Iranul a atacat Israelul
Dupa cum stiti, la 1 aprilie 2024 a avut loc un:
Atac israelian asupra consulatului Iranului din Siria. 6 morți. Printre ei, comandantul Quds
Si cam toata lumea a asteptat raspunsul Iranului, care, pana la urma, a venit:
Pro tv: SkyNews: Atacul direct al Iranului împotriva Israelului este fără precedent
[…]
Un atac direct din partea Iranului împotriva Israelului este fără precedent. Chiar dacă dronele sunt interceptate, chiar dacă numărul victimelor va fi scăzut sau zero, israelienii se vor simţi profund vulnerabili, iar guvernul israelian se va simţi obligat să riposteze.
Folosirea rachetelor de croazieră – dacă se confirmă – ar schimba şi mai mult dinamica.
Chiar dacă Iranul a calculat o strategie de „spectacol maxim cu impact minim” – cel mai probabil prin utilizarea dronelor – şansa de a greşi calculele este uriaşă.
Este de aşteaptat ca dronele kamikaze să aibă nevoie de aproximativ nouă ore pentru a ajunge în Israel. Ele zboară la joasă înălţime pentru a evita radarele, ceea ce le face mai greu de interceptat. Prin alegerea dronelor, Iranul repetă o metodă de atac testată. Un roi de drone kamikaze a lovit uzinele petroliere saudite în 2019, fără să ucidă pe nimeni, dar a provocat pierderi de milioane de euro comerţului cu petrol saudit. Dronele cu care Iranul a atacat sâmbătă seara vor fi mai sofisticate.
Există şi un aspect psihologic profund în toate acestea. Oamenii din întregul Israel nu vor dormi la noapte, ştiind că dronele sunt deja în aer, îndreptându-se spre ei.
Încă de când Israelul a luat decizia secretă de a ucide doi generali iranieni în interiorul consulatului iranian din Damasc, în Siria, în urmă cu 13 zile, a ştiut că va provoca un răspuns.
Iranul a declarat că răspunsul său va fi „calibrat”. Această declaraţie a fost interpretată ca fiind vorba de o ripostă „limitată”, pentru a nu declanşa un răspuns israelian masiv şi un război regional. Cu un atac în curs de desfăşurare acum, această evaluare ar fi putut fi foarte naivă.
Preşedintele Biden se află în acest moment la Casa Albă, întors cu o zi mai devreme din weekend. În calitate de preşedinte american, capacitatea de a controla acest lucru – de a limita spirala violenţelor – ar trebui să îi aparţină. Este un test uriaş pentru liderul lumii libere care, până acum, s-a dovedit a avea o influenţă limitată în criza regională.
Hot News: De ce a lansat Iranul un atac fără precedent asupra Israelului. Cine sunt Gărzile Revoluţionare
Gărzile Revoluţionare ale Iranului (IRGC) sau Gardienii Revoluţiei, trupe paramilitare de elită, au lansat sâmbătă un atac fără precedent cu drone și rachete împotriva unor ţinte din Israel, a anunţat televiziunea iraniană Press TV, citând surse iraniene.
Un comandant de rang înalt din forţa Quds a Corpului, Mohammad Reza Zahedi, a fost ucis la 1 aprilie într-un atac aerian asupra sediilor diplomatice iraniene din capitala siriană, Damasc, pe care Iranul l-a atribuit Israelului, determinându-l pe liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, să jure răzbunare.
IRGC, forţa militară dominantă a Iranului, are propria armată, marină, forţă aeriană şi aripă de informaţii, scriu Reuters și News.ro.
Cine sunt Gărzile Revoluţionare ale Iranului
Corpul Gardienilor Revoluţiei a fost înfiinţat la scurt timp după Revoluţia islamică din 1979 pentru a proteja sistemul de conducere clerical musulman şiit şi pentru a oferi o contrapondere la forţele armate regulate.
Acesta răspunde în faţa liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei.
Se estimează că IRGC are un efectiv de 125.000 de militari cu unităţi militare, navale şi aeriene. Acesta comandă, de asemenea, miliţia religioasă Basij, o forţă paramilitară voluntară loială sistemului clerical, care este adesea folosită pentru a reprima protestele antiguvernamentale.
Basijii au organizat atacuri în „valuri umane” împotriva trupelor irakiene în timpul războiului din anii 1980. Pe timp de pace, ei aplică codurile sociale islamice şiite din Iran. Analiştii spun că voluntarii Basij ar putea fi de ordinul milioanelor, cu 1 milion de membri activi.
Forţa Quds
Forţa Quds este braţul extern al IRGC , care influenţează puternic miliţiile sale aliate din Orientul Mijlociu, din Liban până în Irak, Yemen şi Siria. Membrii săi au luptat în sprijinul preşedintelui Bashar al-Assad în războiul civil din Siria şi au sprijinit forţele de securitate irakiene în lupta lor împotriva militanţilor Statului Islamic în ultimii ani.
Comandantul său suprem, generalul-maior Qassem Soleimani, a fost ucis de Statele Unite într-un atac cu dronă în Irak în 2020, ceea ce a ridicat temeri privind un conflict major.
IRGC, catalogat drept grupare teroristă de către Statele Unite, încearcă de ani de zile să modeleze Orientul Mijlociu în funcţie de interesele Iranului. În 1982, a fondat mişcarea politică şiită Hezbollah, puternic înarmată, în Liban, ca vehicul pentru a exporta Revoluţia islamică iraniană şi pentru a lupta împotriva forţelor israeliene care invadaseră Libanul în acel an.
În prezent, Hezbollah este o forţă militară majoră care a jucat un rol în conflictele regionale.
Care sunt capacitățile miliare ale Gărzilor Revoluționare
IRGC supraveghează programul de rachete balistice al Iranului, considerat de experţi drept cel mai mare din Orientul Mijlociu.
Gărzile au folosit rachetele pentru a lovi militanţii musulmani sunniţi din Siria şi grupurile de opoziţie kurde iraniene din nordul Irakului.
Statele Unite, puterile europene şi Arabia Saudită au acuzat Iranul pentru un atac cu rachete şi drone din 2019 care a paralizat cea mai mare instalaţie de prelucrare a petrolului din lume din Arabia Saudită, deşi Iranul a negat orice implicare.
Fostul preşedinte american Donald Trump a indicat programul de rachete al Iranului ca fiind unul dintre punctele care nu au fost abordate în acordul nuclear încheiat în 2015 cu puterile mondiale şi a citat acest lucru ca motiv pentru a se retrage din acord în 2018.
Gărzile dispun de echipamente şi capacităţi de luptă convenţionale extinse, care au fost prezente în cadrul implicării lor în conflictele din Siria şi Irak.
Foşti ofiţeri ai Gardienilor Revoluţiei ocupă poziţii-cheie în establishmentul iranian
Foşti ofiţeri ai Gardienilor Revoluţiei ocupă poziţii-cheie în establishmentul iranian, de la guvern la parlament. Majoritatea membrilor cabinetului preşedintelui Ebrahim Raisi sunt foşti ofiţeri ai IRGC.
Mandatul IRGC de a proteja valorile revoluţionare a determinat IRGC să se exprime atunci când a simţit că sistemul este ameninţat.
După războiul din anii 1980 cu Irakul, IRGC s-a implicat puternic în reconstrucţia Iranului. De atunci, acesta şi-a extins interesele economice pentru a include o reţea vastă de afaceri în valoare de miliarde de dolari, de la construcţii şi telecomunicaţii la proiecte de petrol şi gaze.
Comentariu saccsiv:
Asadar:
“Încă de când Israelul a luat decizia secretă de a ucide doi generali iranieni în interiorul consulatului iranian din Damasc, în Siria, în urmă cu 13 zile, a ştiut că va provoca un răspuns.”
Atunci de ce a mai facut-o?
Cititi va rog si:
Templul evreilor și războiul din Orientul Mijlociu
ISIS revendică atacul din Iran soldat cu aproape 100 de morți
ISIS a revendicat joi responsabilitatea pentru cele două explozii care au ucis, miercuri, în Iran, cel puțin 95 de persoane în apropierea mormântului lui Qassem Soleimani, artizanul operațiunilor militare iraniene din Orientul Mijlociu, asasinat de o dronă americană în urmă cu patru ani, scriu Reuters și The Times of Israel.
ISIS a revendicat atacul printr-o declarație postată pe Telegram.
În declarația postată pe canalele Telegram, ISIS spune că doi membri ai grupării și-au detonat centurile explozive în mulțimea care se adunase cimitirul din orașul Kerman, din sud-estul Iranului, pentru a marca moartea lui Soleimani, conform Reuters.
Iranul a acuzat SUA și Israel
Două explozii au provocat masacrul din apropiere de moscheea Saheb al-Zaman din Kerman, unde se află mormântul generalului Soleimani. O mulțime compactă de reprezentanți ai regimului și cetățeni era prezentă acolo pentru o ceremonie, la împlinirea a patru ani de la moartea generalului, ucis într-un atac american cu dronă.
Inițial, agenția oficială de știri Irna a estimat numărul morților la 103, iar televiziunea de stat a raportat că 211 persoane au fost rănite, unele dintre ele fiind în stare critică. Ministrul Sănătății, Bahram Eynollahi, a revizuit ulterior bilanțul la 95 de morți, explicând că unele nume „au fost înregistrate de două ori”.
Un consilier politic al președintelui iranian a acuzat Israelul și Statele Unite că se află în spatele atacului.
„Responsabilitatea pentru această crimă aparține regimurilor american și sionist, iar terorismul este doar un instrument”, a scris Mohammad Jamshidi pe X.
Departamentul de Stat de la Washington a spus că orice sugestie privind implicarea SUA sau a Israelului, este absurdă.
„Statele Unite nu au fost implicate în niciun fel”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller, adăugând: „Nu avem niciun motiv să credem că Israelul a fost implicat”.
Israelul, dușmanul declarat al Iranului, nu a comentat atacul. „Ne concentrăm pe luptele cu Hamas”, a răspuns purtătorul de cuvânt al armatei, Daniel Hagari, la o întrebare pe această temă.
Atacul a venit într-un context regional extrem de tensionat al războiului dintre Israel și Hamas și la o zi după ce un membru de rang înalt al mișcării islamiste palestiniene a fost ucis într-un atac în apropiere de Beirut.
Potrivit Irna, prima explozie a avut loc la 700 de metri de mormântul generalului Soleimani, iar cea de-a doua la un kilometru. Videoclipurile de pe rețelele de socializare au arătat cum participanții la ceremonie încercau disperați să părăsească zona, iar alții alergau panicați și dezorientați.
Guvernul iranian a declarat joi „zi de doliu național” după acest atac, cel mai sângeros în Iran din 1978, când un incendiu provocat a ucis cel puțin 377 de persoane într-un cinematograf din Abadan, potrivit datelor AFP.
La căderea nopții, numeroase persoane s-au întors la cimitirul din Kerman scandând „Moarte Israelului” și „Moarte Americii”. La Teheran, mii de persoane s-au adunat pentru a-i aduce un omagiu lui Qassem Soleimani.
Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a promis un „răspuns dur” la atac.
Președintele Ebrahim Raissi l-a descris drept un act „odios și laș” și și-a anulat vizita în Turcia programată pentru joi, potrivit presei de stat.
Comentariu saccsiv:
Cititi va rog si:
Istoricul Webster Tarpley: ISIS este o creatie SUA. De ce l-au creat?
CIA recrutează luptători ISIS din Siria pentru a lupta în Ucraina impotriva Rusiei
„Lumea se află într-un moment critic”. Investigator ONU: Atacul cu dronă care l-a ucis pe Soleimani, o încălcare a legislaţiei internaţionale
Atacul american cu dronă din luna ianuarie care l-a ucis pe generalul iranian Qassem Soleimani şi alte nouă persoane a reprezentat o încălcare a legislaţiei internaţionale, a afirmat luni un investigator pentru drepturile omului al Naţiunilor Unite, transmite Reuters.
Statele Unite nu au reuşşit să ofere dovezi suficiente referitoare la iminenţa unui atac împotriva intereselor sale pentru a justifica atacul împotriva convoiului lui Soleimani, care părăsea aeroportul din Bagdad, afirmă Agnes Callamard, raportor special extrajudiciar.
Atacul a încălcat Carta ONU, a scris Callamard într-un raport care cere responsabilitate pentru uciderile ţintite prin intermediul dronelor şi pentru a reglementare mai bună a armelor.
„Lumea se află într-un moment critic, într-un posibil punct de inflexiune, când este vorba despre utilizarea dronelor…Consiliul de Securitate lipseşte din acţiune; comunitatea internaţională, intenţionat sau nu, păstrează tăcerea”, afirmă investigatorul independent Callamard.
Callamard îşi va prezenta joi concluziile Consiliului pentru Drepturile Omului, oferind statelor membre şansa de a discuta ce măsuri să ia. Statele Unite nu sunt membre ale acestui for, din care s-au retras acum doi ani.
Soleimani, lider al Forţei Quds a Gărzilor Revoluţionale Iraniene, a fost o figură centrală care a organizat campania Iranului de a scoate forţele americane din Irak şi a construit reţeaua iraniană de armate de proximitate în Orientul Mijlociu. Washingtonul l-a acuzat pe Soleimani că a organizat atacuri ale miliţiilor aliate Iranului împotriva forţelor americane din regiune.
„Generalul maior Soleimani a fost însărcinat cu strategia militară a Iranului şi acţiunile din Siria şi Irak. Dar, în absenţa unui pericol iminent pentru viaţă, acţiunea întreprinsă de SUA a fost ilegală”, a scris Callamard în raport.
Aceasta a adăugat că atacul cu dronă din 3 ianuarie este primul incident cunoscut în care o naţiune a invocat auto-apărarea ca justificare a unui atac împotriva unui reprezentat al unui stat pe teritoriul unei ţări terţe.
Iranul a reacţionat cu un atac cu rachete împotriva unei baze irakiene unde staţionau soldaţi americani. Ore mai târziu, forţe iraniene aflate în alertă maximă au doborât un avion de pasageri ucrainean care decola din Teheran.
Iranul a emis un mandat de arestare împotriva lui Donald Trump şi a altor 35 de oficiali americani, în legătură cu uciderea lui Soleimani, şi a cerut sprijinul Interpolului, a anunţat procurorul Ali Alqasimehr din Teheran, pe 29 iunie, potrivit agenţiei de presă Fars.
Noutati Iran: ISIS castiga in urma asasinarii generalului Soleimani de catre SUA / Reuniune NATO / Lista cu cele 52 de obiective iraniene ce vor fi lovite de americani include si situri cultural-istorice / Parlamentul irakian cere retragerea trupelor straine din tara / Recompensă de 80 de milioane de dolari pe „capul” lui Donald Trump / Programul nuclear iranian / Ministrul iranian de Externe, invitat la Bruxelles
CNBS: There’s a winner from the US-Iran crisis, and it’s ISIS
Ziare com: Reuniune de urgenta a NATO ca urmare a tensiunilor din Orientul Mijlociu
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a convocat pentru luni o reuniune de urgenta a Consiliului Nord-Atlantic, ca urmare a tensiunilor din Orientul Mijlociu, transmite agentia DPA.
Reuniunea la nivel de ambasadori a principalului for de decizie al Aliantei, programata pentru ora 14:00 GMT, va evalua situatia din zona dupa uciderea intr-un raid american in Irak a generalului iranian Qassem Soleimani, a declarat un purtator de cuvant al NATO.
Secretarul american de stat Mike Pompeo a admis anterior ca este posibil ca trupele americane stationate in Orientul Mijlociu sa fie tinta unor represalii ale Iranului pentru moartea generalului Soleimani, al carui convoi a fost vineri tinta unei drone americane pe aeroportul din Bagdad.
”Estimam ca sunt mari sanse ca Iranul sa comita o greseala si sa ia decizia de a ataca forte ale noastre, militari ai nostri in Irak sau soldati in nord-estul Siriei. Iranul ar face o grava greseala daca va ataca, dar noi ne pregatim”, a spus Pompeo la postul Fox News.
Oficiali iranieni au promis ca tara lor va razbuna moartea acestui general, care conducea Forta Quds, unitate speciala din corpul Gardienilor Revolutiei insarcinata cu operatiunile externe si pe seama caruia Statele Unite au pus atacuri soldate cu moartea a numerosi americani in regiune.
In replica, presedintele Donald Trump, care a ordonat operatiunea in care a fost ucis Soleimani, a spus ca SUA au stabilit o lista cu 52 de obiective iraniene – numarul americanilor luati ostatici in 1979 la ambasada americana din Teheran – care vor fi lovite in eventualitatea unor represalii iraniene, printre aceste obiective fiind si situri cultural-istorice.
Raidul american a fost criticat de responsabili irakieni, care au acuzat SUA de incalcare a suveranitatii Irakului, iar parlamentul de la Bagdad a adoptat duminica o rezolutie prin care cere retragerea tuturor trupelor straine din Irak, solicitare sustinuta de premierul irakian demisionar Adel Abdul Mahdi.
Ministrul iranian de externe, Mohammad Javad Zarif, l-a avertizat pe preşedintele american Donald Trump, după ce acesta a ameninţat cu lovirea a „52 de situri” iraniene, între care locuri istorice, afirmând că „vizarea unor situri culturale este o crimă de război”, informează France Presse şi EFE, citate de Agerpres.ro.
„Încălcând grav dreptul” internaţional cu „asasinările laşe” vineri ale generalului iranian Qassem Soleimani şi a unui lider al unei miliţii proiraniene în Irak, Donald Trump „ameninţă să mai comită încă noi încălcări ale normelor imperative ale dreptului internaţional”, încălcând noi „linii roşii”, scrie ministrul pe contul său de Twitter.
Preşedintele Trump a avertizat sâmbătă Teheranul că SUA au identificat 52 de locuri în Iran pe care le va lovi „foarte rapid şi foarte dur” dacă Republica Islamică atacă personal sau obiective americane.
Unele din aceste situri iraniene „sunt de nivel extrem de înalt şi foarte importante pentru Iran şi pentru cultura iraniană”, a precizat Trump într-un tweet. „SUA nu mai vor ameninţări!”, a avertizat el.
Donald Trump a subliniat că cifra 52 corespunde numărului de americani care au fost reţinuţi ostatici timp de peste un an, începând de la sfârşitul anului 1979, în Ambasada SUA la Teheran.
Soleimani, comandantul Forţei Qods, secţiune a Gardienilor Revoluţiei iranieni însărcinată cu operaţiuni externe ale Iranului şi arhitect al strategiei iraniene în Orientul Mijlociu, a fost ucis vineri printr-o lovitură aeriană americană în apropierea aeroportului internaţional din Bagdad.
„Dacă mai atacă, ceea ce îi sfătuiesc foarte tare să nu o facă, noi îi vom lovi mai puternic decât au fost vreodată loviţi”, a ameninţat Donald Trump pe Twitter.
La rândul său armata iraniană a reacţionat la ultima provocare a lui Trump, spunând că se îndoieşte că SUA ar avea curajul să lovească Iranul.
„Ei spun acest gen de lucruri pentru a deturna atenţia opiniei mondiale de la acţiunea lor odioasă şi nejustificabilă”, a declarat generalul de divizie Abdolrahim Moussavi, comandant-şef al armatei iraniene, citat de agenţia Irna, referindu-se la eliminarea generalului Soleimani. Dar „mă îndoiesc ca ei să aibă curajul”, a insistat el.
Iata si care-i istoria cu cei 52 de ostatici americani din 1979:
Punctul major de cotitura al revolutiei islamice din Iran, care a ajutat la radicalizarea ei si la subminarea influentei moderatilor, a fost criza ostaticilor, cand 52 de diplomati americani au fost luati ostatici timp de mai mult de un an de zile ca urmare a faptului ca deja muribundului sah i s-a permis un tratament in SUA impotriva cancerului, in conditiile in care Iranul dorea aducerea lui in fata tribunalului. Aici trebuie subliniat un fapt ce a facut valva la vremea aceea, dar de care se pomeneste putin acum. Administratia americana nu era incantata sa-l primesca pe Mohammad Reza Pahlavi, insa a facut-o la presiunile si la insistenta personala a lui … David Rockefeller. Aceasta miscare a determinat tineri islamisti sa invadeze ambasada SUA la 4 noiembrie 1979 si sa captureze personalul sau. Detinerea ostaticilor a fost atat de populara, incat a continuat luni de zile si dupa moartea sahului. Importanta acestei miscari a fost explicata chiar de Khomeini: “Aceasta actiune are multe avantaje. I-a unit pe oamenii nostri iar adversarii nu mai indraznesc sa actioneze impotriva noastra. Putem sa oferim Constitutia votului popular fara dificultate si sa desfasuram alegerile parlamentare si prezidentiale.” Deci victoria “durilor” era asigurata, iar odata cu aceasta si tipul lor de mesaj s-a raspandit in lume. Este momentul incepand cu care o anume imagine a revolutiei islamice s-a raspandit pe Pamant si fiecare o vedea intr-un fel, in functie si de cum le era prezentata: in vest imaginea islamului terorist si antidemocratic, in “tabara opusa” imaginea islamului eliberator si luptator pentru dreptate. Astfel, impactul initial al revolutiei islamice a fost imens pe plan international, nu doar in tarile musulmane ci si in celelalte, unde a generat un important interes pentru politica si spiritualitatea islamului, intretinut uneori chiar de mass-media occidentala.
Pe data de 20 ianuarie 1981, ziua in care Ronald Reagan devenea presedinte, ostaticii au fost eliberati in conformitate cu intelegerile la care evreul Caspar Weinberger a fost negociatorul partii americane.
Cititi va rog mai multe la:
Revenind la Iranul de azi, iata si una dintre postarile lui Donald Trump:
A fost o vreme cand IRANUL era cel mai puternic aliat al Israelului (deci si al SUA) din zona. Apoi ceva s-a intamplat…
Dupa cum stiti, SUA l-au ucis pe liderul Forțelor speciale ale Gardienilor Revoluției, generalul iranian Qassem Soleimani.
Va izbucni de aici al treilea razboi mondial? Nu stim, dar nu-i exclus. In caz ca da, inseamna ca asa si-au dorit papusarii razboaielor.
De ce ar fi ales Iranul? De cand este Iranul dusmanul Israelului si al SUA? A fost oare directionata abil aceasta tara pe acest drum, tocmai pentru a fi un razboi?
Pentru a putea incerca un raspuns, sa facem o scurta incursiune in istorie:
Reacția Iranului, după ce SUA le-a ucis un lider militar important: Este o escaladare nesăbuită și extrem de periculoasă
Ministrul de Externe de la Teheran, Mohammad Javad Zarif, a condamnat vineri asasinarea liderului Forțelor speciale ale Gardienilor Revoluției, generalul iranian Qassem Soleimani, afirmând că această acțiune reprezintă „o escaladare nesăbuită și extrem de periculoasă”, relatează site-ul agenției Reuters.
„SUA poartă răspunderea pentru toate consecințele aventurismului său neprincipial”, a afirmat șeful diplomației iraniene într-o postare pe Twitter.
Qassem Soleimani, șeful Forței de elită Quds din Iran, a fost ucis într-un atac aerian care a fost lansat de armata americană asupra convoiului în care acesta se afla pe aeroportul din Bagdad, a anunţat vineri Pentagonul.
„Acest atac avea drept scop descurajarea planurilor viitoare de atac iraniene”, a comunicat Pentagonul.
Soleimani, care a condus aripa internațională a Gărzilor Revoluționare și a avut un rol cheie în războaiele din Siria și Irak, a dobândit statutul de celebritate acasă și în străinătate. De asemenea, a contribuit în mod semnificativ la răspândirea influenței iraniene în Orientul Mijlociu.
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
16 comments