OPINIE: Contraofensiva ucraineană merge foarte prost iar dovezile corupției sunt explozive. Așa că se pregatește o diversiune cu resturile dronei rusești? Se încearcă atragerea României in război?

inPolitics: SCANDALUL DRONEI RUSEȘTI: O IPOTEZĂ FIERBINTE

Derularea evenimentelor în scandalul lovirii României de drone rusești este una cu totul neuzuală, fără precedent în istoria recentă. Cele mai grele figuri din stat dezmint categoric pentru cetățeni incidentul, pretinzînd că au informații complete, iar a doua zi se recunoaște oficial că lucrurile stau cu totul altfel. Și mobilizarea pentru dezmințire și cea pentru confirmarea ulterioară sunt suspect de mari, necaracteristice oficialilor români. La fel de bizară a fost insistența ucrainenilor privind dronele rusești. O explicație ar fi că cineva și-a băgat, brusc, coada în scandal. Să vedem cine ar fi suspectul de serviciu.

Să o luăm metodic.

Luni dimineața, purtătorul de cuvînt al Externelor ucrainene scrie pe Facebook că peste noapte, drone rusești ar fi lovit teritoriul României. Prompt, MApN dezminte informația. La fel o fac ulterior ministrul de Externe Luminița Odobescu, ministrul Apărării Angel Tîlvar, premierul Ciolacu și, în fine, președintele Iohannis.
„Pot să vă spun că nu a existat nicio piesă şi nicio dronă şi nicio altă parte a vreunui dispozitiv care a ajuns în România. Noi avem control total asupra spaţiului nostru naţional, am verificat absolut tot şi pot să liniştesc populaţia: Nu a existat nimic ce a ajuns în România” a spus președintele, ieri.

Ceea ce e de remarcat e siguranța absolută a afirmațiilor tuturor oficialilor români. Niciun strop de îndoială, nici cea mai măruntă rezervă. Nicio portiță lăsată pentru vreun alt scenariu.

Capii statului români au dat ieri mesaj ferm românilor: nici pomeneală de drone rusești. E o aiureală, mai pe scurt.
Răstimp, ucrainenii insistă suspect de tare că Rusia a lovit teritoriul românesc.
Ciudat. Ar fi trebuit să fie o problemă strict a României.
Fiecare țară are dreptul să se ocupe de propriul teritoriu.
Și totuși, ucrainenii au insistat și au tot insistat.
În paralel, apar confirmări și de la organe de presă occidentale: dronele rusești au lovit România.
Ai noștri rămîn pe poziții: nicio dronă rusească!

Azi, vine bomba. Angel Tîlvar, Antena 3 CNN, din Tulcea: ”Confirm că în această zonă s-au găsit bucăți dintr-o dronă rusească căzută pe teritoriul României”.

De aici, lucrurile se complică.

De ce capii statului român au dezmințit ieri atît de categoric, iar azi au dat înapoi atît de rapid și de rușinos, totodată?
Găsirea resturilor putea fi ținută la secret, la fel cum se ține povestea minei marine care a bubuit pe litoral, recent. La fel cum se țin la secret atîtea și atîtea lucruri grave în România.
O explicație simplă ar fi că cineva a dat ordin ca România să dea înapoi urgent și să recunoască incidentul.

O țară NATO lovită de o dronă rusească!

E momentul să punctăm cîteva aspecte.
Azi, o vizită surpriză s-a produs la Kiev, cea a secretarului de stat american Anthony Blinken. O vizită neanunțată în prealabil și nici confirmată după ce ea a apărut pe surse în presa ucraineană.
E prima vizită a lui Blinken la Kiev, anul acesta

O vizită care vine într-un context extrem de complicat.
Contraofensiva ucraineană merge prost spre foarte prost. Generali americani de top precum Ben Hodges au ajuns să-și ceară scuze public pentru optimismul debordant manifestat acum cîteva luni vizavi de succesul contraofensivei.

Ieri, s-au deschis lucrările celei de a 78-a adunări generale a ONU, la New York, unde se vor dezbate probleme majore timp ce cca.două săptămni, în prezența reprezentanților a 190 de state. În același cadru, pe 20 septembrie, se reunește Consiliul de Securitate pe tema Ucrainei, cu participarea lui Volodimir Zelenski.

Care ar trebui să informeze ONU despre stadiul contraofensivei și să ceară bani, pe mai departe. Doar că nu are mare lucru de raportat.
Iar marea problemă e că în perioada următoare, congresul american trebuie să decidă dacă aprobă cererea din august a lui Joe Biden de a se acorda un nou mare ajutor de 24 de miliarde de dolari pentru Ucraina.
Și vocile care cer stoparea plăților sunt tot mai multe la Washington.
Nu doar că rușii nu sunt înfrînți în estul Ucrainei, dar apar tot mai multe și mai explozive dovezi ale corupției din țara lui Zelenski, ceea ce înseamnă că banii americanilor ajung în buzunarele șmecherilor.
Nu e întîmplător că ministrul ucrainean al apărării care a condus armata de la debutul invaziei, Oleksi Reznikov, a fost demis ieri de parlament sub acuzații de corupție, iar azi, trei miniștri adjuncți ai apărării au demisionat.

Se încearcă, astfel, transmiterea unui mesaj către occident că Ucraina e decisă să stopeze corupția la vreme de război. Mai ales că Zelenski a cerut recent ca respectiva corupție să fie echivalată cu trădarea de țară.
Doar că ministrul demisionar a aruncat în urma lui o bombă, mai exact cifra de 100 de milioane de dolari cheltuită zilnic de Ucraina cu războiul.

Iar acum presa de peste ocean scrie că tot 100 de milioane de dolari ar costa în fiecare stat american implementarea proiectelor de sporire a securității școlare precum și de dezvoltare a serviciilor de consiliere psihologică în școli, măsuri preconizate după masacrul de la Uvalde din 2022, în care au fost ucise 21 de persoane. Se vorbește intens și despre dezastrul provocat de uraganul Idalia șamd.

Casa Albă are o problema majoră cu Ucraina: trebuie să continue întreținerea războiului prin alocarea de sume imense de la contribuabili, dar în acest moment îi cam lipsesc argumentele.

Nu e exclus ca vizita intempestivă a lui Blinken la Kiev să țină strict de această problemă. Să vizeze, altfel spus, crearea unei diversiuni utile Casei Albe.
Iar lovirea unei țări NATO de către Rusia ar putea oferi exact acoperirea necesară pentru continuarea sprijinului financiar către Ucraina.
Nu mai vorbim de contraofensivă, deja avem probleme mai mari: Rusia dă atacul la cea mai mare organizație militară a lumii.
Cum să tai finanțarea lui Zelenski în asemenea condiții?

O asemenea miză poate, într-adevăr, să explice ciudata derulare a evenimentelor din România, de la dezmințirea categorică la recunoașterea, la fel de categorică, în interval de cîteva ore.
De undeva, de la aliați, trebuie că a venit un mesaj din scurt către leadershipul de la București: mergeți pe varianta ucrainenilor, că ea servește intereselor noastre.
Iar ai noștri s-au executat prompt.
De la mesajele liniștitoare, relaxate, de ieri, Iohannis a trecut azi la extrema cealaltă:

„În cazul în care se confirmă că aceste elemente provin dintr-o dronă rusească, o astfel de situație ar fi complet inadmisibilă și o violare gravă a suveranității și integrității teritoriale ale României, stat aliat NATO”.

Zelenski poate răsufla liniștit: nu mai merge cu mîna goală la New York, peste două săptămîni.
Rămîne de văzut cum o va scoate România la capăt cu noul conflict în care a fost băgată și ce măsuri va lua împotriva Rusiei. (Bogdan Tiberiu Iacob)

Ambasada Rusiei în Israel va deschide o filială la Ierusalim

Sursa: https://blacknews.ro/rusia-isi-deschide-o-filiala-a-ambasadei-sale-la-ierusalim/

Ambasada Rusiei în Israel va deschide o filială la Ierusalim, ca parte a unui acord cu oraşul, au anunţat vineri ambasada şi un oficial al Ministerului de Externe israelian, transmite Reuters, potrivit agerpres.

Ambasada Rusiei în Israel a declarat, într-un comunicat, că un acord asupra unui teren în Ierusalimul de Vest, pe care Rusia l-a cumpărat în 1885, a fost semnat cu municipalitatea Ierusalimului la 18 mai, în urma unui proces de ani de zile. Proprietatea va fi folosită pentru a construi un complex de clădiri care să deservească serviciul consular al ambasadei, se spune în comunicat.

Statutul Ierusalimului – cămin al locurilor sfinte pentru creştini, evrei şi musulmani – este unul dintre cele mai mari obstacole în calea atingerii unui acord de pace între Israel şi palestinieni.

Israelul, care a ocupat Ierusalimul de Est în războiul din 1967 în Orientul Mijlociu şi ulterior l-a anexat, consideră oraşul capitala sa eternă şi indivizibilă. Palestinienii vor partea de Est a oraşului drept capitală a propriului viitor stat.

Comunitatea internaţională nu recunoaşte suveranitatea israeliană asupra întregului oraş, considerând că statutul Ierusalimului ar trebui rezolvat prin negocieri.

În timp ce majoritatea ambasadelor sunt situate la Tel Aviv, patru au fost deschise în Ierusalim după ce Statele Unite au recunoscut oraşul drept capitală a Israelului în 2017.

Acţiunea, care a inversat decenii de politică a SUA, a încântat Israelul şi i-a înfuriat pe palestinieni, care spun că aceasta încalcă dreptul internaţional şi ar putea distruge perspectivele unui stat palestinian independent alături de Israel.

Pe vremea când a fost făcut anunţul de fostul preşedinte american Donald Trump, preşedintele rus Vladimir Putin şi-a exprimat serioasa îngrijorare şi a spus că „aceşti paşi pot anula perspectivele pentru un proces de pace în Orientul Mijlociu”.

Dar comunicatul de vineri al ambasadei Rusiei spune că deschiderea unei filiale la Ierusalim „este în concordanţă cu cursul neschimbat al ţării noastre către o soluţionare justă în Orientul Mijlociu”.

UE nu trimite doar armament in Ucraina, ci si luptatori voluntari. Cand vor fi ucisi primii cetateni europeni, ce se va intampla? Ungaria refuza sa se implice. Romania ce are de gand?

Foto: https://www.digi24.ro/stiri/externe/decizie-in-premiera-ue-va-incepe-sa-furnizeze-arme-ucrainei-1853467

Conform DIGI 24, la sfarsitul saptamanii trecute, Uniunea Europeană anunța că intenționează să înceapă furnizarea de arme către Ucraina, fiind prima dată când UE ia o astfel de decizie.

Comisia va propune statelor membre să folosească linia de finanţare de urgenţă a UE pentru a furniza forţelor ucrainene „arme letale, carburant, echipamente de protecţie şi articole medicale”, punând astfel capăt „tabuului potrivit căruia Uniunea Europeană nu furnizează arme beligeranţilor”, a spus și şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell.

Mai multe țări europene au anunțat deja sprijin individual pentru Ucraina, mai specifica DIGI 24.

Intr-adevar, una dintre ele este Finlanda, cu 2.500 puşti de asalt, 150.000 gloanţe, 1.500 lansatoare de rachete şi 70.000 pachete de alimente:

Finlanda anunţă că a luat „o decizie istorică” de a trimite arme şi muniţie Ucrainei

Ungaria, insa, nu va trimite echipamente militare în Ucraina și nici nu va autoriza ca teritoriul său să fie tranzitat de transporturi cu arme letale destinate acestei țări.

”Motivul luării acestei decizii este acela că astfel de transporturi ar putea deveni ţinte ale unor acţiuni militare ostile şi … noi trebuie să asigurăm securitatea Ungariei … şi că nu vom fi atraşi în acest război”, a afirmat ministrul de externe Peter Szijjarto, în timpul unei vizite în Kosovo, potrivit DIGI 24.

Celorlalti, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, le-a transmis un mesaj:

„Aprovizionarea cu arme și muniții pe teritoriul Ucrainei, din punctul nostru de vedere poate și va deveni un factor extrem de periculos și destabilizator, care în niciun caz nu va contribui nici la stabilitate în Ucraina, nici la restabilirea ordinii”

La randul sau, Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a criticat într-o declaraţie făcută luni planurile UE de a furniza arme Ucrainei, adăugând că Rusia va continua să îşi ducă la îndeplinire interesele sale naţionale, în ciuda sancţiunilor, potrivit Adevarul:
„Cetăţenii UE şi structurile implicate în furnizarea de arme letale şi combustibil forţelor armate ale Ucrainei vor fi responsabili pentru orice consecinţe ale unor astfel de acţiuni în contextul operaţiunii militare speciale în curs. Ei n-ar trebui să greşească în a înţelege gradul de pericol al consecinţelor”
„Un alt mit care a fost propagat de UE în trecut – că restricţiile lor unilaterale, care sunt ilegitime conform dreptului internaţional, nu sunt îndreptate împotriva poporului rus – a fost în cele din urmă risipit. Funcţionarii de la Bruxelles, care până de curând s-au prezentat drept „partenerul strategic” al ţării noastre, nu se mai ascund: intenţionează să provoace daune maxime Rusiei, să îi lovească punctele slabe, să-i distrugă serios economia şi să-i suprime creşterea economică”
„Vrem să vă asigurăm că nu va fi aşa. Acţiunile Uniunii Europene nu vor rămâne fără răspuns. Rusia va continua să se asigure de îndeplinirea intereselor sale naţionale vitale, fără a ţine cont de sancţiuni şi ameninţările acestora. Este timpul ca ţările occidentale să înţeleagă că dominaţia lor în economia globală este de mult un lucru al trecutului”

România a luat duminică dimineață decizia de a oferi un sprijin de peste 3 milioane de euro către Ucraina, constând în combustibil, veste antiglonț, căști, muniție și echipamente militare, alimente, apa si medicamente.

Reactia lui Valery Kuzmin, ambasadorul Rusiei la București a venit rapid:

„România este unul dintre vecinii noștri și căutăm să menținem relații de bună vecinătate cu aceasta. Ceea ce este important: aceste relații ar trebui construite pe o bază solidă a respectului și beneficiului reciproc, precum și a reciprocității”.

„În măsura în care forțele armate române sau NATO nu sunt implicate în războiul împotriva Rusiei, țara dumneavoastră nu este în pericol în calitate de vecin al Federației Ruse”

„Având în vedere cele de mai sus, nu există pericolul direct de întrerupere a furnizării de gaze către România pe ruta de sud (Turcia – Bulgaria). Deși unele mișcări nesăbuite ale conducerii UE de la Bruxelles („sancțiuni financiare cuprinzătoare”) sau comportamentul aventurier iresponsabil al bandelor naziste, care sunt numite batalioane naționale în Ucraina, reală și chiar cunoscută din experiența anterioară, practica autorităților ucrainene de a fura cu aroganță gazul ar putea aduce riscuri suplimentare aprovizionărilor pe teritoriul ucrainean”.

Insa Europa nu trimite doar armament, ci are de gand sa trimita si voluntari.

Duminică, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski anunţa ca Ucraina înfiinţează o legiune străină „internaţională”, pentru voluntari din străinătate. Imediat, tot duminica, şefa guvernului Mette Frederiksen declara ca Danemarca va permite voluntarilor să se alăture brigăzilor internaţionale pe care Ucraina intenţionează să le formeze pentru a lupta împotriva invaziei ruseşti.

Totusi, nu toate tarile europene sunt dispuse sa trimita chiar orice in Ucraina. Conform NATIONAL, Polonia nu va trimite avioane de luptă în Ucraina, a anunțat Varșovia, marți, un anunț similar fiind făcut și de alte țări NATO care au evidențiat confuzia timpurie cu privire la ceea ce va cuprinde de fapt noul sprijin militar al UE pentru Kiev.

Pe lângă Polonia, Bulgaria și Slovacia au făcut anunțuri similare, după ce UE a declarat duminică că va avea un rol mult mai asertiv în direcționarea armelor și a altor echipamente militare de la membrii săi către Ucraina, folosind chiar și 450 de milioane de euro finanțare comunitară pentru acest efort.

Anunțul UE făcea referire la 70 de avioane de luptă MiG-29 și Su-25, din Polonia, Bulgaria și Slovacia.

Premierul bulgar Kiril Petkov a explicat că țara sa are un deficit de avioane și piese și nu are suficiente avioane de luptă pentru a-și păzi propriul spațiu aerian, cu atât mai puțin pentru a împrumuta avioane Ucrainei.

UN PURTĂTOR DE CUVÂNT AL MINISTERULUI SLOVAC AL APĂRĂRII A NEGAT MARȚI TOTUL: „SLOVACIA NU VA FURNIZA UCRAINEI AVIOANE DE LUPTĂ”.

Marți, vorbind alături de secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, președintele polonez Andrzej Duda a spus că țara sa „nu va trimite niciun avion cu reacție în spațiul aerian ucrainean”, argumentând că „aceasta ar deschide o ingerință militară în conflictul ucrainean”.

Discuțiile despre livrările de avioane de luptă europene au fost declanșate de șeful UE pentru politică externă, Josep Borrell, dumimică. A doua zi, el a recunoscut că, deși avioanele de luptă fac parte „din cererea de ajutor pe care am primit-o de la Ucraina”, UE nu are suficiente mijloace financiare pentru a plăti aceste avioane, care ar trebui să fie donate „bilateral” de unele țări UE.