OPINIE: Europa are slabe sanse de succes intr-un razboi cu Rusia, daca nu renunta URGENT la autodistrugatoarea politica Net Zero si la legumizarea propriului tineret
Emmanuel Macron se tot agita. Conform https://adevarul.ro/stiri-externe/europa/analiza-afp-ucraina-un-pariu-riscant-pentru-2348736.html
a afirmat sâmbătă că „operaţiuni pe teren” în Ucraina din partea Occidentului ar putea fi necesare „la un moment dat”, chiar dacă „nu doreşte” acest lucru. El vorbise încă de la sfârşitul lunii februarie despre o eventuală trimitere de „trupe” terestre.
Cu ce si cu cine, insa, va porni Occidentul la razboi impotriva Rusiei?
Va ridica Ucraina steagul alb?
Exclusiv: Rusia produce de trei ori mai multe obuze de artilerie decât produc SUA și Europa luate la un loc pentru Ucraina
De Katie Bo Lillis, Natasha Bertrand, Oren Liebermann și Haley Britzky, 11 Martie 2024, CNN
CNN – Se pare că Rusia este pregătită să producă de aproape trei ori mai multă muniție de artilerie decât SUA și Europa la un loc, un avantaj cheie înaintea a ceea ce se așteaptă a fi o nouă ofensivă rusă în Ucraina în cursul acestui an.
Rusia produce aproximativ 250.000 de proiectile de artilerie pe lună, sau aproximativ 3 milioane pe an, potrivit estimărilor serviciilor de informații ale NATO privind producția de apărare rusă împărtășite cu CNN, precum și cu surse familiare cu eforturile occidentale de înarmare a Ucrainei. Luate la un loc, SUA și Europa au capacitatea de a produce doar aproximativ 1,2 milioane de proiectile pe an pentru a le trimite la Kiev, a declarat pentru CNN un oficial european de rang înalt din cadrul serviciilor de informații.
Armata americană și-a stabilit obiectivul de a produce 100.000 de cartușe de artilerie pe lună până la sfârșitul anului 2025 – mai puțin de jumătate din producția lunară a Rusiei – ba chiar și această cifră este acum inaccesibilă, având în vedere că finanțarea de 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina este blocată în Congres, a declarat pentru reporteri săptămâna trecută un oficial de rang înalt al armatei.
„În ceea ce ne aflăm acum este un război al producției”, a declarat pentru CNN un înalt oficial NATO.
„Rezultatul din Ucraina depinde de modul în care fiecare parte este echipată pentru a duce acest război.”
Oficialii spun că Rusia lansează în prezent aproximativ 10.000 de obuze pe zi, față de doar 2.000 pe zi din partea ucraineană. Proporția este mai rea în unele locuri de-a lungul frontului de 600 de mile, potrivit unui oficial european din domeniul informațiilor.
Deficitul vine poate în cel mai periculos moment pentru efortul de război al Ucrainei de când Rusia a înaintat pentru prima dată spre Kiev în februarie 2022. Banii americani pentru înarmarea Ucrainei s-au epuizat, iar opoziția republicană din Congres a împiedicat efectiv acordarea altora.
Între timp, Rusia a cucerit recent orașul ucrainean Avdiivka și este considerată pe scară largă ca având inițiativa pe câmpul de luptă. Ucraina se luptă nu doar cu deficitul de muniție, ci și cu deficitul tot mai mare de forță umană pe linia frontului.
Căderea orașului Avdiivka, Ucraina
Avdiivka se află pe linia frontului din anul 2014, când separatiștii pro-Moscova au cucerit mari porțiuni din regiunea Donbas, inclusiv orașul vecin Donețk. Forțele ucrainene au reușit să dețină orașul – cu doar mici câștiguri de partea Rusiei – timp de doi ani, până la 17 februarie, când și-au retras trupele din zonă.
Cum a ajuns Vladimir Putin la Kaliningrad? Este o enclavă rusă de la Marea Baltică, situată între Polonia şi Lituania
După ce a vizitat regiunea cea mai estica a Rusiei, Chukotka, Vladimir Putin a călătorit joi în cea mai vestică regiune, Kaliningrad. Kremlinul susţine că această vizită nu este un mesaj către țările NATO, ci agenda obişnuită. În acest timp, a început cel mai mare exerciţiu militar NATO de după al Doilea Război Mondial. Până la finalul lunii mai, 90.000 de militari se vor antrena pentru scenariul pe care nu şi-l doreşte nimeni – un atac al Rusiei împotriva unui stat membru şi activarea articolului 5.
Preşedintele rus Vladimir Putin s-a deplasat joi în Kaliningrad, exclava rusă de la Marea Baltică situată între Polonia şi Lituania, la puţin timp după lansarea celui mai amplu exerciţiu militar al NATO după încheierea Războiului Rece, relatează agenţia EFE. Potrivit Kremlinului, vizita lui Putin în Kaliningrad este ocazionată de Ziua Studentului şi cuprinde o întâlnire a liderului de la Kremlin cu studenţi ai Universităţii de Stat Immanuel Kant.
Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a negat că această vizită ar urmări să transmită un „mesaj” către NATO. El a asigurat totodată că au fost luate toate măsurile pentru a garanta securitatea liderului de la Kremlin în timpul zborului către exclava izolată de restul teritoriului rus, dar nu a dezvăluit ruta urmată de avionul lui Putin.
Totuşi, Peskov a precizat că nu a fost cerută nicio autorizaţie de survol Lituaniei, care şi-a închis spaţiul aerian pentru avioanele ruseşti după lansarea invaziei ruse în Ucraina. Ultima dată când Putin s-a deplasat în exclava Kaliningrad, unde se află flota rusă de la Marea Baltică, a fost în septembrie 2022.
[…]
Comentariu saccsiv:
Poate a zburat peste Marea Baltica? Oricum, a facut-o pe sub nasul lor. Sau poate chiar cu stirea lor?
Şeful Comitetului militar al NATO indeamna populatia, in cazul unui razboi cu Rusia: „Trebuie să ai apă, trebuie să ai un radio cu baterii, trebuie să ai o lanternă cu baterii ca să te asiguri că poţi supravieţui primele 36 de ore” / INTREB: 36 de ore? Si dupa aceea ce se intampla?
Rob Bauer, şeful Comitetului Militar al NATO, conform articolului „Trebuie să ai apă, un radio cu baterii şi o lanternă cu baterii”. NATO pregăteşte populaţia civilă a Europei pentru un război cu Rusia de pe Antena Observator:
„Oamenii sunt surprinşi şi, ca efect, cumpără aparate radio cu baterii. Foarte bine! Trebuie să ai apă, trebuie să ai un radio cu baterii, trebuie să ai o lanternă cu baterii ca să te asigură că poţi supravieţui primele 36 de ore”
Si dupa primele 36 de ore, ce se intampla? Capituleaza Moscova? Capituleaza NATO?
Sau dau unii in altii cu bomba atomica si nu mai conteaza? In acest caz insa, ce mai conteaza daca mori satul sau flamand?
Asta cu 36 (sau alte zeci) de ore ni se spunea pana acum in caz de cutremur, uragan, pana de curent. Caci dupa astfel de dezastre urmeaza o perioada de haos si daca ai scapat cu viata trebuie sa ai cu ce te hrani si alte cele, pana ce totul se mai calmeaza.
Dar in cazul unui razboi cu Rusia, la ce ajuta provizii pentru primele 36 de ore?
Cititi va rog si:
Steadfast Defender 2024 se va desfăşura timp de mai multe luni în Europa, fiind cel mai mare exerciţiu NATO de după Războiul Rece, implicând aproximativ 90 000 de soldaţi
Amploarea exerciţiilor NATO Steadfast Defender 2024 marchează o „întoarcere irevocabilă” a alianţei la manevrele Războiului Rece, a declarat ministrul adjunct de externe al Rusiei, Aleksandr Gruşko, pentru agenţia de presă RIA, relatează Reuters, scrie news.ro.
NATO a anunţat joi că lansează cel mai mare exerciţiu de după Războiul Rece, implicând aproximativ 90.000 de soldaţi, în care va exersa modul în care trupele americane ar putea întări aliaţii europeni în ţările care se învecinează cu Rusia, pe flancul estic al alianţei, în cazul în care ar izbucni un conflict cu un adversar „aproape egal”.
„Aceste exerciţii sunt un alt element al războiului hibrid declanşat de Occident împotriva Rusiei”, a declarat Gruşko pentru RIA.
„Un exerciţiu de această amploare marchează întoarcerea definitivă şi irevocabilă a NATO la manevrele Războiului Rece, când procesul de planificare militară, resursele şi infrastructura sunt pregătite pentru confruntarea cu Rusia”.
NATO nu a menţionat Rusia pe nume în anunţul său referitor la exerciţiu, dar documentul său strategic de top identifică Rusia ca fiind cea mai semnificativă şi directă ameninţare la adresa securităţii membrilor NATO.
Rusia a lansat o invazie pe scară largă în Ucraina în februarie 2022, în ceea ce Kievul şi aliaţii săi occidentali au declarat că este o acaparare imperială neprovocată de teritorii. De atunci, Moscova şi şeful diplomaţiei sale, ministrul de externe Serghei Lavrov, au acuzat deseori „Occidentul colectiv” că duce un „război hibrid” împotriva Rusiei, sprijinind Ucraina cu ajutor financiar şi militar.
Steadfast Defender 24, cel mai important exerciţiu al NATO ”de decenii”, va începe săptămâna viitoare şi se va desfăşura timp de mai multe luni, cu participarea a 90.000 de militari din cadrul Alianţei Nord-Atlantice, vizând să arate că-şi poate apăra teritoriul până la frontiera cu Rusia.
OPINIE. Istoria războaielor purtate de SUA-NATO: „Exportul democrației” prin acte de subversiune și infiltrare
Global Research: The History of US-NATO Led Wars: “Exporting Democracy” through Acts of Subversion and Infiltration
Istoria războaielor purtate de SUA-NATO: ‘Exportul democrației’ prin acte de subversiune și infiltrare
De Shane Quinn, 28 Noiembrie 2023, Global Research
NATO, condus de americani, a atacat Serbia și Muntenegru cu avioane militare între martie și iunie 1999. Modul adesea nediscriminatoriu în care au fost efectuate bombardamentele NATO a dus la moartea a peste 1 200 de civili, potrivit Comitetului iugoslav pentru cooperare cu UNICEF; dar, de fapt, numărul real al victimelor civile a fost semnificativ mai mare și ar fi putut fi cuprins între 5 000 și 5 700 de vieți civile pierdute ca urmare a mai puțin de trei luni (11 săptămâni) de raiduri aeriene ale NATO.
Intervenția occidentală în Serbia a avut loc cu ani înainte de 1999.
SUA și Uniunea Europeană au canalizat zeci de milioane de dolari în activități antiguvernamentale care îl vizau pe liderul sârb Slobodan Miloșevici, a cărui sfidare era inacceptabilă pentru politicienii occidentali, în principal pentru administrația Bill Clinton de la Washington. Miloșevici urmărea politici externe și interne independente, printre acestea din urmă numărându-se refuzul de a pune în aplicare programele neoliberale susținute atât de mult de către americani și aliații lor europeni.
Orașul iugoslav Novi Sad bombardat în anul 1999 (Licența CC BY-SA 3.0)
În cele 18 luni de dinaintea încheierii președinției lui Miloșevici, în octombrie 2000, SUA și UE au cheltuit aproximativ 80 de milioane de dolari în domenii precum mass-media de opoziție din Serbia. Finanțarea occidentală era mai veche, de pe la mijlocul anilor 1990, când sume mari de bani din SUA și UE au începuse să intre în Serbia. Washingtonul a urmărit această politică mai ales prin intermediul United States Agency for International Development – Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și al National Endowment for Democracy – Fondul Național pentru Democrație din SUA (NED), care sunt strâns legate de Casa Albă.
Fondurile americane și europene au ajutat grupuri politice antiguvernamentale precum Otpor, care avea sediul în capitala sârbă Belgrad și care dorea să îl răstoarne pe președintele Miloșevici. Paul McCarthy, ofițer senior de programe pentru NED în Europa Centrală și de Est, a dezvăluit că, după prăbușirea Republicii Socialiste Federative Iugoslavia în anul 1992, NED a acordat ajutoare organizațiilor antiguvernamentale din Serbia, Muntenegru și Kosovo, inclusiv Otpor. În anul 1999, Otpor a primit, de asemenea, aproape 2 milioane de dolari de la un alt grup finanțat de Washington, Institutul Republican Internațional (IRI).
NED desfășura activități subversive alături de Fundația pentru o Societate Deschisă înființată în urmă cu trei decenii de către bogatul om de afaceri George Soros, un notoriu băgător de seamă, susținător al liberalismului și al expansiunii imperialiste occidentale. Acțiunile lui Soros sunt adesea compatibile cu politica guvernului SUA.
NED și fundațiile Soros s-au infiltrat în organizații media, grupuri de reflecție, sindicate etc. După anul 1990, Soros a cheltuit peste 100 de milioane de dolari pentru susținerea grupurilor anti- Miloșevici, Otpor numărându-se printre beneficiari. Soros a investit 50 de milioane de dolari într-un efort de a cumpăra minele și fabricile Trepca, situate în cea mai mare parte în Kosovo.
SUA și-au promovat ‘exportul de democrație’ prin intermediul unor organizații precum NED, USAID, CIA, Freedom House (Casa Libertății, președintele Freedom House este Michael J. Abramowitz) și fundațiile Soros. Acestea serveau drept paravan pentru schimbarea de regim în țări independente de politica occidentală. Metoda nu a fost foarte diferită de cea folosită în anul 1953 pentru înlăturarea, cu sprijinul britanic și american, a guvernului lui Mohammad Mosaddegh din Iran, după ce premierul iranian a naționalizat firmele petroliere britanice din țară.
CIA și MI6 au finanțat demonstrațiile antiguvernamentale din Teheran, cu scopul de a-l forța pe Mosaddegh să plece de la putere și de a readuce Iranul sub dominația occidentală. Mai recent, Soros s-a folosit în mod regulat de „activiști”, pe care i-a angajat și care apoi au alimentat tulburările într-o anumită națiune desemnată pentru schimbarea regimului.
Tancuri pe străzile din Teheran, în anul 1953. Susținătorii loviturii de stat celebrau victoria în Teheran (Sub licența Domeniului Public)
Grupurile susținute de guvernul american au sprijinit, de asemenea, ‘revoluțiile colorate’, așa cum s-a întâmplat acum 20 de ani în Georgia, care are o graniță de peste 800 de kilometri cu Rusia și este o fostă republică sovietică. Istoricul Moniz Bandeira a scris:
Blindatele occidentale eșuează în Ucraina deoarece sunt prea sofisticate și nu rezistă intensității luptelor de pe front
Blindatele de fabricație occidentală eșuează în Ucraina pentru că nu au fost proiectate pentru a susține un conflict de o asemenea intensitate, a declarat un analist militar pentru Wall Street Journal, potrivit businessinsider.com.
Taras Chmut, un analist militar care este șeful Fundației Come Back Alive, care a strâns bani pentru a achiziționa și a furniza arme și echipamente Ucrainei, a declarat că „o mare parte din blindatele occidentale nu funcționează aici pentru că au fost create nu pentru un război total, ci pentru conflicte de intensitate mică sau medie”. „Dacă îl arunci într-o ofensivă în masă, pur și simplu nu este performant”, a spus el.
Chmut a continuat spunând că aliații occidentali ai Ucrainei ar trebui, în schimb, să își îndrepte atenția către livrarea unor sisteme mai simple și mai ieftine, dar în cantități mai mari, lucru pe care Ucraina l-a cerut în mod repetat, a relatat ziarul.
În ciuda comentariilor lui Chmut, unele sisteme occidentale avansate pe care le-a primit Ucraina au fost concepute cu gândul la lupte de cea mai mare intensitate – NATO mergând față în față cu forțele sovietice. Vehiculele de luptă ale infanteriei Bradley și tancurile de luptă principale Abrams, fabricate în SUA, au fost construite special pentru a contracara forțele terestre sovietice.
Dar, la fel ca alte sisteme blindate, acestea sunt sensibile la artilerie și la mine, care s-au dovedit a fi provocări de temut în timp ce Ucraina face presiuni asupra rețelelor defensive rusești.
Mai puțin de 5% dintre tancurile distruse de la începutul războiului au fost doborâte de alte tancuri, au declarat oficialii ucraineni în raportul Journal, restul fiind doborâte de mine, artilerie, rachete antitanc și drone. Acest lucru înseamnă că sofisticarea relativă a unui tanc nu mai este la fel de importantă, precizează ziarul.
Cantitatea este mai presus de calitate
Generalul-maior Christian Freuding, directorul de planificare și comandament al Statului Major german, a declarat că strategii militari occidentali nu au acceptat încă faptul că cantitatea este mai presus de calitate. „Ai nevoie de numere; ai nevoie de un număr de forțe. În Occident, ne-am redus efectivele militare; ne-am redus stocurile. Dar cantitatea contează; masa contează”, a declarat el pentru Journal.
Chiar și așa, Ucraina continuă să ceară tancuri și echipamente militare mai sofisticate de la aliații săi. Președintele ucrainean Volodimir Zelensky a criticat în repetate rânduri aliații occidentali pentru întârzierile în livrările de arme, spunând la începutul acestei luni că livrările mai lente de arme afectează șansele de succes ale Ucrainei în contraofensiva sa în curs.
Un raport întocmit în iulie de Institutul Kiel pentru Economie Mondială a declarat că aliații Ucrainei au livrat doar aproximativ jumătate din armele grele promise. „Diferența dintre ajutorul militar promis și cel livrat este mare”, a declarat Christoph Trebesch, șeful echipei care a creat trackerul.
Între timp, ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, a declarat săptămâna trecută pentru The Economist că țara sa acordă prioritate producției interne de muniție. „Tot ceea ce poate fi produs la nivel local trebuie să fie produs la nivel local”, a spus el.
Sergej Sumlenny, fondator al think tank-ului german European Resilience Initiative Center, a declarat anterior pentru Insider că Ucraina își intensifică producția internă în parte din cauza îngrijorării că livrările occidentale nu vor ține pasul cu nevoile sale militare.
Comentariu saccsiv:
Cand ambasadorul rus în Marea Britanie spunea in primavara ca „si nici n-am inceput inca sa actionam foarte serios…”, propaganda vestica radea prosteste.
Apoi a inceput „ofensiva” care s-a dovedit a fi o aruncare de trupe ucrainiene si tehnica de lupta occidentala intr-o uriasa masina de tocat ruseasca.
Cu toate ca militari NATO avertizau:
Dar nu i-a bagat nimeni in seama…
Cititi va rog si:
Se recunoaste faptul ca razboiul a ajuns de tipul „masina de tocat” soldati ucrainieni
Video: Super laudat tanc britanic Challenger 2 distrus de rusi in Ucraina
Volodimir Zelenski recunoaşte: Rusia este aproape de a opri contraofensiva ucraineană
Referitor la vestitele blindate NATO, acestea n-au fost concepute pentru mega batalii, ci pentru a speria barbatii in pijamale din Orientul Mijlociu. Dar nici pe aceia nu i-a speriat prea tare, caci, de exemplu, dupa 20 de ani americanii s-au dus din Afganistan de parca nici n-ar fi fost…
Volodimir Zelenski recunoaşte: Rusia este aproape de a opri contraofensiva ucraineană
Sursa: ALERTĂ – Zelenski: Rusia reușește să blocheze contraofensiva, livrările de arme au încetinit
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a admis vineri că Rusia, cu ajutorul superiorităţii sale aeriene, este aproape de a opri contraofensiva ucraineană şi s-a plâns de încetinirea atât a ajutorului militar occidental pentru Ucraina, cât şi a impunerii unor noi sancţiuni Rusiei, relatează France Presse şi Reuters.
„Dacă noi nu suntem în cerul în care este Rusia, ea ne opreşte din cer. Ei ne opresc contraofensiva”, a declarat Zelenski la o conferinţă de presă la Kiev. „Războiul încetineşte. Acesta este un adevăr, îl recunoaştem. Toate procesele devin mai greoaie şi mai lente, de la sancţiunile (împotriva Rusiei) până la livrările de arme” către Ucraina, a remarcat preşedintele ucrainean.
El a susţinut din nou că dacă Occidentul ar oferi Ucrainei mai repede muniţii cu rază lungă de acţiune pentru ca armata ucraineană să poată lovi în adâncimea frontului liniile defensive ale armatei ruse şi logistica acesteia, atunci armata ucraineană ar putea avansa mai rapid.
„O armă specifică are un impact specific. Cu cât ea este mai puternică şi are o rază de acţiune mai mare, cu atât contraofensiva va merge mai repede”, afirmă Zelenski.
Unde vrea Ucraina să ajungă
Prin această contraofensivă lansată la începutul lunii iunie pe mai multe axe în provinciile Doneţk şi Zaporojie trupele ucrainene urmăresc străpungerea frontului şi atingerea Mării Azov pentru a separa trupele ruse şi a le tăia coridorul terestru spre Crimeea. Armata ucraineană a recuperat o serie de sate şi ceva teritoriu în jurul oraşului în ruine Bahmut, cu preţul unor pierderi semnificative în efective şi echipamente, inclusiv tancuri şi blindate occidentale, dar câştigurile teritoriale sunt modeste.
Armata ucraineană se loveşte de superioritatea aeriană a celei ruse, dar şi de o reţea complexă de linii defensive ruseşti protejate de tranşee, câmpuri de mine şi capcane antitanc. Ucraina speră totuşi să străpungă o porţiune de front în provincia Zaporojie, în zona satului Robotîne pe care a reuşit să-l elibereze, un sat mic dar considerat ca având o importanţă strategică.
Comentariu saccsiv:
Pai, piticule atomic, de ce ai mai pornit-o, daca nu aveai ce-ti trebuie?
Credeai ca propaganda prosteasca din tarile UE este suficienta?
Ai trimis un numar imens de cetateni pe post de soldati intr-o „contraofensiva” in care au fost macelariti. La final (caci un final va fi), cand se va trage linie, ghici cine va fi scos vinovat? Chiar crezi ca tarile UE?
Cititi va rog si:
Se recunoaste faptul ca razboiul a ajuns de tipul „masina de tocat” soldati ucrainieni
OPINIE: Contraofensiva ucraineană merge foarte prost iar dovezile corupției sunt explozive. Așa că se pregatește o diversiune cu resturile dronei rusești? Se încearcă atragerea României in război?
inPolitics: SCANDALUL DRONEI RUSEȘTI: O IPOTEZĂ FIERBINTE
Derularea evenimentelor în scandalul lovirii României de drone rusești este una cu totul neuzuală, fără precedent în istoria recentă. Cele mai grele figuri din stat dezmint categoric pentru cetățeni incidentul, pretinzînd că au informații complete, iar a doua zi se recunoaște oficial că lucrurile stau cu totul altfel. Și mobilizarea pentru dezmințire și cea pentru confirmarea ulterioară sunt suspect de mari, necaracteristice oficialilor români. La fel de bizară a fost insistența ucrainenilor privind dronele rusești. O explicație ar fi că cineva și-a băgat, brusc, coada în scandal. Să vedem cine ar fi suspectul de serviciu.
Să o luăm metodic.
Luni dimineața, purtătorul de cuvînt al Externelor ucrainene scrie pe Facebook că peste noapte, drone rusești ar fi lovit teritoriul României. Prompt, MApN dezminte informația. La fel o fac ulterior ministrul de Externe Luminița Odobescu, ministrul Apărării Angel Tîlvar, premierul Ciolacu și, în fine, președintele Iohannis.
„Pot să vă spun că nu a existat nicio piesă şi nicio dronă şi nicio altă parte a vreunui dispozitiv care a ajuns în România. Noi avem control total asupra spaţiului nostru naţional, am verificat absolut tot şi pot să liniştesc populaţia: Nu a existat nimic ce a ajuns în România” a spus președintele, ieri.
Ceea ce e de remarcat e siguranța absolută a afirmațiilor tuturor oficialilor români. Niciun strop de îndoială, nici cea mai măruntă rezervă. Nicio portiță lăsată pentru vreun alt scenariu.
Capii statului români au dat ieri mesaj ferm românilor: nici pomeneală de drone rusești. E o aiureală, mai pe scurt.
Răstimp, ucrainenii insistă suspect de tare că Rusia a lovit teritoriul românesc.
Ciudat. Ar fi trebuit să fie o problemă strict a României.
Fiecare țară are dreptul să se ocupe de propriul teritoriu.
Și totuși, ucrainenii au insistat și au tot insistat.
În paralel, apar confirmări și de la organe de presă occidentale: dronele rusești au lovit România.
Ai noștri rămîn pe poziții: nicio dronă rusească!
Azi, vine bomba. Angel Tîlvar, Antena 3 CNN, din Tulcea: ”Confirm că în această zonă s-au găsit bucăți dintr-o dronă rusească căzută pe teritoriul României”.
De aici, lucrurile se complică.
De ce capii statului român au dezmințit ieri atît de categoric, iar azi au dat înapoi atît de rapid și de rușinos, totodată?
Găsirea resturilor putea fi ținută la secret, la fel cum se ține povestea minei marine care a bubuit pe litoral, recent. La fel cum se țin la secret atîtea și atîtea lucruri grave în România.
O explicație simplă ar fi că cineva a dat ordin ca România să dea înapoi urgent și să recunoască incidentul.
O țară NATO lovită de o dronă rusească!
E momentul să punctăm cîteva aspecte.
Azi, o vizită surpriză s-a produs la Kiev, cea a secretarului de stat american Anthony Blinken. O vizită neanunțată în prealabil și nici confirmată după ce ea a apărut pe surse în presa ucraineană.
E prima vizită a lui Blinken la Kiev, anul acesta
O vizită care vine într-un context extrem de complicat.
Contraofensiva ucraineană merge prost spre foarte prost. Generali americani de top precum Ben Hodges au ajuns să-și ceară scuze public pentru optimismul debordant manifestat acum cîteva luni vizavi de succesul contraofensivei.
Ieri, s-au deschis lucrările celei de a 78-a adunări generale a ONU, la New York, unde se vor dezbate probleme majore timp ce cca.două săptămni, în prezența reprezentanților a 190 de state. În același cadru, pe 20 septembrie, se reunește Consiliul de Securitate pe tema Ucrainei, cu participarea lui Volodimir Zelenski.
Care ar trebui să informeze ONU despre stadiul contraofensivei și să ceară bani, pe mai departe. Doar că nu are mare lucru de raportat.
Iar marea problemă e că în perioada următoare, congresul american trebuie să decidă dacă aprobă cererea din august a lui Joe Biden de a se acorda un nou mare ajutor de 24 de miliarde de dolari pentru Ucraina.
Și vocile care cer stoparea plăților sunt tot mai multe la Washington.
Nu doar că rușii nu sunt înfrînți în estul Ucrainei, dar apar tot mai multe și mai explozive dovezi ale corupției din țara lui Zelenski, ceea ce înseamnă că banii americanilor ajung în buzunarele șmecherilor.
Nu e întîmplător că ministrul ucrainean al apărării care a condus armata de la debutul invaziei, Oleksi Reznikov, a fost demis ieri de parlament sub acuzații de corupție, iar azi, trei miniștri adjuncți ai apărării au demisionat.
Se încearcă, astfel, transmiterea unui mesaj către occident că Ucraina e decisă să stopeze corupția la vreme de război. Mai ales că Zelenski a cerut recent ca respectiva corupție să fie echivalată cu trădarea de țară.
Doar că ministrul demisionar a aruncat în urma lui o bombă, mai exact cifra de 100 de milioane de dolari cheltuită zilnic de Ucraina cu războiul.
Iar acum presa de peste ocean scrie că tot 100 de milioane de dolari ar costa în fiecare stat american implementarea proiectelor de sporire a securității școlare precum și de dezvoltare a serviciilor de consiliere psihologică în școli, măsuri preconizate după masacrul de la Uvalde din 2022, în care au fost ucise 21 de persoane. Se vorbește intens și despre dezastrul provocat de uraganul Idalia șamd.
Casa Albă are o problema majoră cu Ucraina: trebuie să continue întreținerea războiului prin alocarea de sume imense de la contribuabili, dar în acest moment îi cam lipsesc argumentele.
Nu e exclus ca vizita intempestivă a lui Blinken la Kiev să țină strict de această problemă. Să vizeze, altfel spus, crearea unei diversiuni utile Casei Albe.
Iar lovirea unei țări NATO de către Rusia ar putea oferi exact acoperirea necesară pentru continuarea sprijinului financiar către Ucraina.
Nu mai vorbim de contraofensivă, deja avem probleme mai mari: Rusia dă atacul la cea mai mare organizație militară a lumii.
Cum să tai finanțarea lui Zelenski în asemenea condiții?
O asemenea miză poate, într-adevăr, să explice ciudata derulare a evenimentelor din România, de la dezmințirea categorică la recunoașterea, la fel de categorică, în interval de cîteva ore.
De undeva, de la aliați, trebuie că a venit un mesaj din scurt către leadershipul de la București: mergeți pe varianta ucrainenilor, că ea servește intereselor noastre.
Iar ai noștri s-au executat prompt.
De la mesajele liniștitoare, relaxate, de ieri, Iohannis a trecut azi la extrema cealaltă:
„În cazul în care se confirmă că aceste elemente provin dintr-o dronă rusească, o astfel de situație ar fi complet inadmisibilă și o violare gravă a suveranității și integrității teritoriale ale României, stat aliat NATO”.
Zelenski poate răsufla liniștit: nu mai merge cu mîna goală la New York, peste două săptămîni.
Rămîne de văzut cum o va scoate România la capăt cu noul conflict în care a fost băgată și ce măsuri va lua împotriva Rusiei. (Bogdan Tiberiu Iacob)
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
10 comments