Inca un TRASEU EMBLEMATIC: In 1960 era infiintata la Iasi o uriasa Intreprindere de Prelucrare a Lemnului / Dupa privatizarea din 1991 primeste numele de Moldomobila / In 2015 intra in faliment / Acum va fi demolata iar in locul ei se va construi un Kaufland
Sursa: http://turistiniasi.blogspot.com/2019/12/fabrici-si-uzine-infiintate-din-vremea.html
Întreprinderea de Prelucrare a Lemnului IPROFIL a fost înființată în anul 1960. Aici se fabrica mobilă de lux din lemn masiv pentru export dar și mobilă de PAL de larg consum.
În anul 1963 s-a mai înființat o secție la Pașcani.
În 1991, după privatizare, a primit numele de SC Moldomobila SA.
În 2011 fabrica a intrat în incapacitate și s-a hotărât reducerea numărului de angajați de la 3.000 de salariați la 200.
La acea vreme fabrica era evaluată la 20 milioane euro și avea o suprafață de 12,8 hectare de teren.
În anul 2015 Moldomobila a intrat în faliment și din 2016 se încearcă valorificarea terenului pe care se află halele fabricii.
Adresa – str. Bucium Nr. 34
Sursa: https://iscoada.com/arhive/arhiva-in-tranzitie-fotografiile-abandonate-de-la-i-p-l-iasi/
[…]
Fabrica are o istorie lungă în locul în care se găsește și astăzi, prima fabrică de mobilă din orașul Iași începându-și activitatea încă din anul 1928. Ministerul Industriei Lemnului a preluat vechea fabrică în 1960 și a transformat-o în Întreprinderea de Prelucrare a Lemnului Iași. (Fig. 1)
Figura 1 .Clădirea administrativă a Întreprinderii de Prelucrare a Lemnului Iași
Această transformare i-a adus diverse îmbunătățiri, anume dezvoltarea infrastructurii și a producției prin tehnologii moderne. În 1980 acest progres a făcut ca I.P.L. să fie recunoscută pentru calitatea produselor sale, vândute în toată țara. Standardul era atât de înalt încât un procent de 80% din producția totală de mobilă fabricată la Iași era destinată exportului. (Fig. 2)
Figura 2. Panou de prezentare a produselor pentru export
Timp de treizeci de ani, ea a fost cea mai productivă și de succes fabrică de mobilă din țară, dar prăbușirea vechiului regim a coincis cu începutul unui declin lent.
[…]
Kaufland România pregătește o mutare de proporții. O fabrică românească va fi demolată, iar în locul său va apărea o unitate a gigantului german prezent pe piața locală, Kaufland.
Comentariu saccsiv:
Doar alte cateva exemple:
Fabrica de zahăr din Luduș va fi închisă de proprietarii francezi. Angajații vor fi concediați
Inchiderea ultimei fabrici de sticla din Romania, ce functiona continuu de … 400 de ani
OPINIE. Cei patru cai ai apocalipsei economice: afacerile cu agricultura, petrolul, armele și Big Pharma
Global Research: Poverty and Crisis: Sucking Humanity Dry
Sărăcie și criză: Secătuirea umanității
Cei patru cai ai apocalipsei economice: afacerile cu agricultura, petrolul, armele și Big Pharma (marea industrie farmaceutică).
De Colin Todhunter, 27 Aprilie 2023, Global Research
Foto: familie americană fără locuință
Au rezolvat-o si pe asta: Fabrica de încălțăminte Clujana a intrat în faliment. A fost înființată în 1911
Luna decembrie a anului 2022 aduce un faliment de răsunet. Clujana, fabrica de încălțăminte cu o istorie de peste o sută de ani, a intrat, oficial, în faliment.
Miercuri, 7 decembrie, în cadrul Adunării generale extraordinare a acționarilor Clujana SA, s-a decis declanșarea procedurii de faliment.
„Se aprobă declanșarea procedurii de faliment conform Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență și formularea cererii în vederea depunerii la instanța judecătorească competentă”, se precizează într-un raport al Clujana, publicat pe site-ul Bursei de Valori București.
Acționar majoritar al Clujana SA este Consiliul Județean Cluj, instituție care deține 93,4412% din acțiunile companiei.
Cu sediul în Cluj-Napoca, Clujana a fost cea mai cunoscută fabrică de încălțăminte din țară. Aceasta a fost înființată în anul 1911, de familia Renner, sub denumirea de „Fabrica de Piele Frații Renner & Co”.
În 2018, Clujana a fost achiziționată de Consiliul Județean Cluj, pentru a fi salvată din insolvență.
„Solicitarea a fost făcută de către ANAF, unde se acumulase niște datorii destul de mari.
În momentul respectiv, Consiliul Județean ca să nu lase fabrica executată și în insolvență, a achitat datoriile Clujanei, în jur de 23 de milioane de lei care erau la ANAF, astfel putându-se să se facă reintegrarea economică.
În februarie 2020 datoriile la ANAF s-au soldat, dar au rămas niște datorii către furnizor și a salariaților”, a explicat, în luna noiembrie, pentru Antena 3, Călin Oancea, directorul Clujana.
Ulterior, Consiliul Județean Cluj a cerut eliberarea spațiilor deținute de fabrică, din cauza datoriilor.
„În 2021 dânșii ne-au dat în judecată pentru eliberarea spațiilor, întrucât trecuseră trei ani de la contractul de vânzare-cumpărare și noi încă nu părăsisem locația.
În vara lui 2022 s-a pus în aplicare sentința și s-a început evacuarea și atunci am fost obligați partea de producție să o sistăm”, a precizat Oancea.
Directorul Clujana anunța, la acea vreme, că în decembrie urmează să se ceară falimentul.
„Finanțare de către Consiliul Județean. Acolo și noi am încercat de-a lungul celor doi ani şi jumate de la ieșirea din insolvență, dar nu s-a găsit o cadru legal de finanțare.
Solicitare a falimentului ca datoriile pe care le avem să nu mai meargă cu penalizări, să acumuleze în continuare alte datorii de ordin salarial, ANAF și altele.
Şi a treia, privatizarea în luna decembrie. Vom avea o AGA (n.r. adunările generale ale acționarilor/asociaților) unde vom solicita faliment.
Mă rog, dacă între timp fi un cumpărător n-are legătură, poate să cumpere brand-ul și firma să continue activitatea, plătește datoriile”, afirma el, pentru sursa citată.
Vicepremierul Saadeh al-Shami: LIBANUL, ca stat, a intrat in FALIMENT. Retragerile bancare nu pot fi deschise tuturor oamenilor
Libanul ca stat și banca sa centrală au intrat în faliment, potrivit vicepremierului Saadeh al-Shami.
„Statul a dat faliment, la fel ca și Banque du Liban, iar pierderile s-au produs și vom căuta să reducem pierderile pentru oameni”, a declarat Al-Shami pentru canalul local Al-Jadeed.
El a precizat că pierderile vor fi distribuite între stat, Banque du Liban, bănci și deponenți. „Nu există niciun conflict de opinii cu privire la distribuirea pierderilor”, a adăugat el.
De la sfârșitul anului 2019, Libanul se confruntă cu o criză economică severă, inclusiv cu o depreciere masivă a monedei, precum și cu penurii de combustibil și de medicamente.
Moneda libaneză a pierdut 90% din valoarea sa, erodând capacitatea oamenilor de a avea acces la bunuri de bază, inclusiv alimente, apă, asistență medicală și educație, în timp ce întreruperile generalizate de energie electrică sunt frecvente din cauza lipsei de combustibil.
Al-Shami a declarat că situația țării „nu poate fi ignorată”, prin urmare retragerile bancare nu pot fi deschise tuturor oamenilor.
„Mi-aș dori să ne aflăm într-o situație normală”, a adăugat el.
Retragerile de numerar în valută în Liban au fost strict limitate din 2019 din cauza crizei economice actuale.
Proprietarii de restaurante și cafenele spun că ajung în faliment, pentru că nu pot primi decât clienți vaccinați
Proprietarii de restaurante şi cafenele se plâng că rămân fără clienţi, după introducerea certificatului verde.
La Timişoara, patronii spun că numărul celor care le trec pragul s-a înjumătăţit, de la intrarea în vigoare a restricţiilor. Un fapt explicabil, dacă luăm în calcul rata de vaccinare din ţara noastră, care este încă foarte redusă. Unii se tem că şi-ar putea închide afacerile, sau că vor fi nevoiţi să renunţe la angajaţi, care se găsesc, oricum, cu greu.
„După cum vedeți, din cauza situației cu clienții nevaccinați, undeva la 60% sunt clienții care au rămas pe dinafară” spune managerul unui restaurant.
La Timişoara, rata de îmbolnăvire a trecut de 12, aşa încât certificatul verde este obligatoriu pentru cei care vor să bea o cafea sau să ia prânzul în oraş. Proprietarii localurilor spun că de când a fost introdusă restricţia, numărul clienţilor este în continuă scădere.
Dănuț Trandafir, manager de restaurant Timișoara: „Vânzările în restaurantele din Timișoara sunt practic o oglindă a ceea ce înseamnă rata de vaccinare la nivel naţional. Dacă rata de vaccinare în România este de 30%, înseamnă că vânzările noastre au scăzut cu 70%.”
Sandy Popescu, manager de restaurant Timișoara: „Anul acesta, deși situația noastră este mult mai bună, în ideea că ne lasă să folosim capacitatea și din interior cu 50% doar pentru vaccinați, stăm mai rău ca înainte, pentru că nu sunt nici comenzile online, nici clienții”.
Sunt şi situaţii când clienţii care nu sunt vaccinaţi sunt invitaţi să părăsească localul.
Laurențiu Chilea, manager de restaurant Timișoara: „Măcar zece persoane pe zi, trebuie să-i rugăm frumos să părăsească, ca să zic așa, pentru că ei deja apucă să intre, noi până îi întrebăm dacă au certificate verde, deja sunt la intrare în locație și trebuie să le spunem că ne pare rău, nu avem voie să vă servim.”
Cei care pot arăta însă documentul, spun că se simt mai în siguranţă cu aceste măsuri.
Clientă: „În situația actuală, nu cred că e cazul să ne îmbolnăvim așa, prostește. Și prin faptul că stau aici cu un certificat, mă simt în siguranță. Nu mi-ar fi plăcut să stau cu mască și să mănânc așa, dându-mi masca sus-jos”
Certificatul verde este obligatoriu și pentru copiii mai mari de 12 ani.
Gheorghe Piperea considera ca urmeaza falimentele: CFR Marfa, CFR Călători, CEO Oltenia, Metrorex, Tarom și Poșta Română
Gheorghe Piperea pe facebook:
Doamne, câtă prostie a putut să se acumuleze în capul și în acțiunile acestor “specialiști” dă driapta…
Comisia Europeană cere lichidarea CFR Marfă și restituirea a cca 560 de milioane de euro – ajutor de stat ilegal. Cu fiecare lună care trece, suma crește 100 de milioane, dobânzi și penalități.
Reamintesc că CFR Marfă este sub un concordat preventiv pe care l-am calificat de la origini ca fiind de-a dreptul fantezist. A fost făcut pentru prostirea CE și a creditorilor și, iată, CE nu s-a lăsat prostită (nu că n-ar face asta cu întreprinderi din Germania, Franța, Italia sau Spania, dar noi suntem săracii de la masa bogaților, nu putem avea idei și nevoi proprii).Să ne pregătim de viscol, oameni buni.
Falimentul CFR Marfă va fi urmat de falimentul CFR Călători, al CEO Oltenia (care produce 30% din energia consumată în România și are aceeași problemă de ajutor de stat ilegal, de restituit cu efect imediat) și al Metrorex (care nu mai poate fi finanțat de Ministerul Transporturilor – pricepuții de acolo se roagă de Plicușor Ban să îl preia la PMB; pe vremea Gabrielei Firea era fix invers…; ce vremuri…).
La rând sunt Tarom și Poșta română.Aceste falimente înseamnă zeci, poate sute de mii de concedieri și falimente în lanț ale IMM-urilor care depind de aceste mari întreprinderi de stat.
Nu mai e nevoie să le vândă Cîțu. Vor fi lichidate prin faliment.
https://clubferoviar.ro/comisia-europeana-cere-lichidarea-…/
De la liderul pieţei la faliment şi vânzare pe bucăţi. Lichidatorul judiciar scoate la vânzare crama Murfatlar pentru 10 mil. euro şi viile pentru 3 mil. euro
Producătorul de vin Murfatlar este vândut pe bucăţi de lichidatorul judiciar ♦ Compania a intrat în faliment în 2018 după ce mulţi ani fusese liderul pieţei.
Activele producătorului de vin Murfatflar sunt vândute pe bucăţi de către lichidatorul judiciar, cele mai valoroase fiind crama, care are un preţ de pornire de 10 mil. euro (plus TVA), şi cele 370 ha de vie, ce pornesc de la 3 mil. euro (plus TVA). Mai sunt scoase la lichitaţie şi sediul administrativ, alte terenuri şi construcţii şi stocul de băuturi, conform unui anunţ al Fair and Full Insolvency Consultant, lichidatorul judiciar al Murfatlar România.
Vânzarea businessului Murfatlar pe bucăţi vine la opt ani de la momentul în care producătorul de vin a intrat în insolvenţă la propria cerere. Compania era atunci cel mai mare producător de vinuri, cu afaceri care au ajuns la un maxim de aproape 50 mil. euro. Tot atunci exploata circa 3.100 de hectare de viţă-de-vie, nu toate pe rod (de aproape 10 ori mai mult decât ce e scos azi la licitaţie), potrivit cifrelor comunicate la momentul respectiv de reprezentanţii producătorului. Compania avea în portofoliu branduri precum Zestrea Murfatlar, Lacrima lui Ovidiu, Trei Hectare sau M1. Câţiva ani mai târziu, mai exact în 2018, a venit falimentul, potrivit datelor publice.
Murfatlar a fost un business controlat de fraţii Dobronăuţeanu (Emanuel-Corneliu Dobronăuţeanu şi Ion Şerban Dobronăuţeanu) şi de George Ivănescu.
Compania Murfatlar a fost implicată într-un dosar de evaziune fiscală cu un prejudiciu estimat la circa 600 mil. lei. Tocmai de aceea, asupra tuturor bunurilor licitate e instituită măsura sechestrului asigurator.
Autor: Cristina Roşca
Se pregateste inca o “privatizare strategica de succes”: CFR-ul. Dar mai inainte trebuie falimentata…
Cine are cel putin 40 de ani isi aminteste, desigur, cum au decurs toate “privatizarile de succes” din tara asta. Indiferent cat de bine mergeau inainte de Revolutia de la 1989, brusc dupa aceea nu mai mergeau bine. Si astfel s-a pus pe butuci industria si agricultura tarii, iar ce prezenta interes pentru straini a fost privatizat la preturi de bataie de joc.
Dar tara inca mai are ce privatiza, ca de exemplu CFR-ul si Posta Romana. Insa mai intai ele trebuie falimentate.
Iata si ce putem citi la CFR Marfă este la un pas de faliment. Salvarea companiei, în mâinile Comisiei Europene de pe Antena 3:
CFR Marfă este la un pas de faliment, avertizează preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu. Datoriile companiei vor atinge cote uriaşe în acest an, astfel încat piederile totale au fost deja estimate la peste 21 de milioane de euro. Iar Comisia Europeană stă cu ochii pe Guvern şi atrage atenţia că dacă va încerca să şteargă datoriile, va încălca normele europene.
Comisia Europeană a deschis o anchetă pentru a vedea dacă statul va acorda ajutor pentru salvarea CFR Marfă. Autorităţile de la Bruxelles acceptă o singură dată conversia datoriilor în acţiuni, în vederea privatizării. Iar acest lucru s-a întâmplat deja în 2013. Atunci, datoriile operatorului feroviar de transport marfă, care valorau la acea vreme aproape două miliarde de lei, au fost şterse de la bugetul de stat şi creanţele au fost convertite în acţiuni, care au revenit Guvernului României.
”Propunerea noastră a fost ca cel puţin o parte din active să fie preluate de CFR Infrastructură şi în felul ăsta să se reducă volumul datoriilor pe care îl are CFR Marfă. Dacă se va ajunge la concluzia că Guvernul acordă un ajutor de stat, Compania de Marfă va fi pusă în situaţia de a returna banii primiţi”, a spus Bogdan Chirițoiu.
CFR Marfă are aproximativ 6.100 de angajați. Un angajat câștigă în medie aproximativ 4.200 de lei. Ca să repuna compania pe picioare, ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a cerut restructurarea personalului administrativ.
Orasul Detroit s-a declarat oficial in faliment …
Detroit a devenit joi. 18 iulie, cel mai mare oraş american care s-a declarat în faliment, potrivit unor documente judiciare.
[…]
În mod progresiv, numeroase servicii publice a fost necesar să fie reduse, spre exemplu, iluminatul fiind asigurat pe timpul nopţii în anumite cartiere doar în unele cartiere. Sufocat, oraşul a anunţat luna trecută un default pentru o parte a datoriei sale totale în valoare de 18,5 miliarde de dolari.
Cititi mai multe la:
SUA: Orașul Detroit și-a anunțat falimentul
Cititi va rog si:
FOTO: DETROIT, un oras in paragina, unde o casa e vanduta cu un dolar …
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
11 comments