22, precum și drone kamikaze, lansate din Marea Neagră, Crimeea și sudul Rusiei. Deși 37 de rachete și drone rusești au fost doborâte, un număr de rachete și drone au penetrat apărarea ucraineană, au precizat aceștia.
„Am văzut o străfulgerare roșie la fereastră și am reacționat imediat”, a declarat un rezident pentru agenția de presă Reuters.
„Am coborât la parter, era zgomot și plin de fum afară, oamenii erau în panică, unii plângeau, cioburi de sticlă erau împrăștiate peste tot. Era imposibil să rămâi în zonă”.
Rusia calificase atacul său inițial asupra Odesa drept o „lovitură de răzbunare în masă” pentru un atac asupra podului construit de Rusia peste strâmtoarea Kerch, care leagă Crimeea ocupată de Rusia.
Comentariu saccsiv:
Cerealele alea chiar la saracii lumii ajungeau?
Cititi va rog si:
Cine a cumpărat masiv teren agricol în Ucraina, incepand cu 2014
Datoria Ucrainei este detinuta de Rothschild
Se recunoaste faptul ca razboiul a ajuns de tipul „masina de tocat” soldati ucrainieni
Mao a exterminat vrabiile pe motiv ca mananca hrana oamenilor. Rezultatul a fost o foamete ce a dus la moartea a zeci de milioane de chinezi
Dezastrele ecologice sunt frecvente în istoria omenirii, dar nu multe se pot compara cu cel care a început în 1958 în China. Mao Zedong, liderul Republicii Populare Chineze, a decretat că toate vrăbiile din țară urmau să fie ucise. El a decis că țara sa se putea lipsi de dăunători precum vrăbiile. Mao credea că vrăbiile mănâncă prea multe cereale și i s-a părut rațional ca toate vrăbiile să fie ucise.
Mao Zedong și războiul împotriva vrăbiilor
Potrivit lui Mao Zedong, vrăbiuțele stăteau în calea dezvoltării economice a Republicii Populare Chineze. În următorii trei ani, 45 de milioane de oameni au murit în urma unei foamete cauzate de proasta gestionare economică, de dezastrul ecologic și de teroarea de stat.
Mao Zedong a întreprins mai multe campanii masive în încercarea de a moderniza și de a îmbunătăți viața în China. Campania celor patru dăunători a fost una dintre aceste campanii, parte a Marelui Salt Înainte, între 1958 și 1962. Uciderea tuturor vrăbiilor a făcut parte din această campanie.
Oamenii au fost mobilizați pentru a eradica păsările. Au folosit tobe care băteau pentru a speria păsările să nu aterizeze, obligându-le să zboare până când mureau de epuizare.
Oamenii au dărâmat cuiburile de vrăbii și au împușcat vrăbii din cer. Rezultatul campaniei a fost că păsările au ajuns aproape de dispariție în China.
Sute de milioane de vrăbii au fost eradicate
Nu există informații despre numărul de vrăbii care existau în China în 1958. Dar dacă ar fi existat una pentru fiecare persoană, ar fi fost mai mult de 600 de milioane. Sute de milioane au fost ucise. Acest lucru a dus la o problemă în anul următor.
S-a observat că infestarea cu insecte a câmpurilor de cultură crescuse vertiginos. Vrăbiuțele mâncau dăunători, cum ar fi lăcustele, iar după campanie, lăcustele și-au pierdut principalul prădător.
Acest lucru a însemnat că uciderea vrăbiuțelor a fost contraproductivă. Se pare că vrăbiuțele nu mâncau doar semințe de cereale. Ele mâncau și insecte.
Populațiile de lăcuste au explodat și au mâncat tot ce le ieșea în cale. Producția de cereale în majoritatea zonelor rurale s-a prăbușit și a început o foamete masivă.
Oamenii au rămas fără ce să mănânce și milioane de oameni au murit de foame. Numărul oficial al victimelor, comunicat de guvernul chinez, a fost de 15 milioane de morți. Cu toate acestea, unii cercetători estimează că numărul victimelor a fost de 45 sau chiar 78 de milioane.
„Marea Foamete” rămâne un subiect tabu în China
Au trecut aproape 50 de ani de la campaniile lui Mao Zedong împotriva vrăbiilor și a foametei care a dus la moartea a milioane de chinezi. Oamenii au început să mănânce alți oameni, părinții și-au mâncat copiii.
Copiii și-au mâncat proprii părinți. Mii de oameni au fost uciși pentru mâncare. În cartea sa „Tombstone”, jurnalistul chinez Yang Jisheng a estimat că au murit peste 36 de milioane de oameni. Cartea sa a fost rapid interzisă în China.
Mao Zedong a ordonat încetarea campaniei împotriva vrăbiilor, înlocuindu-le cu gândaci de pat în campania în curs împotriva celor „Patru dăunători”. Scopul campaniei era de a crește producția agricolă, dar în timpul Marelui Salt Înainte, dar randamentul orezului a scăzut substanțial.
Poate că Mao Zedong a vrut să cucerească natura. Cu toate acestea, politicile sale au dus la o foamete în care s-au pierdut milioane de vieți.
MINCIUNA cu AFRICA: Zelenski cere UE ridicarea restricțiilor impuse la importurile de cereale ucrainene
Volodimir Zelenski i-a cerut marți Ursulei von der Leyen, aflată la Kiev, să elimine restricțiile asupra importurilor de cereale din Ucraina, măsuri pe care le-a calificat drept „inacceptabile” și „crude”.
Volodimir Zelenski si Ursula von der LeyenFoto: Ukraine Presidency via Bestimage / Bestimage / Profimedia
Comisia Europeană a permis la sfârşitul lunii trecute, pentru o perioadă limitată, ca ţările vecine Ucrainei – Polonia, Ungaria, România, Slovacia şi Bulgaria – să permită doar tranzitul cerealelor ucrainene, nu şi importul, după ce acestea s-au plâns că cerealele ucrainene le inundă pieţele și îi afectează pe producătorii locali.
Măsurile de salvgardare luate de Comisia Europeană se referă la grâu, porumb, seminţe de rapiţă şi de floarea-soarelui, dar ar putea fi extinse şi la alte produse, spre nemulţumirea Ucrainei.
„Orice restricţie asupra exporturilor noastre este absolut inacceptabilă acum, pentru că întăreşte capacităţile agresorului rus”, a spus Zelenski, cerând Bruxellesului „să le abolească cât mai rapid posibil”, calificându-le drept nişte „măsuri protecţioniste severe, chiar crude”.
„În vreme de război, (acestea) nu pot decât să dezamăgească”, a spus el, vizând cele cinci ţări în cauză – Polonia, Slovacia, Ungaria, Bulgaria şi România, potrivit AFP.
De câteva săptămâni, tonul a crescut între Kiev, pe de o parte, şi aceste state, pe de altă parte, cu Bruxelles-ul în rol de mediator.
Șefa CE: Situația e dificilă
UE a suspendat în mai 2022, pentru un an, taxele vamale la produsele ucrainene şi s-a organizat pentru a permite Kievului să-şi exporte grânele, deoarece invazia Rusiei a paralizat rutele obişnuite prin Marea Neagră.
Consecinţa: statele UE vecine au înregistrat o creştere masivă de sosiri din Ucraina, ceea ce a dus la saturarea silozurilor din cauza lipsei unei logistici adecvate şi la scăderea preţurilor, destabilizând astfel fermierii locali.
Polonia, urmată rapid de alte ţări europene, a interzis unilateral, la jumătatea lunii aprilie, accesul de cereale şi alte produse agricole din Ucraina, afirmând că doreşte să îşi protejeze fermierii.
Această situaţie a fost considerată „inacceptabilă” de către Bruxelles în plin război în Ucraina.
În pofida acestor tensiuni, la sfârşitul lunii aprilie, Comisia Europeană a ajuns la un acord între toate părţile implicate pentru a garanta tranzitul cerealelor ucrainene, în special către ţările terţe, un punct crucial pentru Kiev, care doreşte să poată continua să îşi exporte producţia.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost de acord cu Zelenski că situaţia este „dificilă”.
„Prioritatea imediată acum este ca tranzitul de cereale să se deruleze în mod transparent şi la un preţ cât mai scăzut posibil”, a spus ea.
„Aceasta necesită o cooperare foarte strânsă între diferitele părţi interesate”, a continuat Von der Leyen, anunţând înfiinţarea unei „platforme de coordonare”, potrivit AFP.
Comentariu saccsiv:
Ni se spune ca „invazia Rusiei a paralizat rutele obişnuite prin Marea Neagră”, ceea ce este o mare minciuna. Inca din 2022 exista un acord de transport al cerealelor prin Marea Neagra. Acord ce a fost prelungit anul acesta:
Rusia oferă o extindere de 60 de zile a acordului de transport al cerealelor prin Marea Neagră
Cititi va rog si:
Slovacia confirmă prezența pesticidelor în cerealele importate din Ucraina: ”Acest grâu trebuie distrus”
O țară din UE, vecină cu Ucraina, a confirmat prezența pesticidelor în cerealele importate în ultimele săptămâni. Testele de laborator efectuate au relevat un nivel periculos al substanțelor chimice periculoase.
Slovacia confirmă prezența pesticidelor în cerealele importate din Ucraina: ”Acest grâu trebuie distrus”
S-a speculat în ultimele luni faptul că cerealele ucrainene nu ar fi conforme din punct de vedere al normelor europene. Acesta a fost unul din motivele invocate de fermierii din statele vecine Ucrainei atunci când au solicitat interdicția de import.
Se pare că aceste temeri nu sunt unele nefondate. Slovacia a anunțat, oficial, că testele efectuate pe un transport de grâu au scos în evidență faptul că cerealele conțin pesticide nocive.
Autoritățile de la Bratislava au depistat pesticidele încă de la mijlocul lunii aprilie. Compania din sudul țării, care a importat 1,5 mii de tone de grâu, a pus sub semnul întrebării rezultatele cercetărilor efectuate de serviciile naționale. Astfel, au fost comandate cercetări suplimentare într-un laborator UE din Danemarca.
Și aceste teste suplimentare au confirmat prezența pesticidelor în cerealele ucrainene, notează Polskie Radio. Tot luna trecută, guvernul slovac a interzis procesarea și vânzarea cerealelor din Ucraina. Ulterior, a fost interzis importul anumitor produse agricole și alimentare din țara vecină.
Ministrul agriculturii al Slovaciei, Samuel Vlcan, a spus că testele decisive efectuate la Copenhaga au confirmat concluziile inițiale. E vorba de concentrația de pesticide peste limita admisă în Uniunea Europeană.
”Testele suplimentare, efectuate într-unul dintre laboratoarele Uniunii Europene (UE), au confirmat prezența pesticidelor în cerealele ucrainene. Acest grâu nu poate fi procesat și trebuie distrus”, a spus ministrul slovac, citat de PLEnglish.com.
Ministerul Politicii Agrare din Slovacia a asigurat că nu a existat nicio contaminare a făinii sau a altor produse alimentare. Proprietarul lotului de grâu infectat este obligat să-l distrugă.
Comisia Europeană anunță că, de marți, au fost oprite importurile de cereale din Ucraina, inclusiv în România
Marți, 2 mai, Comisia Europeană a anunțat oprirea temporară a importurilor la patru produse agricole: grâu, porumb, semințe de rapiță și semințe de floarea soarelui din Ucraina. Decizia se aplică pentru Bulgaria, Ungaria, Polonia, România și Slovacia. Măsurile vor dura până pe 5 iunie 2023.
În acest interval, grâul, porumbul, semințele de rapiță și de floarea-soarelui din Ucraina pot continua să fie puse în liberă circulație în toate statele membre ale UE, cu excepția celor cinci state.
Comentariu saccsiv:
Cititi va rog si:
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
3 comments