Consiliul de Securitate al ONU adoptă prima rezoluție prin care solicită încetarea imediată a focului în Gaza
Consiliul de Securitate al ONU a adoptat, luni, prima rezoluţie obligatorie, prin care solicită încetarea imediată a focului în războiul din Gaza, pentru restul Ramadanului, dar şi eliberarea necondiționată a tuturor ostaticilor.
Proteste la Tel Aviv, după ce armata israeliană a ucis, din greșeală, trei ostatici deţinuţi de Hamas
Rudele ostaticilor cer guvernului o nouă înţelegere cu Hamas pentru a asigura eliberarea celor dragi, relatează AFP.
Armata israeliană a declarat vineri seara că Yotam Haim, Alon Shamriz şi Samer El-Talalqa – toţi tineri, cu vârste de până în 30 de ani – au fost împuşcaţi în timpul unor operaţiuni într-un cartier din oraşul Gaza. Cei trei se aflau printre cele aproximativ 240 de persoane luate ostatice în timpul raidurilor Hamas din 7 octombrie din Israel, în care au murit, de asemenea, 1.200 de persoane. Ei au fost confundaţi cu terorişti Hamas şi au fost consideraţi o ameninţare, a precizat armata.
Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a descris moartea lor drept o „tragedie insuportabilă”.
„Tot Israelul deplânge pierderea lor”, a spus el, în timp ce Casa Albă a calificat incidentul drept o „greşeală tragică”.
În timp ce vestea incidentului s-a răspândit vineri seara târziu, sute de persoane s-au adunat în faţa Ministerul israelian al Apărării din Tel Aviv pentru a cere guvernului lui Netanyahu să asigure eliberarea celor peste 130 de ostatici despre care Israelul crede că sunt încă reţinuţi în teritoriile controlate de Hamas. Demonstranţii au fluturat steaguri israeliene, au afişat pancarte şi au ţinut fotografii ale captivilor cerând un acord imediat pentru eliberarea lor.
„Câte un ostatic moare cu fiecare zi ce trece”, spunea un mesaj scris pe o pancartă, în timp ce un steag israelian era stropit cu vopsea roşie, sugerând sângele.
„Singura modalitate de a-i elibera pe ostatici în viaţă este negocierea”, arată Motti Direktor, un manifestant în vârstă de 66 de ani.
Merav Svirsky, sora lui Itay Svirsky, ostatic deţinut de Hamas, a declarat: „Ne aflăm aici după o seară şocantă şi mor de frică. Cerem un acord acum”.
Armata israeliană şi-a intensificat însă raidurile aeriene în pofida apelurilor la reţinere venite inclusiv din partea Washingtonului. Începând cu 27 octombrie, armata desfăşoară o ofensivă terestră împotriva Hamas, care a fost extinsă la întregul teritoriu, inclusiv în sudul ţării, unde s-au adunat sute de mii de civili strămutaţi din cauza războiului. Potrivit ultimelor cifre ale Ministerului Sănătăţii al Hamas, care deţine puterea în Gaza, aproape 19 000 de persoane, dintre care 70% femei, copii şi adolescenţi, au fost ucise în bombardamentele israeliene.
La sfârşitul lunii noiembrie, un acord de armistiţiu mediat de Qatar a dus la o pauză de o săptămână în lupte, la eliberarea a aproximativ o sută de ostatici deţinuţi de Hamas şi a 240 de deţinuţi palestinieni încarceraţi în Israel, precum şi la livrarea de ajutoare umanitare de urgenţă, notează News.ro.
Un nou armistițiu?
În urma anunţului privind moartea celor trei ostatici, site-ul Axios a relatat că David Barnea, şeful Mossad, serviciul de informaţii externe al Israelului, urmează să se întâlnească în weekend cu premierul qatarez Mohammed ben Abdelrahmane Al-Thani. Întâlnirea ar urma să aibă loc în Europa şi s-ar concentra pe o a doua fază a armistiţiului, pentru a permite eliberarea ostaticilor, a scris Axios, fără a preciza locul întâlnirii sau numărul de ostatici care ar putea fi eliberaţi.
În primele ore ale zilei de sâmbătă, Hamas a raportat „lupte violente” în sectorul Jabaliya, precum şi lovituri aeriene şi tiruri intense de artilerie în Khan Younis, noul epicentru al luptelor din sudul teritoriului.
De asemenea, Israelul a continuat să fie vizat de rachete lansate din Fâşia Gaza. Vineri seară, jurnaliştii AFP au văzut câteva dintre acestea interceptate deasupra Ierusalimului, la scurt timp după ce sirenele de avertizare au sunat, pentru prima dată de la sfârşitul lunii octombrie, deasupra oraşului.
Confruntat cu presiuni internaţionale, în special din partea aliatului său american, Israelul a autorizat vineri deschiderea „temporară” a unui nou punct de intrare a ajutorului umanitar în Fâşia Gaza prin terminalul Kerem Shalom. Această decizie este menită să descongestioneze terminalul Rafah, singurul punct de intrare pentru alimente şi medicamente, în condiţiile în care Israelul înăspreşte controalele asupra camioanelor care livrează ajutoare.
Încă un jurnalist a fost ucis în Gaza
Între timp, jurnaliştii din Gaza continuă să plătească şi ei un preţ foarte greu: un jurnalist de la Al Jazeera a fost ucis vineri. Şeful biroului Al Jazeera din Gaza, Waël Dahdouh, care şi-a pierdut soţia şi doi dintre copii la începutul războiului, a fost rănit la braţ de şrapnel şi a fost transferat la un spital din Khan Younis.
Peste 60 de jurnalişti şi angajaţi ai mass-media au murit de la începutul războiului, potrivit Comitetului pentru Protecţia Jurnaliştilor (CPJ).
Un jurnalist de la agenţia de presă turcă Anadolu a fost de asemenea bătut în Ierusalimul de Est, care este anexat şi ocupat de Israel. În imaginile recuperate de AFP, fotograful, Mustafa Alkharuf, a fost mai întâi lovit în faţă şi apoi lovit cu piciorul. Un purtător de cuvânt al poliţiei israeliene a declarat că agenţii văzuţi în înregistrare au fost „imediat suspendaţi din funcţie”.
Aflat în vizită în Israel joi şi vineri, consilierul pe probleme de securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan, le-a cerut oficialilor israelieni să treacă pe termen scurt la o fază de „intensitate mai mică”. Într-un semn de tensiune fără precedent în legătură cu amploarea pierderilor palestiniene, preşedintele american Joe Biden a denunţat bombardamentele „nediscriminatorii”, avertizându-l pe aliatul israelian că riscă să îşi piardă sprijinul internaţional.
Pe de altă parte, şefa diplomaţiei franceze, Catherine Colonna, este aşteptată sâmbătă în Liban şi duminică în Israel pentru a încerca să evite o conflagraţie regională, într-un moment de tensiune crescândă la graniţa libanezo-israeliană şi în Marea Roşie, unde rebelii yemeniţi houthi, apropiaţi de Hamas, ameninţă transportul maritim.
Comentariu saccsiv:
Cititi va rog si:
Presa israeliană șterge dovezile incriminatoare cu ce s-a întâmplat pe 7 octombrie?
Presa israeliană șterge dovezile incriminatoare cu ce s-a întâmplat pe 7 octombrie?
The Cradle: Israeli media deletes damning 7 Oct evidence
Presa israeliană șterge dovezile incriminatoare cu ce s-a întâmplat pe 7 octombrie
Mass-media evreiască își cenzurează propriile rapoarte care conțin dovezi că armata israeliană și-a luat la țintă proprii soldați și civili, cu tancuri și elicoptere Apache în timpul atacului Hamas din 7 octombrie.
Publicat pe 21 Noiembrie 2023, de The Cradle
Un bărbat israelian lângă casele distruse în timpul luptelor cu militanții Hamas în kibuțul Be’eri, Israel, în duminica de după atac. (Foto: Kobi Wolf/Bloomberg)
Cenzorii militari șterg detalii din rapoartele presei israeliene care arată că forțele israeliene au ucis mai mulți soldați și civili în timpul atacului Hamas din 7 octombrie, în care au fost uciși 1.200 de israelieni.
Israelul susține că Hamas a masacrat toți cei 1.200 de soldați și civili israelieni în timpul atacului său surpriză asupra așezărilor din jurul Gaza. Hamas a luat, de asemenea, aproximativ 240 de israelieni captivi în Gaza.
Însă rapoarte recente au arătat că mulți dintre israelienii uciși în timpul atacului, au fost uciși chiar de către forțele israeliene.
În loc să negocieze cu luptătorii Hamas care se baricadaseră în case cu israelieni captivi în numeroase așezări din jurul Gaza, forțele israeliene au folosit focuri de tancuri pentru a distruge casele, ucigându-i pe toți cei aflați înăuntru.
Video (in direct): Un bărbat înarmat a luat ostatici angajații unei bănci din Beirut cerând să-i fie înapoiate propriile economii
AP: Armed man demanding savings holds Beirut bank staff hostage
Un bărbat înarmat a luat ostatici angajații unei bănci din Beirut cerând să-i fie înapoiate propriile economii
De Kareem Chehayeb, 11 August 2022, AP
BEIRUT (AP) – Un libanez înarmat cu o pușcă de vânătoare a intrat joi într-o bancă din Beirut, ținând angajații ostatici și amenințând că își va da foc cu benzină dacă nu-și primește economiile sechestrate, a declarat un oficial de securitate.
Bărbatul, identificat ca fiind Bassam al-Sheikh Hussein, în vârstă de 42 de ani, ar fi intrat într-o sucursală a Băncii Federale din cartierul aglomerat Hamra din Beirut, având asupra sa o canistră cu benzină și a luat ostatici șase sau șapte angajați ai băncii, a declarat oficialul, care a vorbit sub rezerva anonimatului, în conformitate cu reglementările. Cu toate acestea, George al-Haj, șeful Sindicatului angajaților bancari, a declarat presei locale că sunt aproximativ șapte sau opt angajați ai băncii ținuți ostatici, precum și doi clienți.
De asemenea, bărbatul a tras trei focuri de avertisment, a precizat oficialul. Presa locală a relatat că acesta are aproximativ 200.000 de dolari blocați în bancă.
Băncile libaneze, aflate în criză de lichidități, au implementat de la sfârșitul anului 2019 limite stricte de retragere a activelor în valută, evaporând efectiv economiile multor libanezi. Țara suferă astăzi de cea mai gravă criză economică din istoria sa modernă, în care trei sferturi din populație a plonjat în sărăcie, iar valoarea lirei libaneze a scăzut cu peste 90% în raport cu dolarul american.
Soldați ai armatei libaneze, ofițeri de poliție din cadrul Forțelor de Securitate Internă ale țării și agenți de informații au înconjurat zona. Ofițerii discută cu bărbatul înarmat pentru a ajunge la o înțelegere, dar până în prezent nu au avut succes.
Hussein a eliberat unul dintre ostatici, care a plecat cu o ambulanță. Imaginile video de pe telefonul mobil de mai devreme îl arată pe bărbatul nemulțumit ținând în mână o pușcă de vânătoare și cerându-și banii înapoi. Într-o altă înregistrare video, doi ofițeri de poliție aflați în spatele intrării încuiate a băncii îi cer bărbatului să elibereze măcar unul dintre ostatici, dar acesta a refuzat.
Un client al băncii, care a fugit din clădire pe măsură ce situația s-a agravat, a declarat presei locale că a cerut să retragă 2.000 de dolari pentru a plăti facturile medicale ale tatălui său spitalizat. Fratele său Atef, aflat în fața băncii, a declarat pentru Associated Press că fratele său ar fi dispus să se predea dacă banca i-ar da banii pentru a-l ajuta cu facturile medicale ale tatălui său și cu cheltuielile familiei.
„Fratele meu nu este un ticălos, este un om decent”, a declarat Atef al-Sheikh Hussein pentru AP. „El ia din propriul buzunar ceea ce are pentru a le da altora”.
Între timp, zeci de protestatari s-au adunat în zonă, scandând sloganuri împotriva guvernului libanez și a băncilor, în speranța că Hussein își va primi economiile sechestrate. Unii trecători chiar l-au salutat ca pe un erou.
„Ceea ce ne-a adus în această situație este eșecul statului de a rezolva această criză economică și acțiunile băncilor și ale Băncii Centrale, în care oamenii nu pot recupera decât o parte din banii lor, ca și cum ar fi o alocație săptămânală”, a declarat Dina Abou Zor, avocat al grupului de avocatură și apărare a drepturilor Uniunii Deponenților, aflat printre protestatari. „Iar acest lucru a dus la faptul că oamenii au luat problema în propriile mâini”.
În ianuarie, un proprietar de cafenea a reușit să retragă cu succes 50.000 de dolari blocați într-o sucursală bancară din estul Libanului, după ce a ținut ostatici angajații băncii și a amenințat că îi va ucide.
Libanul încă nu a pus în aplicare controale formale ale capitalului de la începutul crizei economice.
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
10 comments