SACCSIV – blog ortodox

EVREII de la GOLDMAN SACHS spun ca fac LUCRAREA LUI DUMNEZEU. Care dumnezeu? Detalii importante despre gigantul bancar

Posted in Goldman Sachs by saccsiv on noiembrie 10, 2009

   Citez din articolul Seful Goldman Sachs: „Bancile fac lucrarea lui Dumnezeu”

   Lloyd Blankfein, directorul sef al gigantului Goldman Sachs, companie ce a atras atentia mass-media datorita bonusurilor uriase pe care le acorda angajatilor, a afirmat intr-un interviu ca bancile indeplinesc un scop social si fac „lucrarea lui Dumnezeu”, scrie Reuters.
   Blankfein a declarat ca profiturile mari ale bancilor semnaleaza redresarea economiei mondiale. „Noi ajutam companiile sa creasca facilitandu-le acumularea de capital. Companiile in crestere genereaza bunastare. La randul sau, acest fapt le permite oamenilor sa aiba locuri de munca ce genereaza tot mai mult venit. Avem un scop social.”, afirma directorul Goldman Sachs.
   Gigantul de pe Wall Street a raportat venituri de peste 3 miliarde de dolari in al treilea sfert al anului si isi propune sa distribuie angajatilor prime cumulate de peste 20 de miliarde de dolari la sfarsit de an.

   Iata si ce putem citi in articolul I’m doing ‘God’s work’. Meet Mr Goldman Sachs

   O intalnire cu cei de la Goldman Sachs, dupa cum ne asteptam deja, nu putea avea loc decat intr-un loc care nu denota deloc a fi sediul unde “se gasesc banii, toti banii”, deoarece acest loc este atat de secret incat nici cladirea nu indica ca ar fi sediul unde se intalnesc unii dintre cei mai mari “afaceristi” ai Wall Street, bineinteles pentru jurnalisti insa secretomania se justifica avand in vedere importanta intalnirilor, cat si pentru agentul de paza care nu ofera destule detalii la adresa la care lucreaza, Strada Broad Streed nr.85, New York, NY 10004.

   Pe scurt, e locul „unde se ‘fac’ banii”, cea mai ‘buna’ masina a capitalismului creata vreodata, unii spunand ca e „o putere politica mai mare decat a guvernelor”. Sa nu discutam aiurea despre banii pe care ii castiga acesti oameni, unii dintre ei castigand mai mult decat tari intregi. Active de 1 trilion de $, profituri de miliarde, salarii medii de 700.000 $ pe an sau peste. Acesta este sediul Goldman Sachs.

   Problemele ivite in sectorul bancar insa au inceput sa ii scoata la lumina pe acesti intreprinzatori, iar Goldman Sachs se pare ca este prima tinta a vinovatilor cu ai sai „baroni de cauciuc, vandali economici, vulturi capitalisti”. Notam insa ca in ultimul trimestru profiturile inregistrate au fost de 3,2 miliarde dolari, in contrast mare cu ce s-a intamplat cu locurile de munca ale oamenilor obisnuiti in 2009.

   Nici in magazine nu sunt priviti bine, nici de criticii sistemului cum sunt Michael Moore care ii parodia in documentarul sau despre capitalism „Capitalism: A Love Story”.

   Sa spunem ca din cauza „afacerilor” cu active toxice sau alte instrumente financiare dubioase s-a prabusit toata economia ar fi de prisos acum cand, spune chiar autorul interviului, li s-a dat o sansa sa se apere impotriva acuzatiilor.

   „Aha! Ne-ati prins planuind conspiratii in timp real„, a spus Lloyd Blankfein desprinzandu-se dintr-un grup de directori executivi. Blankfein, in virsta de 55 ani este Presedinte si director executiv sef in cadrul firmei. Desi pentru Wall Street poate el este privit ca „Zeul Soare” din cauza „furtunii economice” nu prea mai face fata reclamei.

   Din fericire pentru el, este un vinzator foarte bun. Discursul lui incepe cu putina umilinta, recunoscand ca actiunile bancherilor au enervat multa lume, ba chiar au innebunit pe unii. Firma G si-a jucat rolul ei in „topirea” care a ruinat sistemul financiar. Ca toate bancile au iesit in pierdere si au terminat prin a lua bani de la Washington. „Stiu ca daca mi-as taia venele, oameni ar aclama” spune el, dar apoi incepe sa argumenteze cazul sistemul bancar modern.

   „Suntem foarte importanti pentru ca ajutam companiile sa creasca prin cresterea capitalului. Companii care cresc creaza bogatie ceea ce permite oamenilor sa aiba locuri de munca, care creaza mai multa crestere si mai multa bogatie. E un cerc virtuos”. Pina la acest punct face o afirmatie indrazneata „Avem un scop social”, insa multi oameni i-ar spune unde sa isi introduca acest „scop”, daca intelegeti ce vrea sa spuna autorul, mai ales din cauza ca si-au pierdut mult mai mult decat „scopul” in sine, ci siguranta zilei de maine.

   Desi el insusi are un salariu la care noi nici nu visam – 68 mil. $ doar in 2007, record pentru orice CEO al Wall Street, ca sa nu adaugam averea de 500 $ din activele Goldman Sachs – el insista in continuare ca e un tip onest.

   Unde s-au evaporat acuzatiile? Desi au adus intreaga economie in colaps ei tot fac profituri de 3,4 miliarde dolari $ doar in al doilea trimestru spre exemplu. Dar cu alte banci iesite din piata se justifica imediat, cu o banca precum Merrill Lynch care a mai ramas doar o umbra a ce era odata, si cu Citigroup si UBS „batranele” se pare ca „felia” cea mai mare a ramas firmei Goldman Sachs. Motivul: „Noi nu am gresit ca ceilalti. Avem o oarecare stabilitate asa ca acum avem un ulcior mai mare in care sa ne ‘usuram’ „, cam asa se explica salariile de 20 miliarde in salarii si bonusuri pusi deoparte, (dar nu din banii lor, binenteles).

   Chiar si George Soros spunea ca profiturile acestor banci sunt „cadouri ascunse” ale guvernului.

   Sume de bani uriase cheltuite de la oameni – 90 miliarde $ infuzie din banii populatiei –  dar el refuza in continuare orice sugestie ca Goldman a avut nevoie de ei, ci dimpotriva ia si returnat cu profit de 23 %, deci totul s-a rezolvat, iar Goldman s-a transformat din banca de investitii simpla in detinatoare de banci, stricand astfel traditia de 80 de ani a Federal Reserve chiar in momentul de virf al crizei economice. Piata si-a pierdut increderea in Comisia de Securitate si Schimb dupa caderea Bear Stearns si Lehman Brothers, increderea ca bancile de investitii vor fi supervizate.

   Totusi nici un angajat nu poate nega ajutorul guvernului dat bancii Goldman Sachs, ajutor de aproximativ 12 trilioane $. Si Blankfein declara ca ar trebui sa sarbatorim succesul bancii, nu sa-l condamnam. „Sistemul finaciar ne-a adus in criza si tot el ne va scoate din ea”.

   Mai spune Blanfein ceva bizar: „Examinand practicile noastre veti vedea o corelare completa pe parcursul istoriei privind remuneratia pe baza de performante pe termen lung. Altii nu au facut bani si tot au platit bonusuri mari. Unii nu mai sunt prin preajma. Oare de ce?”.

   Lucian Bebchuk, profesor de drept, economie si finante la Harvard spune: „Astazi e mai usor pentru banci sa isi protejeze angajatii de eventuale probleme ce se ivesc. Oportunitatile din afara sunt mai putin atractive acum decat in 2007.”

   David Hare precizeaza ca e „santaj” sa spui ca nu exista o redresare decat cu ajutorul bancilor, adica sa-i lasi sa scape cu ce au facut si sa isi plateasca in continuare squillioane de $ lor insusi. Cam la fel a fost in cazul minerilor in 1970, numai ca acum acea uniune a minerilor este pe Wall Street.

   Bancherii nu sunt mineri insa „Trebuie sa iti spun niste noutati” remarca el. „Daca sistemul financiar cade, afacerea noastra cade si, crede-ma, si a ta si a oricui altcuiva cade, deasemenea.”

   Nici vorba de regrete in cele spuse de Dl Blankfein. Altii, precum Andrew Ross Sorkin, ziarist la New York Times argumenteaza ca publicul „nu poate alerga dupa doi iepuri”. La momentul de virf al crizei anul trecut el isi aminteste „multi sperau ca Goldman si restul Wall Street sa se salveze ca sa nu se prabuseasca totul. Dar acum cand bancile au fost redresate se pare ca dorim sa le vedem din nou cazute.”

   Traseul banilor pina la GS este tesut in insasi complexitatea excrocheriilor financiare aducatoare de profit, cu suportul multor persoane din elita selecta de pe tot globul. Liz Beshel este una din persoanele angajate direct de pe bancile Facultatii de Afaceri Harvard, absolventa a unui MBA la Universitatea Columbia. Prin biroul ei trec toate datele legate de afacerile derulate la GS. De aceea GS apeleaza mereu la cei mai talentati oameni pentru a-si „pastra” in maini sigure situatiile financiare. Beshel apreciaza la aproximativ 162 miliarde $ toata afacerea firmei GS. Datorita oamenilor de acest profesionalism firma nu numai ca are atati bani dar reuseste si sa-i pastreze.

   Se stia dinainte cu un an ca sectorul imprumuturilor ipotecare, care a fost bomba cu ceas a crizei economice, era motivul pentru care au si dat faliment Lehman si Bearn Stears, „mariajele fortate” dintre Merrill Lynch cu Bank of America si HBOS cu Loyds, si care au facut RBS o gluma nationala. Cu un an inainte GS si-a redus expunerea pe sectorul ipotecar pentru a preveni informatiile cum ca acest sector se grabea cu pasi repezi spre faliment, asadar putem spune ca stiau ce o sa se intample. Au pierdut doar 1,7 miliarde $ in comparatie cu UBS care a pierdut 58 miliarde $.  Pentru ei se numeste „timp de reactie” iar pentru ceilalti pierderi financiare si colaps.

   A fi mai inteligent e un lucru, a fi un „Goldmanit” (lucrator la Goldman Sachs) presupune a munci mult mai mult decat un ‘urs’ obisnuit. Sarah Smith, de 50 ani, a parasit Anglia pentru a deveni contabil GS. „E o cultura 24/7” spune ea. „Cand e nevoie de tine esti acolo. Daca e nevoie de tine si nu raspunzi la telefon, nu va mai fi nevoie mult timp de tine.”

   Asadar acesti oameni muncesc uneori non-stop pentru firma lor, cu putine zile libere in timpul anului. Am putea spune „care concediu?”, dar si veteranii GS  stiu cum a fost candva, cand ei insisi participau la multe intalniri de afaceri.

   Dane Holmes, virsta 39 de ani, sef al biroului de relatii cu investitorii: „Sistemul ii inlatura din firma pe cei care nu joaca in echipa”, lucru valabil la toate nivelele ierarhice ale GS. Unii spun ca e mai mult un cult dar ca e doar un compliment. Unele practici au perfecta logica. Bonusurile spre exemplu sunt bazate pe performanta firmei per ansamblu.

   Alte practici sunt odioase. Verificarea casutei vocale in fiecare dimineata, dupa amiaza si seara pentru ultimele update-uri operationale de la sefi. Binenteles „suferinta” vine cu bonusuri uriase, unii angajati primind chiar 1 milion $ sau mai mult in 2008. Un fost banker al GS ii declara „obsedati de bani, intotdeauna avand loc de mai mult”, o sete nesfarsita de inavutire. Blankfein poate insista cat vrea ca e onest, dar reuseste sa detina un apartament de 30 milioane $ in vestul Central Park si o casa de 6.500 m2 in cartierul Hampton, terenul de vara al elitelor. „Exista o paranoia adanca si constanta legata de tot ceea ce facem”, spune Sherwood.

   Nesiguranta e strans legata in sistem. O simti inainte de a fi angajat. Majoritatea aplicantilor sunt intervievati de multe ori (20-30 ori) inainte de a li se face o oferta. Pentru Goldman Sachs oamenii inseamna bani. 3-5% din angajati (1500 oameni) sunt disponibilizati si inlocuiti in fiecare an, spune Richard Gnodde, in virsta de 49 ani, sef adjunct al agentiei GS din Londra, Europa.

   A lua oameni de prima mana, sa-i faci sa se simta second hand si sa-i motivezi sa formeze echipe puternice care lucreaza mereu este important, fara indoiala, dar nu-i esentialul GS. Acest esential este abilitatea de a relationa, de a lega relatii. E cea mai mare retea de talente din lume. Oamenii sunt incurajati sa participe, sa faca toti banii de care au nevoie in anii timpuri si apoi sa mearga sa „faca binele”. Se pare ca pe cat ‘bine’ ajung sa faca pe atat de rau ajung sa se simta ceilalti. Mentinerea lor de obicei este aproximativ timp de 8 ani. „Nu te inrolezi pentru pensionare”, spune unul din echipa. „Prinzi momentul ca sa faci bani apoi poti sa te cari”. Dar a face bine nu inseamna sa ajuti in clinica de ajutor SIDA in Kinshasa, inseamna sa obtii posturi cheie in trezorerii, banci centrale si actiuni la bursa prin toata lumea. Lista fostilor directori GS care au avut posturi cheie in administratia SUA este stupefianta. Include aici: secretarul trezoreriei sub Bill Clinton (Robert Rubin); secretarul trezoreriei sub presedintele George Bush (Hank Paulson); presedintele si fostul director al Rezervelor Federale (Federal Reserve) New York  (William Dudley si Stephen Friedman); seful echipei secretarului trezoreriei Timothy Geithner (Mark Patterson); seful echipei presedintelui Bush (Joshua Bolten); consultantul economic al secretarului de stat Hillary Clinton (Robert Hormats); directorul CFTC (Commodity Future Trading Commission (Gary Gensler); subsecretarul statului pentru economie, afaceri si agricultura sub presedintele Bush (Reuben Jeffery); fostii si actualii sefi ai Bursei de Actiuni din New York (Jhon Thain si Duncan Niederauer);  ofiterul sef de operatiuni al Comisiei de securitate si schimb valutar (Adam Storch). Promotorul GS in Washington, Michael Paese, lucra inainte pentru Barney Frank, senatorul care prezideaza Comitetul de Servicii Financiare al Casei Albe. Ca sa va dau de gandit imaginati-va ca Alistair Darling, cancelarul, si consultantii sai cheie, Mervyn King, guvernator al Bank of England, Xavier Rolet, sef al Bursei de Schimb din Londra, si Hector Sants, sef al Autoritatii Serviciilor Financiare, toti au lucrat la aceeasi firma inainte de a ajunge in guvern. Mica sa ne fie mirarea ca o alta porecla a Goldman Sachs e „Guvernul Sachs”. Asadar imixtiunea afacerilor in politica e mai mult decat evidenta. Interesele GS primeaza la nivel inalt.

   In cartea sa „Prea Mare pentru Esec” (Too Big to Fail) Andrew Ross Sorkin mentioneaza ca predecesorul lui Blankfein, Paulson, a promis ca nu va discuta cu GS cand va deveni angajat al trezoreriei, dar in Iunie anul trecut s-a aflat in Moscova in acelasi timp ce directorii GS  luau cina acolo cu Mihail Gorbaciov. Paulson a primit aprobarea sa se intalneasca cu fostii colegi la acest „eveniment social”. A facut acestora predictii cu privire la economia globala. Directorii GS l-au intrebat de posibilitatea ca alta banca sa intre in faliment, precum Bear Stearns. Documente eliberate recent arata ca dupa cateva luni, in virful crizei cand Paulson lucra ca sa salveze AIG, numele lui Blankfein a aparut pe lista lui de apeluri telefonice de 24 ori in 6 zile. Bancile mari care detineau contracte mari de asigurare cu AIG, inclusiv GS, au fost despagubite complet si nu la 60 de centi pentru 1 dolar cum presau negociatorii AIG, promovand asigurari ale unei intelegeri amicale intre Paulson si Blankfein.

   GS neaga orice tratament special din partea celor aflati in posturi cheie in guvern. Dar inalnirile lor precedente pun sub semnul intrebarii si al indoielii cele afirmate. GS poate fi numit copilul hraparet al globalizarii.

   GS au beneficiat de rasturnarile de situatii facand avere de pe urma acestor tragedii financiare, inainte de a se retrage din ‘afacere’. Sunt acuzati ca joaca pe ambele fronturi ale pietei stiind in avans toate informatiile de care are nevoie pentru a face castigul financiar posibil. Este asemanator unui casino care stie in orice moment ce mana are fiecare de la masa si foloseste acea informatie ca sa se imbogateasca in detrimentrul celorlalti. Comportamentul GS, este in opinia lor, complet etic si legile foarte stricte ca nu exista dubii. Un singur lucru e clar, GS nu a suferit prea mult pe urma crizei ci a devenit mai puternica inseland moartea. Vince Cable avertizeaza: „Daca am invatat ceva este cata putere au bancile asupra consumatorilor si guvernelor. GS nu a fost niciodata atat de puternica. Asta ar trebui sa ne alarmeze„.

   Telul GS este sa faca bani multi indiferent cati oameni sufera si innebunesc. Puteti sa-l numiti cum vreti el e doar un bancher „care face munca lui Dumnezeu„, insa nu oricum ci imbogatindu-se si pe sine si pe cei ce ii conduce. Insa care e pretul pe care il platesc ceilalti nu e problema lui.

   Cum se fac banii lor?

   Numele Goldman Sachs nu e foarte cunoscut, dar daca il legi de banca HSBC , calesti putin, cumperi din Ocado, te uiti la Big Brother, cumperi haine de la Gap, utilizezi un sistem de navigatie prin satelit TomTom sau te bucuri de un sanwich cheese-and-pickle atunci GS e parte din viata ta.

   Compania e impartita in trei divizii. O banca de investitii care creaza bani pentru clientii ei si uneori investeste propriul capital in afaceri. In Anglia a crescut capitalul HSBC, Centrica (proprietari British Gas) si Ocado, magazinul online alimentar care vinde mincare in valoare de 400 milioane lire anual. A ajutat la finantarea Endemol, creatorii Big Brother si este cel mai mare investitor in Eurotunelul ce leaga Franta de Anglia. Este bancher al Gap. A restructurat Premier Foods, a carei marca sunt si muraturile Branston. GS este si casa de tranzactii. Tranzactioneaza aur, petrol, dividente (actiuni) si datorii ale companiilor. Vinde de asemenea obligatiuni(interest-bearing bonds) investitorilor. A treia divizie se ocupa de managementul fondurilor de pensii, asigurari si averilor  persoanelor bogate.

   Face bani si din tranzactii cu proprii bani. Adica imprumuta bani si percepe dobanzi sau comisioane pentru diferite servicii financiare. Banca a fost infiintata in 1869 de un imigrant evreu din Bavaria, Marcus Goldman. Ginerele sau Samuel Sachs a intrat si el in afacere. Goldman a creat o corporatie profitabila cumparand si vinzand intelegeri de imprumut cu debit numite hartie comerciala. A ajuns in putin timp sa controleze piata actiunilor pentru Sars si Ford.

   Sub Sidney Weinberg, director executiv intre 1930 si 1969, banca a format echipe puternice din absolventi de top pentru a lucra pentru clienti 
 

   Prea munciti, prea bine platiti, chiar aici

   GS are influente mari asupra Londrei. Aproximativ 5.500 oameni lucreaza in biroul din Fleet Street care este de fapt alcatuit din doua sedii de ziare unite. Comerciantii stau in sediul unde se printau in trecut ziarele The Daily si Sunday Telegraph si Sunday Express.

   Cea mai profitabila din Londra. Profit pe angajat in medie de £181,000 pe an intre 2000 si 2008. Salarul pe 2009 se estimeaza a fi aproximativ £458,000. GS este unul dintre marii platitori de taxe din oras.

   Cancelarul, Alistair Darling, asteapta sa primeasca 2 miliarde in taxe corporative, TVA si taxa pe venit in acest an.

   Membrii au parte de servicii selecte. Firma are proprii bucatari care se asigura ca sunt servici elegant – si departe de ochii invidiosi. Exista o sala de gimnastica, o sala de operatii si o cresa.

   Fiecarui angajat i se face asigurare de sanatate. Membrii pot lua un taxi in numele firmei cam oricand doresc. O linie de taxiuri negre sunt disponibile in spatele cladirii noaptea mereu.

   Biroul din Londra al GS e condus de Michael Sherwood si Richar Gnodde. Sherwood, cunoscut ca Woody este omul de baza. Fostul tranzactionist pare a se modela dupa prietenul sau, miliardarul BHS Sir Philip Green. Vorbeste repede, fara sa te ia in deradere.

   Asemene lui Sir Philip tranzactionarea scoate ce e mai bun din el. In 2006 Autoritatea Aeriana Britanica a cerut GS sa indeparteze o preluare ostila din partea Ferrovial, costructor gigantic din Spania. Sherwood, parte a echipei GS a spus ca o tactica ar fi ca GS sa cumpere AAB. Miscarea a scandalizat AAB si a facut ca CEO-ul de atunci Hank Paulson sa trimita un mesaj critic la adresa celor implicati.

   Gnoode e un bancher de investitii meticulos, manusa de catifea ce acopera pumnul de fier al lui Sherwood. Este cunoscut pentru consilierea magnatului otelului din India, Mittal in afacerea de 17 miliarde £ cu producatorul uropean Arcelor.

   Sherwood si Gnodde sunt sfatuiti de eminescente cenusii, precum Lord (Brian) Griffiths, consilier al prim ministrului Margaret Thatcher intre anii 1985 – 1990 si fost director al Bank of England.

   El este unul din consilierii internationali ai bancii si este ghid al companiei.

   Ca un crestin convins si un om de baza al Fondului Lambeth al Archbishop of Canterbury’s, Griffiths e o unealta de PR folositoare. El a fost cel care a aparat luna trecuta bonusurile mari, dand de inteles ca puteau oricand sa-si ascunda operatiile in Elvetia, a spus unui auditoriu la Catedrala St Paul.

   Pe linga evitarea anunturilor legate de bonusuri ei cumpara proprietati in Kensington, Regent’s Park, Fulham, Notting Hill Gate, Chelsea, Highgate si Hampstead. 

   Unii nu reusesc sa evite primele pagini care povestesc despre cum Jennifer Moses, Ron Beller si Scott Mead aveau atati de multi bani ca nu au observat cand un asistent, Joyti De-Laurey, a furat mai mult de 4 milioane lire din conturile lor.

   Cei de la GS isi trimit copii la aceleasi scoli private si daca nu le plac acelea isi creaza propriile scoli. Mead a finantat o scoala in Notting Hill, cu 200 studenti intre 4-14 ani. Sotiile membrilor GS incearca sa se ascunda de asemenea, fiind devotate proiectelor de caritate si competitiilor estetice.

   Precum in SUA, banca GS e strans legata de guvern. Fostul ei economist si partener Gavyn Davies e casatorit cu consilierul lui Gordon Brown, Sue Nye. Sub Tony Blair, Davies a devenit director al BBC. Succesorul sau ca economist sef la Goldman, David Walton i-a fost acordat un loc in Comitetul de Politica Monetara din cadrul Bank of England. Paul Deighton, care e membru al Comitetului pentru organizarea Jocurilor Olimpice din Londra, a lucrat la GS ca ofiter sef insarcinat cu operatiile. GS e un consultant cheie al guvernului. Brown a angajat banca sa-l consilieze in vinzarea Northern Rock anul trecut.

   Prieteni sus-pusi. Pinza politica a Goldman Sachs

   Secretarii trezoreriilor, sefii burselor de actiuni newyorkeze, Casa Alba si Downing Street din Londra – ce vreti voi, au lucrat la randul lor pentru GS. Iata o lista a increngaturii relationale din  cei cu degetele infipte placinta politica :

   Consilierul special al lui Gordon Brown, Nye maritata cu fostul economist sef al GS Gavyn Davies. Sub Tony Blair, Davies devine director al BBC. Demisioneaza in 2004 dupa raportul Hutton.

   Robert Rubin / Bill Clinton

   Rubin a petrecut 26 ani la GS inainte de a se alatura administratiei Clinton ca consultant economic. A lucrat ca secretar al trezoreriei timp de 4 ani din 1995, si ramane un consultant al presedintelui Barack Obama.

   Hank Paulson/George Bush

   Paulson a fost CEO al Goldman inainte de a deveni secretarul trezoreriei USA. In virful crizei creditelor, cand Paulson lucra la salvarea AIG, numele lui Blankfein apare pe lista de convorbiri a lui Paulson de 24 de ori in 6 zile.

   Larry Summers/Barack Obama

   Consilierul economic al lui Obama, Summers, nu a lucrat direct pentru Goldman, dar a lucrat in administratia Clinton sub obladuirea mentorului sau Robert Rubin. Goldman a platit lui Summers $135.000 ca sa apara la o conferinta in 2008 inainte ca Barack Obama sa devina presedinte.

   Puterea e in numar

   In 2007, seful GS Lloyd Blankfein a castigat $ 68 milioane, record pentru orice CEO al Wall Street. 

   Un bun partener de investitii bancare face in medie 3,5 milioane dolari pe an, un partener de tranzactii intre 7-10 milioane dolari pe an si un membru al comitetului de management 15-25 milioane dolari pe an.

   Goldman nu este cea mai mare banca din lume. ICBC are de 11 ori mai multi angajati. Dar nu e nici cea mai bogata. HSBC are proprietati de $ 2.4 trilioane fata de $ 1 trilion ale GS. Si nu nici cea mai mare dupa capitalsmul pietei. Valoreaza 95 miliarde dolari, comparabil cu cei $ 201 miliarde pentru HSBC. Dar e cea mai profitabila.

   Goldman face cei mai multi bani per angajat decat orice alta banca – 222.222 $ pe an in medie intre 2000 si 2008. JP Morgan Chase, a facut profituri de 133.000 per angajat in aceeasi perioada.

   Profiturile Goldman Sachs in al doilea semestru al acestui an au fost un recor de 3.4 miliarde $.

   Cititi va rog si:

Citigroup, JP Morgan si Goldman Sachs sunt principalii finantatori ai producatorilor BOMBELOR CU FRAGMENTARE

 

Articolul zilei (10.11.2009): Un excelent interviu in Der Spiegel cu epidemiologul TOM JEFFERSON despre GRIPA PORCINA si VACCINURI

Posted in Tom Jefferon by saccsiv on noiembrie 10, 2009

vlcsnap-2009-11-10-07h16m42s146

   Citez din articolul EPIDEMIOLOGUL TOM JEFFERSON: De ce gripa porcina NU reprezinta o amenintare majora? Pandemia – o operatiune comerciala, vaccinurile – netestate corespunzator

Inca un specialist in epidemiologie, care nu se afla remorca Big Pharma are curajul sa dea in vileag minciuna mondiala si interesele dubioase care se afla in spatele afacerii “gripa porcina”, cea mai cinica afacere posibila, cu… frica si cu sanatatea oamenilor de pe intreaga planeta:

“Una din trăsăturile extraordinare ale acestei gripe – şi toată povestea despre gripă – este existenţa unor persoane care fac predicţii în fiecare an, predicţii ce devin din ce în ce mai sumbre. Până acum nu s-a îndeplinit niciuna, totuşi ele continuă să le facă. De exemplu, ce s-a întâmplat cu gripa aviară, care trebuia să ne omoare pe toţi? Nimic. Dar asta nu îi împiedică să facă mereu previziuni. Uneori ai impresia că există o întreagă industrie care parcă aşteaptă să apară o pandemie“.

Conform articolului Why the swine flu isn’t a major threat (De ce gripa porcină nu reprezintă o ameninţare majoră?) din 24 septembrie 2009

În ultimii 15 ani, epidemiologul Tom Jefferson şi-a făcut o adevărată misiune din a examina studiile despre vaccinurile împotriva gripei sezoniere. Împreună cu colegii de la Cochrane Collaboration, Jefferson a fost coautor a peste 10 publicaţii ale organizaţiei pentru a răspunde la o gamă largă de întrebări, cum ar fi: aceste vaccinuri reduc posibilitatea contactării gripei sau reduc riscul complicaţiilor, internărilor şi deceselor la persoanele în vârstă, copii, adulţi sănătoşi şi astmatici? Dr. Jefferson are domiciliul la Roma, Italia. Domnia sa a publicat multe articole – fiind considerat o autoritate – cu privire la calitatea dovezilor aduse în sprijinul vaccinului împotriva gripei sezoniere. Acum, în prag de iarnă, mass-media americană raportează o nouă ameninţare virală, mult mai îngrijorătoare, care poate deveni chiar pandemie. Este vorba, desigur, de gripa porcină, cunoscută şi sub numele de virusul H1N1 sau virusul H1N1 din 2009. Dr. Jefferson este intervievat de Maryann Napoli.

– MN: Vă mulţumesc pentru scrisoarea trimisă de Departamentul australian pentru protecţia sănătăţii, la 16 septembrie 2009. M-a făcut să-mi îndrept atenţia asupra acelei regiuni. Acum, că iarna e pe sfârşite în emisfera sudică, ceea ce s-a întâmplat în Australia nu pare a fi o pandemie. Au fost 131 decese datorate gripei H1N1 la o populaţie de aproape 22 milioane de oameni. Este corect să deducem că în Australia virusul H1N1 nu s-a transformat într-o pandemie?

– TJ: Da, puteţi deduce că virusul H1N1 nu este atât de ameninţător cum s-a anunţat.

– MN: Si nici un vaccin împotriva H1N1 nu a fost pus la dispoziţia australienilor pentru sezonul de iarnă.

– TJ: Da, aşa este. Dar observaţi că nu am răspuns la a doua parte a întrebării dvs. şi anume, dacă Australia s-a confruntat cu o pandemie. Şi asta pentru că definiţia pandemiei a fost modificată pe site-ul web al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) încă din mai 2009. Versiunea anterioară defineşte pandemia astfel:

„O pandemie de gripă se poate declanşa atunci când apare un nou virus gripal pentru care populaţia nu are imunitate, ducând la epidemii în întreaga lume cu un număr uriaş de decese şi boli [subliniat în documentul original].”

În documentul asemănător afişat acum pe site-ul web OMS, definiţia pandemiei a devenit:

„O epidemie apare atunci când frecvenţa bolii este mai mare decât în mod normal. Pandemia este extinderea unei boli contagioase la nivel mondial. O pandemie de gripă se poate declanşa atunci când apare un nou virus gripal pentru care populaţia nu are imunitate.”

– MN: Restul de „un număr uriaş de decese şi boli” a dispărut. Şi iată că s-a redus pragul la care se poate declara o pandemie.

– TJ: În baza noii definiţii, diferenţa între gripa sezonieră şi gripă pandemică este o chestiune care trebuie dezbătută.

– MN: Ce credeţi că se întâmplă?

– TJ: Mă întreb dacă acest lucru nu înseamnă că lumea va fi într-o continuă pandemie. Întotdeauna oamenii vor trebui să fie vaccinaţi de două ori şi vor cheltui foarte mulţi bani pe vaccinuri şi, bineînţeles, vor cumpăra tone de medicamente anti-virale. Ziariştii – şi nu numai – au contactat OMS pentru a afla de ce s-a modificat definiţia, şi au primit mereu acelaşi răspuns, că va reveni cineva cu un telefon, ceea ce nu se întâmplă niciodată.

– MN: Ce spuneţi de finanţare? OMS a finanţat în 1993 întâlnirea pe tema osteoporozei, unde s-a dezvoltat definiţia osteoporozei. E posibil ca acum să se fi întâmplat acelaşi lucru?

– TJ: Nu ştiu, dar dacă vă uitaţi la documentul OMS pentru pregătirile în caz de pandemie, document de 62 de pagini, veţi vedea că apar doar două referinţe pentru spălarea mâinilor, trei pentru măşti, una pentru mănuşi, 23 pentru vaccinuri şi 18 pentru medicamente anti-virale. OMS ar trebui să impună aceste intervenţii publice de sănătate la nivel mondial, în special pentru ţările sărace; în schimb, impune intervenţii farmacologice. Acum avem dovezi clare din cercetările noastre că studiile despre vaccinul antigripal sponsorizate de industria farmaceutică au crescut în importanţă şi vizibilitate, în mod considerabil faţă de cele sponsorizate de industria nefarmaceutică. Dar acest lucru nu se explică nici prin mărimea, nici prin calitatea studiilor, care este aceeaşi. Explicaţia probabilă şi foarte neplăcută pentru această constatare este că cele mai prestigioase reviste ştiinţifice sunt mai interesate să publice studii sponsorizate de industria farmaceutică, probabil din cauza banilor pe care îi fac din vânzarea reeditărilor studiilor şi a spaţiilor publicitare.

– MN: Dar, Tom, mulţi dintre cei care citesc acestea vor spune, “Da, poate că mulţi oameni vor face bani de pe urma fricii noastre, dar eu tot mă voi vaccina”.

– TJ: Mai întâi de toate, nu “poate” că mulţi oameni vor face bani. Iată un indicator al stocurilor pentru gripa porcină şi aviară, care arată exact câţi bani au făcut companiile producătoare de vaccinuri în ultimele şase luni. Deci, dacă vreţi să ştii evoluţia pandemiei, puteţi consulta acest site web. Eu îi spun „pandemiometru”, barometrul pandemiei. Nu uitaţi să citiţi comentariile de la sfârşitul paginii şi dezvăluirile din culise ale experţilor.

– MN: Vreţi să spuneţi că acest site este un barometru al fricii de pandemie?

– TJ: Nu, cred că este o reflectare a ceea ce înseamnă cu adevărat această pandemie: o operaţiune comercială. Din ce alt motiv ar plănui Guvernul australian să imunizeze milioane de oameni, la sfârşitul epidemiei, cu un vaccin testat numai parţial?

– MN: Administraţia pentru alimente şi medicamente şi-a dat recent aprobarea pentru alte patru vaccinuri împotriva virusului H1N1. Acestea vin cu avertismentele obişnuite pentru persoanele cu alergii la ouă şi, eventual, “reacţii adverse grave, neaşteptate sau rare”. Mai aveţi şi alte rezerve cu privire la aceste vaccinuri?

– TJ: Da, am. Sunt la curent cu un singur studiu publicat. A apărut recent în versiunea online [11 septembrie 2009] a revistei New England Journal of Medicine. Am patru nemulţumiri cu privire la acest studiu, care a fost făcut în Australia.

1) A fost foarte mic, doar 240 adulţi. Autorii au făcut declaraţii liniştitoare despre sindromul Guillain-Barré, ceea ce este ridicol deoarece GBS apare la un caz din 750,000, la un milion de vaccinări, iar acest studiu a avut numai 240 participanţi;

2) o treime din aceşti voluntari au avut efecte adverse asemănătoare gripei (dureri de cap, de gât etc.), astfel încât au fost vaccinaţi pentru a preveni simptomele respective;

3) nu a existat nicio categorie placebo în cadrul studiului [un grup injectat cu un vaccin inert], totuşi nu există nici o scuză etică pentru a nu introduce nicio categorie placebo, deoarece este vorba de vaccinuri experimentale; şi

4) descrierea substanţelor aditive [ingrediente care stimulează răspunsul imun] din vaccin era neclară. Ştim că vaccinul H1N1 conţine timerosal [mercur], dar producătorul nu a spus dacă mai sunt şi alte substanţe, cum ar fi aluminiul, care apare în multe alte vaccinuri. Pur şi simplu nu ştim. Şi recomandă vaccinarea femeilor însărcinate şi a copiilor de peste şase luni!

– MN: Puteţi să vă întoarceţi puţin şi să ne explicaţi cum stabilesc studiile despre vaccinuri dacă un vaccin nou poate fi aprobat sau nu?

– TJ: În toate examinările studiilor care au implicat vaccinurile împotriva gripei sezoniere, am căutat mereu rezultate reale, de exemplu, cazuri de gripă, bronşită, pneumonie. [În alte studii despre vaccin, precum acesta nou din Australia], cercetătorii urmăresc cantitatea şi calitatea anticorpilor voluntarilor [din fluxul sanguin] din momentul injectării cu un vaccin experimental. Dacă se produce o cantitate stabilită în prealabil şi despre care se consideră că oferă “protecţie”, atunci se presupune că odată vaccinaţi, oamenii vor fi protejaţi. Deci, întrebarea cheie este cum se raportează la protecţia oamenilor aceşti markeri de laborator. Pentru a răspunde am cercetat toate studiile despre vaccinurile împotriva gripei de la 1948 până în 2007. Este greu să se dea un răspuns direct, din cauza calităţii slabe a studiilor, însă vaccinurile au dat rezultate foarte slabe în special la vârstnici (pentru care sunt universal recomandate). Dar atunci, de ce mai urmăresc cercetătorii acelaşi drum bătătorit şi fără rost??

– MN: Da, aţi explicat acest lucru foarte clar în interviul din 2006 după ce aţi publicat un raport foarte amplu în British Medical Journal. Ce ne spuneţi de statisticile făcute de CDC, de care mass-media face caz în fiecare an ca să ne sperie şi să ne determine să ne vaccinăm: 36000 decese în America în fiecare an, din cauza gripei? Nu se schimbă niciodată. Şi când te gândeşti, 36000 din 300 de milioane de americani înseamnă foarte puţin.

– TJ: Ştim că în ultimii 20 de ani în SUA, rata mortalităţii legată de gripa sezonieră este constantă, în ciuda faptului că de-a lungul anilor un număr tot mai mare de oameni s-au vaccinat împotriva gripei.

– MN: Vaccinul împotriva gripei sezoniere, pe care CDC îl recomandă de obicei pentru anumite segmente, cum ar fi copiii sub doi ani şi persoanele în vârstă…

– TJ: Nu există nici o dovadă că vaccinurile împotriva gripei sezoniere ar avea vreun efect, mai ales la vârstnici şi copii. Nicio dovadă pentru [numărul] redus de cazuri, decese, complicaţii.

– MN: Evident, la orizont nu se întrevede nicio cercetare a organizaţiei Cochrane cu privire la virusul H1NI.

– TJ: Bineînţeles că nu, încă nu există date de cercetat. Nu există nici o problemă cu virusul H1N1. Nu se deosebeşte de orice alt virus sezonier. (…)

La sfârşitul acestui interviu Dr. Jefferson a fost întrebat dacă a avut conflicte de interese în legătură cu vaccinurile gripale. A răspuns: “Da: Îmi fac publicitate lucrării mele. Dar nu, nu am niciun fel de conflicte financiare”.

   Iata si un interviu in Der Spiegel , intitulat ‘A Whole Industry Is Waiting For A Pandemic’ (“O întreagă industrie este în aşteptarea unei pandemii”):

Tom Jefferson, 55 ani, a lucrat pentru Cochrane Collaboration timp de 15 ani. Împreună cu o echipă internaţională de oameni de ştiinţă, examinează toate studiile publicate în legătură cu gripa. Înainte a fost medic generalist în armata britanică. Locuieşte lângă Roma.

În ultimele săptămâni lumea a fost cuprinsă de teama gripei porcine. Într-un interviu cu SPIEGEL, epidemiologul Tom Jefferson vorbeşte despre o cercetare periculoasă care stârneşte teamă, induce în eroare, este interesată numai de profit şi nu în ultimul rând, de ce ar trebui să ne spălăm pe mâini mult mai des.

– SPIEGEL: Dl Jefferson, lumea trăieşte cu teama gripei porcine. Şi unii prezic că până în iarna viitoare, s-ar putea infecta o treime din populaţia lumii. Personal vă faceţi griji? Dvs. şi familia dvs. vă luaţi măsuri de precauţie?

– Tom Jefferson: Mă spăl pe mâini foarte des – şi nu doar din cauza gripei porcine. Probabil că aceasta este cea mai eficientă măsură de precauţie care există împotriva tuturor viruşilor respiratorii, şi a majorităţii viruşilor şi paraziţilor gastro-intestinali.

– SPIEGEL: Credeţi că gripa porcină este deosebit de îngrijorătoare?

– Jefferson: Este adevărat că viruşii gripali sunt imprevizibili, aşa că nu necesită un anumit grad de precauţie. Dar una din trăsăturile extraordinare ale acestei gripe – şi toată povestea despre gripă – este existenţa unor persoane care fac predicţii în fiecare an, predicţii ce devin din ce în ce mai sumbre. Până acum nu s-a îndeplinit niciuna, totuşi ele continuă să le facă. De exemplu, ce s-a întâmplat cu gripa aviară, care trebuia să ne omoare pe toţi? Nimic. Dar asta nu îi împiedică să facă mereu previziuni. Uneori ai impresia că există o întreagă industrie care parcă aşteaptă să apară o pandemie.

– SPIEGEL: La cine vă referiţi? Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS)?

– Jefferson: OMS şi oficialii din sănătatea publică, virusologii şi companiile farmaceutice. Ei au construit acest mecanism în jurul pandemiei iminente. Şi sunt o mulţime de bani în joc, împreună cu influenţa, carierele şi instituţiile în întregime! Şi pentru a porni mecanismul a fost de-ajuns ca unul din aceşti viruşi gripali să sufere mutaţii.

– SPIEGEL: Pe pagina dvs. de start în italiană, apare o numărătoare inversă a “pandemiei”, care expiră la data de 1 aprilie. Nu credeţi că situaţia ar impune mai multă seriozitate?

– Jefferson: Încerc şi eu să demasc pe un ton ironic certitudinea falsă care ni se bagă pe gât. E adevărat că o treime din populaţia lumii se va îmbolnăvi de gripa porcină? Nimeni nu poate spune cu siguranţă. Pentru moment, cel puţin, nu văd nici o diferenţă fundamentală în definiţia dată pentru această pandemie şi o epidemie de gripă normală. Gripa porcină ar fi putut rămâne neobservată dacă ar fi fost cauzată de vreun virus necunoscut, şi nu de un virus gripal.

– SPIEGEL: Credeţi că OMS a declarat pandemia prematur?

– Jefferson: Nu vi se pare demn de luat în seamă faptul că OMS a schimbat definiţia pandemiei? Vechea definiţie era un nou virus, răspândit foarte rapid, pentru care populaţia nu are imunitate, şi care a determinat rate de morbiditate şi mortalitate ridicate. Acum s-au scos ultimele două afirmaţii, şi iată că gripa porcină a devenit pandemie.

– SPIEGEL: Dar în fiecare an, între 10000 şi 30000 de oameni doar în Germania mor din cauza gripei. În lumea occidentală, gripa este cea mai mortală boală infecţioasă din toate câte există.

– Jefferson: Staţi puţin! Aceste cifre nu sunt decât estimări. Mai întâi, trebuie să se facă distincţia între o afecţiune asemănătoare gripei şi o gripa autentică, gripa reală. Ambele au aceleaşi simptome: febră mare şi bruscă, durere în gât, tuse, dureri reumatice de spate şi picioare, posibil bronşită şi pneumonie. Dar gripele reale sunt doar cauzate de viruşii gripali, în timp ce există peste 200 de viruşi diferiţi care cauzează afecţiuni asemănătoare gripei. În ceea ce priveşte cifrele legate de decesele datorate aşa-numitei gripe, apar totdeauna alte cauze ale decesului provocat de alţi viruşi. Acum, în cazul persoanelor în vârstă care mor de pneumonie, nimeni nu şi-ar bate capul postmortem să vadă dacă au murit într-adevăr din cauza unui virus gripal. Aproximativ 7% din cazurile de afecţiuni asemănătoare gripei sunt determinate de viruşii gripali. Este un procent foarte mic. Ceea ce ştiu eu este că gripa adevărată este sistematic supraestimată.

– SPIEGEL: Cum rămâne cu cele 200 de alte tipuri de viruşi?

– Jefferson: Nu sunt la fel de cunoscute ca gripa. Nu prezintă niciun interes pentru cercetători. De exemplu rinovirusul, un virus provenit de la cai. Este agentul cel mai frecvent izolat în răcelile obişnuite. Există o sută de tipuri diferite ale acestor rinoviruşi. De obicei cauzează numai guturai, dar pot fi şi mortale. Sau aşa-numitul VSR, virusul sinciţial respirator uman, care este extrem de periculos pentru sugari şi copiii mici.

– SPIEGEL: Şi de ce nu sunt cercetătorii interesaţi de acest virus?

– Jefferson: Simplu: nu pot face bani cu el. Cu rinoviruşi, VSR şi mulţi alţi viruşi, este greu să se facă bani mulţi sau carieră. Însă împotriva gripei există vaccinuri şi medicamente pe care le poţi vinde. Şi de aici provin marile profituri ale industriei farmaceutice. Studiile despre gripă trebuie să fie publicate în revistele potrivite. Şi de aceea se acordă o mai mare atenţie, iar întregul domeniu de cercetare devine interesant pentru savanţii ambiţioşi.

– SPIEGEL: Există totuşi un motiv ştiinţific pentru a fi interesaţi de viruşii gripali?

– Jefferson: Atenţia strictă asupra gripei este nu numai greşită, ci şi periculoasă. Vă mai amintiţi de SARS? Aceea a fost o epidemie cu adevărat periculoasă. A fost ca un meteorit: A venit şi a dispărut rapid, omorând o mulţime de oameni. SARS ne-a luat prin surprindere pentru că a fost cauzată de un coronavirus complet necunoscut. De unde a apărut? Unde s-a dus? Sau este încă aici? Nu ştim. Apar tot felul de lucruri ciudate de acest gen. În fiecare an, se identifică un agent nou. De exemplu, există ceva numit bocavirus, care poate cauza bronşită şi pneumonie la copiii mici. Şi mai e ceva numit metapneumovirus, despre care studiile spun că este responsabil pentru mai mult de 5% din toate afecţiunile legate de gripă. Aşadar, ar trebui să avem ochii deschişi în toate direcţiile!

– SPIEGEL: Dar marea pandemie din 1918/1919 a fost cauzată de un virus gripal, şi a omorât până la 50 de milioane de oameni din întreaga lume. Sau oamenii de ştiinţă contestă acest lucru?

– Jefferson: Este foarte posibil să fi fost aşa, dar sunt multe aspecte referitoare la pandemia din 1918/1919 care ridică semne de întrebare. Doar cu 12 ani în urmă am aflat că virusul H1N1 a provocat-o. Dar în acea vreme era şi o activitate bacteriană puternică. Şi este foarte neclar de ce rata mortalităţii pentru gripă a scăzut atât de mult după al doilea război mondial. Astăzi, putem obţine doar o fracţiune din ce era standard înainte de război. În ceea ce priveşte pandemiile de mai târziu, cum ar fi „gripa asiatică” din 1957 sau „gripa Hong Kong” din 1968/69, nu sunt trecute ca cifre excepţionale în statistica deceselor în ansamblu.

„O întreagă industrie este în aşteptarea unei pandemii” Partea a doua:

Contradicţiile dintre descoperirile ştiinţifice şi practică

– SPIEGEL: Atunci ce motiv avem să vorbim de pandemie?

– Jefferson: Întrebarea asta să o puneţi Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii!

– SPIEGEL: În opinia dumneavoastră, de ce credeţi că este nevoie pentru a transforma un virus ca gripa porcină într-o ameninţare globală?

– Jefferson: Din păcate, putem spune doar că nu ştim. Bănuiesc că întreaga problemă este mult mai complexă decât suntem în stare să ne imaginăm acum. Având în vedere toţi viruşii care produc simptome asemănătoare gripei, probabil că axioma lui Robert Koch că un anumit patogen cauzează o anumită boală nu merge destul de departe. De ce, de exemplu, nu facem gripă în timpul verii? La urma urmei, agentul patogen este prezent tot timpul anului! Deja în secolul al XIX-lea, chimistul igienist german Max von Pettenkofer a dezvoltat o teorie despre modul în care contactul agentului patogen cu mediul poate modifica boala. Cred că ar fi utilă o cercetare în această direcţie. Poate că ne-ar permite să înţelegem mai bine pandemia din 1918/1919 sau să evaluăm pericolele gripei porcine.

– SPIEGEL: Acum oamenii au sisteme de apărare mai bune decât în 1918, şi, probabil că în curând vom avea şi un vaccin împotriva gripei porcine. Săptămâna trecută, guvernul federal din Germania a anunţat că intenţionează să cumpere doze suficiente pentru 30% din populaţie. Cât de mult credeţi că ne va proteja?

– Jefferson: În ceea ce priveşte vaccinarea împotriva pandemiei, cum se spune în limba engleză, totul se verifică în practică. Dovada se află în utilizarea lui. Vom vedea. Este adevărat că determină formarea anticorpilor, dar va putea să ne protejeze de boală?

– SPIEGEL: Sunteţi pesimist în această privinţă?

– Jefferson: Nu, spun şi eu aşa, cred că suntem pe cale de a afla (râde). Haideţi să mai discutăm despre asta peste un an, bine?

– SPIEGEL: Timp de câţiva ani, în cadrul Cochrane Collaboration, aţi examinat sistematic toate studiile privind imunizarea împotriva gripei sezoniere. Cum funcţionează?

– Jefferson: Nu foarte bine. Vaccinul antigripal nu dă rezultate în majoritatea afecţiunilor asemănătoare gripei, deoarece este conceput doar pentru a lupta împotriva viruşilor gripali. Din acest motiv, vaccinul nu schimbă cu nimic rata crescută a mortalităţii în timpul lunilor de iarnă. Şi, chiar în cel mai bun caz, vaccinul funcţionează împotriva viruşilor gripali numai într-o măsură limitată. Printre altele, există întotdeauna pericolul ca virusul gripal în circulaţie să se modifice până la terminarea vaccinului, riscând ca, în cel mai rău caz, vaccinul să fie total ineficient. În cel mai bun caz, puţinele studii decente care există arată că vaccinul dă rezultate în principal la adulţii tineri sănătoşi. La copii şi persoanele în vârstă, cel mult ajută puţin.

– SPIEGEL: Dar nu tocmai aceste grupuri sunt cele pentru care se recomandă imunizarea împotriva gripei?

– Jefferson: Într-adevăr. Iată una din contradicţiile dintre descoperirile ştiinţifice şi practică, între dovezi şi politică.

– SPIEGEL: Şi ce se ascunde în spatele acestei contradicţii?

– Jefferson: Desigur, are de-a face cu influenţa industriei farmaceutice. Dar şi cu faptul că importanţa gripei este complet supraestimată. Are de-a face cu fondurile pentru cercetare, puterea, influenţa şi reputaţia ştiinţifică!

– SPIEGEL: Deci, în acest moment e mai bine să ne vaccinăm împotriva gripei sezoniere?

– Jefferson: Nu văd niciun motiv pentru asta, dar nu eu iau deciziile.

– SPIEGEL: Ce credeţi despre Tamiflu şi Relenza, două dintre medicamentele anti-gripale care sunt în curs de dezvoltare împotriva gripei porcine? Cât de bune sunt?

– Jefferson: Dacă este luat la momentul potrivit, în medie, Tamiflu reduce cu o zi durata unei gripe reale. Un studiu a constatat că reduce şi riscul de pneumonie.

– SPIEGEL: Ar putea aceste medicamente să scadă rata mortalităţii asociate cu gripa?

– Jefferson : E posibil, dar trebuie să se dovedească ştiinţific.

– SPIEGEL: Ce părere aveţi despre efectele secundare?

– Jefferson: Tamiflu poate provoca greaţă. Şi unele aspecte indică efecte secundare psihiatrice. Potrivit unor rapoarte din Japonia, tinerii care au luat Tamiflu au avut reacţii psihotice acute, similare cu cele din schizofrenie.

– SPIEGEL: Prin urmare, este înţelept să folosim aceste medicamente?

– Jefferson : Când este vorba de boli grave, da. Dar Tamiflu nu trebuie distribuit în nici un caz în întreaga şcoală, aşa cum se întâmplă acum. Aşa că nu mă surprinde deloc faptul că auzim deja rapoarte despre tulpini rezistente ale gripei porcine.

– SPIEGEL: În Germania, guvernul ar trebui să stocheze medicamente împotriva gripei pentru 20% din populaţie. Este acesta un lucru binevenit?

– Jefferson: Ei bine, cel puţin există modalităţi mult mai ieftine pentru a realiza mult mai mult. De exemplu, elevii trebuie să fie învăţaţi să se spele foarte des pe mâini – de preferinţă, după fiecare oră de curs! Şi în fiecare aeroport trebuie să se instaleze câteva sute de chiuvete. Toţi cei care coboară din avion şi nu se spală pe mâini trebuie opriţi de poliţia de frontieră. Ne-am putea da seama punând în apă un colorant invizibil, neutru. Şi purtarea măştilor poate fi de folos [?!, n.n.].

– SPIEGEL: S-a demonstrat într-adevăr că aceste măsuri sunt bune?

– Jefferson: Există câteva studii bune pe această temă, făcute în timpul epidemiei de SARS. Acestea sunt aşa-numitele studii caz-martor care au examinat persoanele care au avut legătură cu virusul SARS. Acestea au comparat caracteristicile celor infectaţi cu virusul prin această legătură, cu caracteristicile persoanelor neinfectate. Studiile respective au dus la rezultate foarte clare.

– SPIEGEL: Sunteţi impresionat.

– Jefferson: Aşa este. Lucrul grozav la aceste măsuri nu este numai faptul că sunt ieftine, ci şi că pot oferi mai mult ajutor pe lângă lupta împotriva viruşilor gripali. Cu această metodă se poate lupta împotriva celor 200 de agenţi patogeni care cauzează simptomele gripei, cât şi împotriva viruşilor gastro-intestinali şi bacteriilor complet necunoscute. Un studiu realizat în Pakistan a arătat că spălarea mâinilor poate salva viaţa copiilor. Cineva ar trebui să primească Premiul Nobel pentru asta!

– SPIEGEL: Dle Jefferson, vă mulţumim pentru interviu.

Interviu realizat de Johann Grolle şi Veronika Hackenbroch.

Cititi va rog si:

PROPUNERE DE STUDIU: Doctorul neurochirurg Russell Blaylock demasca manipularile pe seama H1N1

Articolul zilei (05.11.2009): Microbiologul roman VANIA ATUDOREI spune din interior adevarul despre MAFIA INDUSTRIEI FARMACEUTICE si despre MINCIUNA GRIPEI PORCINE

VIDEO: Teresa Forcades (doctor si calugarita catolica) si epidemiologul Tom Jefferson dezvaluie mecanismele ciudate ale pandemiei de gripa porcina

Limita de MERCUR din vaccinul impotriva gripei porcine (AH1N1) ESTE SUSPENDATA, „pentru a se imbunatati accesul la acesta”

GRAV: s-a acordat imunitate juridica producatorilor vaccinului anti GRIPA PORCINA (AH1N1)

GRAV: Canada ii protejeaza pe producatorii de VACCINURI ANTI-GRIPA PORCINA de eventualele procesele legale

VIDEO: MITING al lucratorilor newyorkezi din Sanatate impotriva VACCINARII FORTATE. Medici romani, cand le urmati exemplul?

VIDEO: Gravele urmari ale vaccinarii in masa impotriva gripei porcine din … 1976

VIDEO: „TEORIA CONSPIRATIEI si GRIPA PORCINA”, un film pentru cei cu o prea mare incredere in SISTEM

Ciudatenii la prima “Conferinta Internationala despre Gripa Porcina”       

VIDEO – Propaganda msnbc tv: “LASATI TEORIA CONSPIRATIEI, AVETI INCREDERE IN GUVERN SI FACETI BLESTEMATUL ALA DE VACCIN”

STUDIU: Vaccinurile impotriva gripei sunt cea mai mare excrocherie din istoria medicinei

DOCUMENTARE CELEBRE: „Mercury, Autism and the Global Vaccine Agenda” (Mercur, autism si agenda vaccinarii globale)

VIDEO: Marturii zguduitoare despre tinere ucise sau a caror sanatate a fost distrusa de catre vaccinul GARDASIL. RASPANDITI!

Soldati aproape ucisi de VACCINUL IMPOTRIVA VARIOLEI

VACCINURILE “SIMULANTE“ impotriva pandemiei depasesc testarile originale sigure, TRANSFORMAND POPULATIA IN COBAI

Dupa cum observati, in vest mai apar articole in mass-media, la noi insa slab spre deloc:

Legat de GRIPA PORCINA, vor face cu majoritatea romanilor CE VOR, CAND VOR si CUM VOR, datorita manipularii totale din mass-media?

 

Cancelarul german ANGELA MERKEL: „Aceasta lume nu va fi una pasnica si linistita daca nu vom realiza o NOUA ORDINE MONDIALA”

Posted in ANGELA MERKEL, NOUA ORDINE MONDIALA by saccsiv on noiembrie 10, 2009

   Citez din articolul EXTRA: Merkel: No world peace without multilateral cooperation:

   Berlin – Cancelarul german Angela Merkel a facut apel luni pentru o cooperare mai stransa intre natiuni si si-a exprimat dorinta pentru transferarea puterii catre organizatiile multilaterale cum ar fi ONU, intr-un discurs tinut la aniversarea caderii zidului Berlinului. “Aceasta lume nu va fi una pasnica si linistita daca nu vom realiza o noua ordine mondiala si o mai mare cooperare multilaterala“, a afirmat Merkel.

   Cancelarul si-a tinut discursul la conferinta pentru Daramarea Zidurilor, o intalnire cu tema “Viitoarele Descoperiri in Stiinta si Tehnologie“.

   Merkel a dat ca exemplu viitorul summit despre schimbarile climatice din Copenhaga, summit unde natiunile trebuie sa isi lase deoparte interesele lor inguste pentru binele colectiv.

  “Cel mai important lucru in incercarea de a depasi barierele este: sunt natiunile pregatite si dispuse sa delege competentele organizatiilor multilaterale, cu orice cost?“ a intrebat Merkel.

   Cititi va rog si:              

Masurile impotriva schimbarii climei sunt gandite pentru a crea rapid GUVENUL MONDIAL al NOII ORDINI MONDIALE

Dailybusiness: „De la teoria francmasonica la fapte: Guvernul mondial devine realitate”

Cu ocazia celebrarii caderii zidului Berlinului (9 noiembrie), MIHAIL GORBACIOV ne aminteste ca impreuna cu PAPA IOAN PAUL II a lucrat pentru edificarea NOII ORDINI MONDIALE

 

VIDEO: Ieri s-a celebrat caderea zidului Berlinului. Sa ne amintim ca mai exist insa un zid … in Ierusalim

Posted in EVREI, Ierusalim, ZIDUL BERLINULUI by saccsiv on noiembrie 10, 2009
%d blogeri au apreciat asta: