Mao a exterminat vrabiile pe motiv ca mananca hrana oamenilor. Rezultatul a fost o foamete ce a dus la moartea a zeci de milioane de chinezi
Dezastrele ecologice sunt frecvente în istoria omenirii, dar nu multe se pot compara cu cel care a început în 1958 în China. Mao Zedong, liderul Republicii Populare Chineze, a decretat că toate vrăbiile din țară urmau să fie ucise. El a decis că țara sa se putea lipsi de dăunători precum vrăbiile. Mao credea că vrăbiile mănâncă prea multe cereale și i s-a părut rațional ca toate vrăbiile să fie ucise.
Mao Zedong și războiul împotriva vrăbiilor
Potrivit lui Mao Zedong, vrăbiuțele stăteau în calea dezvoltării economice a Republicii Populare Chineze. În următorii trei ani, 45 de milioane de oameni au murit în urma unei foamete cauzate de proasta gestionare economică, de dezastrul ecologic și de teroarea de stat.
Mao Zedong a întreprins mai multe campanii masive în încercarea de a moderniza și de a îmbunătăți viața în China. Campania celor patru dăunători a fost una dintre aceste campanii, parte a Marelui Salt Înainte, între 1958 și 1962. Uciderea tuturor vrăbiilor a făcut parte din această campanie.
Oamenii au fost mobilizați pentru a eradica păsările. Au folosit tobe care băteau pentru a speria păsările să nu aterizeze, obligându-le să zboare până când mureau de epuizare.
Oamenii au dărâmat cuiburile de vrăbii și au împușcat vrăbii din cer. Rezultatul campaniei a fost că păsările au ajuns aproape de dispariție în China.
Sute de milioane de vrăbii au fost eradicate
Nu există informații despre numărul de vrăbii care existau în China în 1958. Dar dacă ar fi existat una pentru fiecare persoană, ar fi fost mai mult de 600 de milioane. Sute de milioane au fost ucise. Acest lucru a dus la o problemă în anul următor.
S-a observat că infestarea cu insecte a câmpurilor de cultură crescuse vertiginos. Vrăbiuțele mâncau dăunători, cum ar fi lăcustele, iar după campanie, lăcustele și-au pierdut principalul prădător.
Acest lucru a însemnat că uciderea vrăbiuțelor a fost contraproductivă. Se pare că vrăbiuțele nu mâncau doar semințe de cereale. Ele mâncau și insecte.
Populațiile de lăcuste au explodat și au mâncat tot ce le ieșea în cale. Producția de cereale în majoritatea zonelor rurale s-a prăbușit și a început o foamete masivă.
Oamenii au rămas fără ce să mănânce și milioane de oameni au murit de foame. Numărul oficial al victimelor, comunicat de guvernul chinez, a fost de 15 milioane de morți. Cu toate acestea, unii cercetători estimează că numărul victimelor a fost de 45 sau chiar 78 de milioane.
„Marea Foamete” rămâne un subiect tabu în China
Au trecut aproape 50 de ani de la campaniile lui Mao Zedong împotriva vrăbiilor și a foametei care a dus la moartea a milioane de chinezi. Oamenii au început să mănânce alți oameni, părinții și-au mâncat copiii.
Copiii și-au mâncat proprii părinți. Mii de oameni au fost uciși pentru mâncare. În cartea sa „Tombstone”, jurnalistul chinez Yang Jisheng a estimat că au murit peste 36 de milioane de oameni. Cartea sa a fost rapid interzisă în China.
Mao Zedong a ordonat încetarea campaniei împotriva vrăbiilor, înlocuindu-le cu gândaci de pat în campania în curs împotriva celor „Patru dăunători”. Scopul campaniei era de a crește producția agricolă, dar în timpul Marelui Salt Înainte, dar randamentul orezului a scăzut substanțial.
Poate că Mao Zedong a vrut să cucerească natura. Cu toate acestea, politicile sale au dus la o foamete în care s-au pierdut milioane de vieți.
Ce mănâncă greierii care sunt transformați în făină? “Toată lumea ar trebui să afle”
Consumul de insecte și riscuri pentru sănătate – Un expert în creșterea insectelor vorbeşte despre ce tipuri de viruși, bacterii și contaminanți chimici pot fi găsiţi în greierii de casă, care ulterior sunt transformaţi în făină şi ajung în pe farfuriile locuitorilor Uniunii Europene.
Consumul de insecte poate avea riscuri pentru sănătate: ce spune crescătorul de insecte
În ianuarie anul acesta Uniunea Europeană a aprobat făina de greieri de casă pentru circulația alimentelor. Acest lucru duce la trei numărul de insecte care pot fi consumate în UE. Anterior, adică în iunie 2021, Comisia Europeană a permis adăugarea larvelor de viermi de făină în alimente, iar în noiembrie 2021 a adăugat lăcustele migratoare pe lista produselor alimentare. Se crede că insectele comestibile sunt o sursă bună de proteine, acizi grași, vitamine și minerale. Cu toate acestea, trebuie amintit că până acum insectele comestibile au fost recoltate mai ales în mediul natural. Crescătorii de insecte subliniază că mulți consumatori nu știu cum arată reproducerea în masă a insectelor sau ce boli pot avea insectele și ce impurități chimice pot fi găsite în mâncarea obținută din acestea.
Problema posibilelor riscuri pentru sănătate a fost discutată de Marina Brusadelli, psiholog clinician și crescător de insecte amator, într-un articolul din „ilParagone”.
“O parte din fecale și resturi de insecte moarte pot ajunge în produsele finale”
Referindu-se la aprobarea de către Comisia Europeană a greierilor de casă ca hrană potrivită pentru oameni, Brusadelli a explicat că până acum insectele au fost vândute pentru a hrăni anumite specii de animale insectivore sau mamifere. Ea a adăugat că reproducerea acestor insecte este foarte costisitoare.
Insectele se reproduc la temperaturi ridicate (25/30 de grade). Mii de exemplare sunt adunate în fermele de insecte. Aceste insecte mănâncă și excretă în mod constant. După cum explică expertul în creșterea lor, insectele se mănâncă unele pe altele, lăsând pe fundul recipientului, în afară de praful aproape invizibil (fecale), rămășițele rudelor lor. O parte din fecale și resturile de insecte moarte pot ajunge în produsele finale.
Bacterii, viruși și antibiotice pot ajunge în făina de greieri
Specialistul italian subliniază că pentru fermieri, cea mai sigură și mai ușoară cale de a combate contaminarea bacteriană printre insecte este să le dea antibiotice. Potrivit lui Brusadelli, studiile au arătat că zeci de mii de bacterii și viruși diferiţi se găsesc în fecalele greierilor de crescătorie. Datorită temperaturii ridicate a culturii, acești agenți patogeni se înmulțesc rapid. Potrivit expertului, consumul de insecte poate reprezenta o amenințare serioasă pentru oameni și alte specii de animale.
Potrivit Marinei Brusadelli, din cauza costurilor mari de producție, costul făinii de greieri este în jur de 70 de euro pe kilogram. Deoarece este dificil să obțineți un permis de reproducere a insectelor în scopuri alimentare, practic o companie din Vietnam deține monopolul creșterii greierilor de casă. Totuși, această țară nu are prevederi echivalente cu cele din Europa în materie de siguranță alimentară.
„Problema reacțiilor alergice este o problemă fundamentală care ar trebui să ne facă să ne temem de aceste noi reglementări, care de facto perturbă echilibrul (microbiota/microbiom) transmis și menținut de generații. Mai mult, impactul psihologic al noilor reguli asupra vieții persoanelor alergice și a familiilor acestora nu trebuie subestimat. Datorită introducerii pe piața din UE a alimentelor cu făină de insecte, acești oameni vor trăi cu frica de alte probleme de sănătate și vor deveni sclavii citirii etichetelor (unde aditivul pentru insecte este ascuns sub denumiri latine sau acronime greu de descifrat), spune Brusadelli.
Poluarea, o altă mare problemă
Expertul avertizează împotriva introducerii alimentelor pe bază de insecte în meniul zilnic al europenilor. Pe lângă riscurile pentru sănătate menționate anterior, ea mai subliniază că fermele de insecte generează multă poluare pentru mediu, legată nu doar de emisia de cantități mari de Co2, ci și de antibioticele folosite pentru reproducere.
„Suntem dispuși să sacrificăm tradiția noastră, bucătăria italiană de renume mondial și modul nostru de a mânca și de a trăi pentru un mod presupus mai ecologic de a mânca? Ni se spune că nutriția trebuie promovată în țările lumii a treia… la 70 de euro pe kg? Încă o dată, nu ni s-a cerut nimic, ni s-a impus”, cu aceste cuvinte își încheie articolul crescătorul de insecte italian.
Sursa: ilParagone, ZiarulRomanesc.de
Școlarii ar putea fi hrăniți cu lăcuste și viermi de făină pentru a face Marea Britanie mai ecologică
Sursa: https://ziarulromanesc.net/stiri-uk/marea-britanie-scolar-hraniti-lacuste-viermi/
Copiilor din patru școli primare din Țara Galilor li se va oferi insecte de mâncare, cum ar fi greieri, lăcuste, viermi de mătase și viermi de făină, în încercarea de a introduce niște „proteine alternative”.
Acest lucru va deschide ochii copiilor și adulților asupra beneficiilor insectelor comestibile și va oferi indicii despre cum să educeți cel mai bine copiii despre mediu.
Fermele de insecte emit puțin carbon
Un studiu din Journal of Cleaner Production a constatat că fermele de insecte emit cu 75% mai puțin carbon decât fermele de păsări.
Pe măsură ce oamenii din Marea Britanie caută diete mai durabile, cei care se îndoiesc de o dietă bazată pe insecte vor fi încântați să afle că insectele comestibile sunt bogate în proteine, antioxidanți, vitamine și alți nutrienți, scrie Metro.co.uk.
Proiectul începe săptămâna aceasta și își propune să înțeleagă mai bine înțelegerea copiilor despre „proteinele alternative”. Se vor folosi sondaje, ateliere de lucru, interviuri și focus grupuri pentru a explora acest lucru.
Cercetătorii au făcut echipă cu profesorii și speră că acești copii cu vârste între patru și 11 ani vor fi dispuși să încerce unele dintre alimentele mai exotice.
9 milioane de europeni mănâncă deja insecte
Școlari hrăniți cu lăcuste și viermi – În toată Europa, consumul de surse alternative de proteine, cum ar fi insectele, este deja norma.
Un studiu din 2020 al Platformei Internaționale de Insecte pentru Alimente și Furaje (IPIFF) a constatat că 9 milioane de consumatori europeni au mâncat insecte în 2019, iar aceasta se așteaptă să crească la 390 de milioane până în 2030.
Toată lumea mănâncă insecte
„Deși insectele comestibile nu sunt – deocamdată – vândute pe scară largă în Marea Britanie, ele fac parte din dieta a aproximativ 2 miliarde de oameni din întreaga lume”, a spus Christopher Bear, de la Universitatea Cardiff..
Verity Jones, de la Universitatea de Vest a Angliei din Bristol, a spus: „Toată lumea mănâncă insecte în fiecare zi – există peste 30 de părți de insecte în fiecare 100 g de ciocolată… pâine, sucuri de fructe, hamei… mâncăm insecte”, a spus ea.
Comisia Europeană a autorizat introducerea pe piață, ca ingredient alimentar, a LACUSTEI CALATOARE
Salvăm planeta, mâncând lăcuste, viermi, gândaci și carnea artificială care deja se fabrică prin procesarea acestor insecte. Acesta pare a fi prezentul alimentației publice, susținut de politicile agricole comune din Comisia Europeană, ca parte a Green Deal. Experții susțin că planeta va fi salvată prin eliminarea mamiferelor care ne umplu de dioxid de carbon prin flatulație. Primele vizate pentru a fi eliminate din agricultura prezentului și a viitorului sunt vitele și porcii. Se vorbește din ce în ce mai intens și despre nevoia de a mânca insecte în contextul foametei care ne este anunțată ca fiind iminentă, în viitorul apropiat. În acest context, Comisia Europeană a autorizat, la sfârșitul săptămânii trecute, introducerea pe piață a celei de-a doua insecte ca ingredient alimentar: lăcusta călătoare.
Pe pagina oficială a Comisiei Europene a apărut știrea despre noul aliment sănătos, aprobat de CE, la care se adaugă și indicații pentru prepararea lăcustei călătoare. „Produsul va fi disponibil sub formă congelată, uscată și de pudră. Cum se poate consuma? Ca gustare și ca ingredient alimentar, într-o serie de produse alimentare”. Reprezentanța din România a Comisiei Europene ne mai informează în legătură cu rigurozitatea științifică a reglementării, atât pentru lăcusta călătoare, cât și pentru viermele galben uscat – două noi alimente excelente pentru sănătatea publică: „Această autorizație vine în urma unei evaluări științifice riguroase efectuate de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară”. EFSA a concluzionat că lăcusta călătoare este sigură pentru utilizările prezentate de societatea solicitantă. Produsele care vor conține acest aliment nou vor fi etichetate pentru a informa consumatorii cu privire la potențialele reacții alergice. Această autorizare din partea Comisiei este rezultatul unui vot pozitiv, în luna septembrie, din partea statelor membre în care a fost depusă cererea.
Trecerea la un sistem alimentar mai durabil
Pe site-ul CE sunt mai multe detalii, prin care ni se explică de ce renunțarea la alimentația care până acum era sănătoasă, pentru lăcuste, viermi și gândaci este calea de urmat „pentru un sistem alimentar mai durabil”: „În diverse studii, Organizația ONU pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a identificat insectele ca fiind o sursă de hrană foarte nutritivă și sănătoasă, cu un conținut ridicat de grăsimi, proteine, vitamine, fibre și minerale. Insectele, care sunt consumate zilnic de milioane de oameni de pe planetă, au fost identificate în cadrul strategiei „De la fermă la consumator” ca sursă alternativă de proteine care ar putea facilita trecerea la un sistem alimentar mai durabil”. Pentru a preîntâmpina eventualele reproșuri venite din partea celor amendați de-a lungul timpului de ANPC pentru gândaci, viermi sau lăcuste prin galantare, CE răspunde și la cele mai frecvente întrebări ale consumatorilor: „De ce aprobăm insectele ca hrană? Alimentele noi sunt definite ca alimente care nu au fost consumate într-o măsură semnificativă de oameni în UE înainte de 15 mai 1997, când a intrat în vigoare primul regulament privind alimentele noi. Deși există dovezi anecdotice ale insectelor consumate ca hrană în trecut, niciun stat membru nu a confirmat consumul uman într-o măsură semnificativă înainte de 15 mai 1997 pentru nicio specie de insecte. Regulamentul privind alimentele noi necesită o autorizație înainte ca un produs alimentar nou să poată fi introdus pe piața Uniunii”. Mai aflăm, tot de pe site-ul CE, că regulamentul privind alimentele noi se referă doar la aprobarea unui produs, în urma unei evaluări științifice stricte efectuate de (EFSA), după ce autoritatea verifică, „în lumina dovezilor științifice disponibile, că alimentul nu prezintă un risc de siguranță pentru sănătatea umană”. Așadar, consumul de lăcuste, viermi și gândaci nu este doar sănătos, dar și ancestral, doar că noi abia acum aflăm, fiind corect informați de către specialiștii CE. Regulamentul privind alimentele noi ajută întreprinderile din sectorul alimentar să aducă alimente inovatoare pe piața UE, garantând în același timp siguranța acestora și se referă la orice aliment care nu a fost consumat în UE într-o măsură semnificativă înainte de 15 mai 1997.
Normalitatea consumă cantități mari de resurse naturale
Comisia Europeană prezintă noul aliment în contextul strategiei „De la Fermă la Furculiță”, care susține Green Deal: „Strategia «Farm to Fork» se află în centrul European Green Deal care urmărește să facă sistemele alimentare echitabile, sănătoase și prietenoase cu mediul. Sistemele alimentare nu pot fi rezistente la crize precum pandemia de COVID-19, dacă nu sunt durabile. Trebuie să ne reproiectăm sistemele alimentare care în prezent reprezintă aproape o treime din emisiile globale de GES, consumă cantități mari de resurse naturale, duc la pierderea biodiversității și au impact negativ asupra sănătății (din cauza atât subnutriției, cât și supranutriției) și nu permit rentabilitate economică și mijloace de trai echitabile pentru toți actorii, în special pentru producătorii primari”. Pe aceeași pagină oficială, Comisia Europeană ne informează despre necesitatea implementării imediate a acestei strategii: Strategia „Farm to Fork” își propune să accelereze tranziția noastră către un sistem alimentar durabil care ar trebui: să aibă impact neutru sau pozitiv asupra mediului; să contribuie la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la impactul acestora; să inverseze pierderea biodiversităţii; să asigure securitatea alimentară, nutriția și sănătatea publică, asigurându-se că toată lumea are acces la alimente suficiente, sigure, hrănitoare și durabile; să mențină accesibilitatea alimentelor, generând, în același timp, profituri economice mai echitabile, încurajând competitivitatea sectorului de aprovizionare al UE și promovând comerțul echitabil. „Punerea sistemelor noastre alimentare pe o cale durabilă aduce, de asemenea, noi oportunități pentru operatorii din lanțul valoric alimentar. Noile tehnologii și descoperirile științifice, combinate cu creșterea gradului de conștientizare a publicului și a cererii de alimente durabile, vor aduce beneficii tuturor părților interesate”, ne mai explică CE. Aflăm, astfel, că lăcusta călătoare și viermele galben uscat fac parte din viitorul politicilor agricole comune, așadar vom putea accesa și fonduri europene pentru a pune pe piață aceste delicatese ale prezentului și viitorului.
Ceea ce s-a întâmplat astăzi este unul dintre pașii finali în procedura de autorizare a lăcustei călătoare ca aliment nou. Statele membre au dat undă verde Comisiei să permită unui operator din sectorul alimentar, care solicitase această autorizație, să introducă produsul pe piața UE. Comisia va adopta acum un act juridic în acest scop. Acest lucru s-a întâmplat deja cu viermele galben de făină.
Oficial al CE
În luna iunie a acestui an a fost autorizată prima insectă ca aliment nou: viermele galben uscat. Pe 12 noiembrie, Comisia Europeană a autorizat introducerea pe piață a unei a doua insecte, locusta migratoria (lăcusta călătoare), ca aliment nou.
Festival de comentarii pe Facebook
Pe Facebook a urmat un adevărat festival al comentariilor din partea celor șocați de noile reglementări ale Comisiei Europene. „Sunteți ok? Am crezut că cineva a piratat contul. A, nu?… Atunci Doamne ferește!”, scrie o jurnalistă și specialistă în comunicatore, pe pagina de Facebook a reprezentanței CE în România. „Ăștia mănâncă ce-i mai bun, stau în ditamai căsoaiele, călătoresc folosind avioane personale, dar se găsesc să ne spună nouă, muritorilor de rând, ce să facem pentru binele planetei…” (restul comentariului nu poate fi redat), scrie o internaută. „Șobolanii lui Clotilde s-au ascuns îngroziți, le e frică să nu prindă lista de produse autorizate”, mai scrie un internaut, pe pagina de Facebook a reprezentanței CE în România. „Și văd noile etichete de pe «alimente»: «conține 100% lăcustă călătoare» (doar în țări exotice) BIO” – la raionul de produse pentru fițoși și „poate conține urme de lăcustă, vierme și (de ce nu?) molie de casă, în proporții variabile” – pentru ăștialalți cu molia… pardon, punga mică. Nu-i bai, în timp ce noi o să păpăm musculițe de oțet, furnicuțe și buburuze, ei tot cu biftec se vor îndopa, spre binele și verdele planetei!”, mai comentează o internaută. „Ai multă treabă, dragă Comisie Europeană. Numai lucruri importante rezolvi. Cu asta ai eradicat problema miilor de copii care se culcă flămânzi seara, în România. Sunt cinică, precum drăguța de tine și îmi imaginez cum copiii ăștia se duc în bălării, prind niște lăcuste, își umplu burtica și ies din foame”, scrie altă persoană indignată. „Aștept gândacii de bucătărie”, au comentat mai mulți cititori ai paginii oficiale de Facebook a reprezentanței CE în România. Cei care au comentat și-au amintit și de investițiile din fonduri europene pentru fermele de melci de pământ. După investiție, melcii au plecat pe sub gardul fermei…
Africa este lovită de cea mai mare invazie de lăcuste din ultimii 70 de ani
Lumea se confruntă cu o pandemie care impune măsuri fără precedent, dar mai multe ţări din Africa au o problemă suplimentară. Invazia de lăcuste care a debutat în urmă cu mai multe săptămâni face ravagii în multe părţi de pe continentul african.
Zilele acestea un al doilea val de lăcuste cu dimensiuni de până la 20 de ori mai mari decât cel anterior afecteză vegetaţia de pe continent. Invazia este cea mai mare din ultimii 70 de ani, relatează Mediafax citând AP News.
Atenţia globală însă este departe de acest subiect, iar populaţia africană din mai multe ţări care au un grad al sărăciei ridicat riscă să înfrunte foametea. În plus ei îşi dedică eforturi combaterii invaziei, iar măsurile menite să oprescă coronavirusul sunt greu de implementat.
„Unii oameni îţi vor spune că lăcustele sunt mai periculoase decât coronavirus. Mulţi nici nu cred că noul coronavirus va ajunge aici”, spune un fermier din Uganda.
Cea mai afectată zona este parte de Est a Africii. Ţări precum Kenya, Etiopia, Somalia se pot confrunta cu o criză alimentară dacă nu se iau măsuri şi un nou val loveşte în lunile iunie, iulie.
ONU a mărit suma alocată luptei împotriva lăcustelor de la 76 de milioane de dolari la 153 de milioane.
Sfantul Ioan Botezatorul manca LACUSTE sau VLASTARI?
Foto: http://www.apologeticum.ro/2012/06/sfantul-ioan-botezatorul-cel-mai-mare-om-nascut-din-femeie/
In Biblia actuala scrie de lacuste:
Iar Ioan avea îmbrăcămintea lui din păr de cămilă, şi cingătoare de piele împrejurul mijlocului, iar hrana era lăcuste şi miere sălbatică.
http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=3
In Biblia 1688 insa, scrie vlastare.
Cititi va rog Matei, Capitolul III,4, pagina 752:
http://www.sfantascriptura.com/Biblia_Bucuresti_1688.pdf
Pe de alta parte, evreii aveau voie sa manance lacuste, dupa cum scrie in Leveticul XI,22, atat in Biblia actuala, cat si in cea de la 1688.
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
7 comments