Practic, orice posesor de laptop care este virusat este obligat să predea acest laptop unor specialiști, fără a avea dreptul să-și protejeze datele cu caracter privat și personal din acel laptop. Aceasta este doar o prevedere din noua lege privind securitatea și apărarea cibernetică a României, inițiată de Guvernul Ciucă și adoptată de Parlament în nici o săptămână, la finalul anului trecut. Mai mult, actul normativ vizează că toate serviciile de informații, inclusiv SPP, au dreptul să ceară și să primească de la furnizorii de servicii tehnice de securitate date și informații despre clienții acestora. Această formă a legii este chiar și mai rea decât vestitele legi „Big Brother”, trântite de CCR în anul 2015. De altfel, și această lege a fost atacată la CCR de către Avocatul Poporului și de către grupul USR din Parlament. Curtea a amânat, însă, dezbaterile, fiind ocupată să admită, cu unanimitate de voturi, două sesizări de neconstituționalitate formulate de președintele Klaus Iohannis.
Klaus Iohannis a transmis Ministerului Justiţiei cererile de urmărire penală ale lui Roman Petre şi Voiculescu Gelu-Voican în dosarul Mineriada
Administrația Prezidențială a anunțat marți că preşedintele Klaus Iohannis a transmis ministrului justiţiei cererea de urmărire penală a lui Roman Petre și a lui Gelu Voican-Voiculescu, sub aspectul săvârşirii de către aceștia de infracțiuni contra umanităţii în dosarul Mineriadei.
Au fost transmise ministrului justiţiei cererea de urmărire penală a domnului Roman Petre, în calitate de fost prim-ministru al Guvernului României în perioada 26 decembrie 1989 – 26 septembrie 1991, sub aspectul săvârşirii de către acesta a infracţiunilor contra umanităţii în variantele normative prevăzute de art. 439 alin. (1) lit. a) (4 subiecţi pasivi secundari), lit. f) (cel puţin 2 subiecţi pasivi secundari), lit. g) (cel puţin 1315 subiecţi pasivi secundari), lit. j) (cel puţin 1214 subiecţi pasivi secundari) Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal, urmând a se proceda conform legii;
Şeful statului a transmis şi cererea de urmărire penală a domnului Voiculescu Gelu-Voican, în calitate de fost viceprim-ministru al Guvernului României în perioada 28 decembrie 1989 – 28 iunie 1990, sub aspectul săvârşirii de către acesta a infracţiunilor contra umanităţii în variantele normative prevăzute de art. 439 alin. (1) lit. a) (4 subiecţi pasivi secundari), lit. f) (cel puţin 2 subiecţi pasivi secundari), lit. g) (cel puţin 1315 subiecţi pasivi secundari), lit. j) (cel puţin 1214 subiecţi pasivi secundari) Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal, urmând a se proceda conform legii.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost înştiinţat
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost înştiinţat cu privire la formularea acestor cereri, mai arată comunicatul.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a confirmat, în 2021, redeschiderea urmăririi penale a lui Ion Iliescu în Dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990.
Magistraţii instanţei supreme au început, în februarie 2018, judecarea dosarului Mineriadei din 13-15 iunie 1990, în care au fost trimise în judecată, pentru crime împotriva umanităţii, 14 persoane, între care fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, fostul şef al SRI Virgil Măgureanu şi fostul lider sindical Miron Cozma.
***
Comentariu saccsiv:
Cititi va rog si:
Mugur Vasiliu: Ziua in care n-am murit
CE-I ASTA? Decretul nr. 1357/2023 privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2021 privind adoptarea unor măsuri pentru punerea în aplicare a cadrului european pentru eliberarea, verificarea şi acceptarea certificatului digital al Uniunii Europene privind COVID pentru a facilita libera circulaţie pe durata pandemiei de COVID-19
Decretul nr. 1357/2023 privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2021 privind adoptarea unor măsuri pentru punerea în aplicare a cadrului european pentru eliberarea, verificarea şi acceptarea certificatului digital al Uniunii Europene privind COVID pentru a facilita libera circulaţie pe durata pandemiei de COVID-19
Text publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1013 din 07 noiembrie 2023.
În vigoare de la 07 noiembrie 2023
În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,
Preşedintele României d e c r e t e a z ă:
Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2021 privind adoptarea unor măsuri pentru punerea în aplicare a cadrului european pentru eliberarea, verificarea şi acceptarea certificatului digital al Uniunii Europene privind COVID pentru a facilita libera circulaţie pe durata pandemiei de COVID-19 şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PREŞEDINTELE ROMÂNIEI
KLAUS-WERNER IOHANNIS
Bucureşti, 6 noiembrie 2023.
Nr. 1.357.
OPINIE: Contraofensiva ucraineană merge foarte prost iar dovezile corupției sunt explozive. Așa că se pregatește o diversiune cu resturile dronei rusești? Se încearcă atragerea României in război?
inPolitics: SCANDALUL DRONEI RUSEȘTI: O IPOTEZĂ FIERBINTE
Derularea evenimentelor în scandalul lovirii României de drone rusești este una cu totul neuzuală, fără precedent în istoria recentă. Cele mai grele figuri din stat dezmint categoric pentru cetățeni incidentul, pretinzînd că au informații complete, iar a doua zi se recunoaște oficial că lucrurile stau cu totul altfel. Și mobilizarea pentru dezmințire și cea pentru confirmarea ulterioară sunt suspect de mari, necaracteristice oficialilor români. La fel de bizară a fost insistența ucrainenilor privind dronele rusești. O explicație ar fi că cineva și-a băgat, brusc, coada în scandal. Să vedem cine ar fi suspectul de serviciu.
Să o luăm metodic.
Luni dimineața, purtătorul de cuvînt al Externelor ucrainene scrie pe Facebook că peste noapte, drone rusești ar fi lovit teritoriul României. Prompt, MApN dezminte informația. La fel o fac ulterior ministrul de Externe Luminița Odobescu, ministrul Apărării Angel Tîlvar, premierul Ciolacu și, în fine, președintele Iohannis.
„Pot să vă spun că nu a existat nicio piesă şi nicio dronă şi nicio altă parte a vreunui dispozitiv care a ajuns în România. Noi avem control total asupra spaţiului nostru naţional, am verificat absolut tot şi pot să liniştesc populaţia: Nu a existat nimic ce a ajuns în România” a spus președintele, ieri.
Ceea ce e de remarcat e siguranța absolută a afirmațiilor tuturor oficialilor români. Niciun strop de îndoială, nici cea mai măruntă rezervă. Nicio portiță lăsată pentru vreun alt scenariu.
Capii statului români au dat ieri mesaj ferm românilor: nici pomeneală de drone rusești. E o aiureală, mai pe scurt.
Răstimp, ucrainenii insistă suspect de tare că Rusia a lovit teritoriul românesc.
Ciudat. Ar fi trebuit să fie o problemă strict a României.
Fiecare țară are dreptul să se ocupe de propriul teritoriu.
Și totuși, ucrainenii au insistat și au tot insistat.
În paralel, apar confirmări și de la organe de presă occidentale: dronele rusești au lovit România.
Ai noștri rămîn pe poziții: nicio dronă rusească!
Azi, vine bomba. Angel Tîlvar, Antena 3 CNN, din Tulcea: ”Confirm că în această zonă s-au găsit bucăți dintr-o dronă rusească căzută pe teritoriul României”.
De aici, lucrurile se complică.
De ce capii statului român au dezmințit ieri atît de categoric, iar azi au dat înapoi atît de rapid și de rușinos, totodată?
Găsirea resturilor putea fi ținută la secret, la fel cum se ține povestea minei marine care a bubuit pe litoral, recent. La fel cum se țin la secret atîtea și atîtea lucruri grave în România.
O explicație simplă ar fi că cineva a dat ordin ca România să dea înapoi urgent și să recunoască incidentul.
O țară NATO lovită de o dronă rusească!
E momentul să punctăm cîteva aspecte.
Azi, o vizită surpriză s-a produs la Kiev, cea a secretarului de stat american Anthony Blinken. O vizită neanunțată în prealabil și nici confirmată după ce ea a apărut pe surse în presa ucraineană.
E prima vizită a lui Blinken la Kiev, anul acesta
O vizită care vine într-un context extrem de complicat.
Contraofensiva ucraineană merge prost spre foarte prost. Generali americani de top precum Ben Hodges au ajuns să-și ceară scuze public pentru optimismul debordant manifestat acum cîteva luni vizavi de succesul contraofensivei.
Ieri, s-au deschis lucrările celei de a 78-a adunări generale a ONU, la New York, unde se vor dezbate probleme majore timp ce cca.două săptămni, în prezența reprezentanților a 190 de state. În același cadru, pe 20 septembrie, se reunește Consiliul de Securitate pe tema Ucrainei, cu participarea lui Volodimir Zelenski.
Care ar trebui să informeze ONU despre stadiul contraofensivei și să ceară bani, pe mai departe. Doar că nu are mare lucru de raportat.
Iar marea problemă e că în perioada următoare, congresul american trebuie să decidă dacă aprobă cererea din august a lui Joe Biden de a se acorda un nou mare ajutor de 24 de miliarde de dolari pentru Ucraina.
Și vocile care cer stoparea plăților sunt tot mai multe la Washington.
Nu doar că rușii nu sunt înfrînți în estul Ucrainei, dar apar tot mai multe și mai explozive dovezi ale corupției din țara lui Zelenski, ceea ce înseamnă că banii americanilor ajung în buzunarele șmecherilor.
Nu e întîmplător că ministrul ucrainean al apărării care a condus armata de la debutul invaziei, Oleksi Reznikov, a fost demis ieri de parlament sub acuzații de corupție, iar azi, trei miniștri adjuncți ai apărării au demisionat.
Se încearcă, astfel, transmiterea unui mesaj către occident că Ucraina e decisă să stopeze corupția la vreme de război. Mai ales că Zelenski a cerut recent ca respectiva corupție să fie echivalată cu trădarea de țară.
Doar că ministrul demisionar a aruncat în urma lui o bombă, mai exact cifra de 100 de milioane de dolari cheltuită zilnic de Ucraina cu războiul.
Iar acum presa de peste ocean scrie că tot 100 de milioane de dolari ar costa în fiecare stat american implementarea proiectelor de sporire a securității școlare precum și de dezvoltare a serviciilor de consiliere psihologică în școli, măsuri preconizate după masacrul de la Uvalde din 2022, în care au fost ucise 21 de persoane. Se vorbește intens și despre dezastrul provocat de uraganul Idalia șamd.
Casa Albă are o problema majoră cu Ucraina: trebuie să continue întreținerea războiului prin alocarea de sume imense de la contribuabili, dar în acest moment îi cam lipsesc argumentele.
Nu e exclus ca vizita intempestivă a lui Blinken la Kiev să țină strict de această problemă. Să vizeze, altfel spus, crearea unei diversiuni utile Casei Albe.
Iar lovirea unei țări NATO de către Rusia ar putea oferi exact acoperirea necesară pentru continuarea sprijinului financiar către Ucraina.
Nu mai vorbim de contraofensivă, deja avem probleme mai mari: Rusia dă atacul la cea mai mare organizație militară a lumii.
Cum să tai finanțarea lui Zelenski în asemenea condiții?
O asemenea miză poate, într-adevăr, să explice ciudata derulare a evenimentelor din România, de la dezmințirea categorică la recunoașterea, la fel de categorică, în interval de cîteva ore.
De undeva, de la aliați, trebuie că a venit un mesaj din scurt către leadershipul de la București: mergeți pe varianta ucrainenilor, că ea servește intereselor noastre.
Iar ai noștri s-au executat prompt.
De la mesajele liniștitoare, relaxate, de ieri, Iohannis a trecut azi la extrema cealaltă:
„În cazul în care se confirmă că aceste elemente provin dintr-o dronă rusească, o astfel de situație ar fi complet inadmisibilă și o violare gravă a suveranității și integrității teritoriale ale României, stat aliat NATO”.
Zelenski poate răsufla liniștit: nu mai merge cu mîna goală la New York, peste două săptămîni.
Rămîne de văzut cum o va scoate România la capăt cu noul conflict în care a fost băgată și ce măsuri va lua împotriva Rusiei. (Bogdan Tiberiu Iacob)
Klaus Iohannis in vizita la ranitii de la Crevedia, vorbind despre CONDUCATORI si NOROD: „nu trebuie să începem de SUS să îi facem mai buni, că ei sunt gata pregătiți, trebuie să începem de JOS”
Președintele Klaus Iohannis a mers marți după-amiază în vizită la Spitalul Floreasca, la răniți în urma exploziei de la Crevedia, după aproape trei zile de la petrecerea incidentelor.
Iata ce putem citi in articolul (VIDEO) Klaus Iohannis, ca din altă țară: „De ce s-a ajuns până aici?” de pe Cotidianul:
[…]
Klaus Iohannis crede pe de altă parte că Guvernul și-a făcut treaba, la fel și Raed Arafat.
[…]
Jurnalist: Domnule Președinte, erați Președinte și în timpul tragediei de la Colectiv, sunteți și acum. Au fost promise după tragedia de la Colectiv patru centre de arși, între timp au rămas trei. Sunt în continuare doar pe hârtie. Suntem nevoiți să trimitem în străinătate nu doar când sunt așa multe victime, ci aproape în fiecare săptămână. Cum vi se pare lucrul acesta, că România nu are nici acum măcar un singur centru pentru tratarea marilor arși?
Președintele României: Am discutat această chestiune cu conducerea spitalului și ei mi-au spus că lucruri s-au făcut. Deci progrese există, însă suntem încă departe de ceea ce s-a promis la vremea respectivă. Poate promisiunile au fost prea mari sau poate angajamentul unor persoane care trebuiau să miște lucrurile a fost prea mic. Eu cred că mai avem destul de mult de lucru, însă, pe de altă parte, cum am spus și înainte, și aici, în Spitalul de Urgență am văzut unele lucruri senzaționale. Deci progrese s-au făcut, se fac. Mai este mult de lucru.
Jurnalist: Cât de competente sunt autoritățile României și cum ar putea românii să aibă încredere în autorități în contextul în care și în incidentele pe care dumneavoastră le-ați menționat autoritățile au spus „nu știam”?
Președintele României: Nu autoritățile știu sau nu știu, sunt întotdeauna oameni. Deci sunt întotdeauna oameni care știu sau nu știu, care sunt competenți sau incompetenți, care sunt la locul potrivit sau la locul nepotrivit. Și eu îmi doresc să avem tot mai mulți oameni care sunt potriviți la locul potrivit. De aceea, în realitate, nu trebuie să începem de sus să îi facem mai buni, că ei sunt gata pregătiți, trebuie să începem de jos. De asta m-am luptat pentru România Educată și de aceea trebuie să mergem mai departe. Trebuie să avem proceduri mai bune, să selectăm oameni onești, bine pregătiți, care vor să vadă, care vor să audă, care vor să rezolve problema și să scăpăm din acest narativ că nu se poate și nu am știut. Trebuie să facem lucrurile mai bine.
Comentariu saccsiv:
Cititi va rog si:
Raed Arafat a trimis pompierii la moarte la Crevedia?
Se simte Iohannis confortabil in jiltul prezidential?
Pe 13 iunie 1959, la Sibiu, se nastea Klaus Werner Iohannis
Conform https://ro.wikipedia.org/wiki/Klaus_Iohannis
[…]
Părinții săi sunt Susanne și Gustav Heinz Johannis, amândoi sași transilvăneni. Aceștia au emigrat în 1992, ca pensionari, din Sibiu în Germania, unde s-au stabilit la Würzburg, în Bavaria.[16] Klaus Iohannis a declarat într-un interviu că familia Iohannis este atestată în Cisnădie din secolul al XVI-lea.[17]
[…]
La data de 20 februarie 2013 Klaus Iohannis s-a înscris în PNL la invitația lui Crin Antonescu.[32] O zi mai târziu, noii colegi de partid au votat în unanimitate o derogare de vechime, care să-i permită să candideze la o funcție în conducerea partidului.[33] La congresul extraordinar al PNL din data de 23 februarie 2013, Iohannis a candidat pe lista lui Crin Antonescu și a fost ales prim-vicepreședinte al PNL.
[…]
La data de 27 septembrie 2014, Klaus Iohannis și-a lansat candidatura pentru alegerile prezidențiale din 2 noiembrie. Această lansare a avut loc printr-un miting în fața Palatului Victoria (sediul Guvernului României), sub sloganul „România lucrului bine făcut”.[52]
[…]
În octombrie 2016, președintele Klaus Iohannis s-a declarat împotriva fanatismului religios, în chestiunea interzicerii căsătoriei între persoane de același sex.[105][106] De asemenea, Iohannis a făcut o pledoarie la toleranță și acceptarea tuturor minorităților.[107] Pentru prima dată un președinte în funcție al României lasă să se înțeleagă că minoritățile sexuale n-ar trebui să fie discriminate.[107] Ambasadorul SUA la București, Hans Klemm, a declarat că a fost foarte impresionat de declarația președintelui Iohannis privind căsătoria persoanelor de același sex,[108] în timp ce publicații străine precum Deutsche Welle, The Washington Post[109] și The New York Times[110] au lăudat „curajul remarcabil de a opta pentru modernitate” într-o țară „încă grav înapoiată”.[111]
Cateva dintre articolele despre Klaus Iohannis postate pe acest blog:
2023:
inPolitics: ȘI-AU BĂGAT EVREII COADA ÎN ALEGEREA LUI IOHANNIS? / Intrebare: mai are rost sa votam?
2022:
Proiectul de succes al lui Iohannis: cursuri de incalzire globala in scoli inghetate
2021
Klaus Iohannis le cere judecatorilor sa nu se mai opuna dictaturii
Psiholog de top: Iohannis, un primitiv megaloman, brutal si iresponsabil
2020
Iohannis, victorios la CCR. Discuțiile privind identitatea de gen nu pot fi interzise în școli
Raed Arafat, făcut cavaler de președintele Klaus Iohannis
Dezvaluiri stupefiante: cum se aranjeaza showurile de presa ale lui Iohannis
Foto: Klaus Iohannis si promterele uriase din timpul conferintelor sale de presa
Klaus Iohannis a primit premiul Kalergi
2019
AGENDA ANTI ORTODOXĂ a președintelui KLAUS IOHANNIS
Klaus Iohannis a activat in Lions Clubs International
Se simte Iohannis confortabil in jiltul prezidential?
De aceea nu sunt bani pentru profesori? România cumpără blindate ușoare în valoare de … un miliard de euro in timp ce Klaus Iohannis atacă dur cadrele didactice: “Cum îndrăznește cineva să pună în pericol examenele naționale?”
News Standard: Am găsit unde se ascunde miliardul de euro pentru profesori! Romtehnica cumpără blindate ușoare, în valoare de un miliard de Euro
Un articol de MARIUS GHILEZAN
În plină criză datorată grevei profesorilor, guvernul a găsit un miliard de Euro pentru înzestrarea armatei. Asta este cifra totală netă pe care o revendică toți profesorii din România.
Romtehnica a lansat recent licitația pentru achiziționarea „Autovehiculelor tactice blindate de tip uşor” – ATBTU, anunță Monitorul Apărării. Culmea, anunțul vine în plină grevă a profesorilor, în care Guvernul se plânge că nu are bani de mărit salarii.Este vorba de noua variantă de mașini blindate, care vor fi dotate cu mitralieră de 7,62 sau 12,7 mm, unele au turelă automată, aruncător de 82 mm, lansator de rachete SPIKE sau pot tracta un aruncător de 120 mm. Mai sunt variante pentru cercetare, EOD sau MEDEVAC.
Vehiculele trebuie să aibă o greutate mai mică de 10 tone, un grad de protecţie prin blindaj de minim K2, M2a şi M2b, conform STANAG 4569, sistem de reglare a presiunii aerului, sistem de comunicaţii, de protecţie împotriva incendiilor, sistem de detectare, avertizare şi protecţie CBRN, mai scrie anunțul Romtehnica.
Conform informațiilor Defence România, s-ar cumpăra 1056 de asemenea vehicule.
Cumpărăm armament cu nemiluita!
Bugetul de înzestrare al armatei române s-a mărit an de an. Recent, executivul a pregătit banii pentru un avans de UN MILIARD de dolari, pentru achiziționarea de avioane F-15, care vor fi livrate în 2035.
Francezii stau la ușa guvernului pentru a vinde nu doar patru nave de război României cu 1,2 miliarde de Euro, ci și cel puțin un submarin.
Administrația Macron nu a renunțat la ideea vinderii celor patru corvete, în valoare de 1,2 miliarde de Euro.
Ministerul Apărării Naționale dorește să achiziționeze un batalion de tancuri ABRAMS, prin G2G, pentru a eluda legea offset, circa 54 de unități. Un astfel de tanc, echipat complet, ar costa 8,5 milioane de dolari, deci guvernul va mai plăti încă jumătate de miliard de dolari.
Ca o comparație, Ucraina primește doar 30 de tancuri Abrams.
Președintele Klaus Iohannis a susținut joi că profesorii trebuie să întrerupă greva deoarece au primit din partea Guvernului tot ce au cerut. Șeful statului a mai precizat că învățământul a fost pus pe locul care se cuvinte odată cu programul „România educată” pe care l-a inițiat în urmă cu 8 ani și pe care parlamentul l-a adoptat într-o formă modificată, criticat de societatea civilă.
- „Eu sper să se înțeleagă foarte bine la nivelul sistemului și oamenii să se întoarcă de marți la școală pentru că nu mai au de ce să facă grevă. Și atunci, eu cred că foarte mulți dascăli care deja s-au săturat, se vor întoarce.
- În plus, cum îndrăznește cineva să pună în pericol examenele naționale? Există o generație întreagă care dă Bacalaureatul, care trebuie să meargă la facultate. O generație care dă capacitatea. Au primit tot ce s-a cerut, de ce să mai continue greva?”, a spus șeful statului aflat la Chișinău pentru summit-ul Comunităţii Politice Europene.
Președintele susține că Guvernul le-a dat profesorilor tot ce-au cerut, referindu-se la ultima ofertă salarială făcută de executiv, pe care cadrele didactice au respins-o.
- „Recunoașterea prin act normativ de a avea o grilă care pornește de la salariul mediu pe economie. Acest lucru a fost garantat prin OUG dat astăzi. Și până atunci, cadrele didactice primesc 1000 de lei la salariu în plus, iar cadrele nedidactice, cred, 400 de lei.
- Greva a durat un pic mult. Și se pune întrebarea cine negociază pentru dascăli, pentru că liderii vin și pleacă, ei sunt un fel de interfață.
- E greu de imaginat cum poate să funcționeze această negociere. De aceea premierul a decis foarte corect să dea această ordonanță. A înțeles că sunt solicitări corecte”, a mai subliniat Iohannis.
Klaus Iohannis și-a lăudat proiectul „România educată” pe care l-a început în 2016 și crede că discuțiile pe care le-a avut cu sindicaliștii în ziua în care mii de profesori au bătut la ușa Palatului Cotroceni au fost suficiente pentru a stinge conflictul.
- „Întreaga clasă politică a neglijat educația vreme de aproape 30 de ani. Prima dată când a fost pusă la nivelul la care se cuvine a fost cu ocazia programului meu România educată. Educația se face cu multă dăruire, cu entuziasm, dar nu se face pe gratis.
- De asta au fost oamenii supărați când în parlament s-a scos articolul că la profesorii debutanți salarizarea începe de la salariul mediu.
- De asta am spus că solicitările lor sunt legitime. Greva a arătat politicienilor și românilor că și dascălii știu să-și ceară drepturile. După ce s-a discutat cu Guvernul, după ce au discutat și cu mine, s-a văzut că s-au schimbat puțin lucrurile”, a mai afirmat președintele.
Iohannis crede că greva începută pe 22 mai durează de prea mult și se întreabă cine negociază pentru cadrele didactice ieșite în stradă pentru a cere salarii decente.
- „Greva a durat un pic mult şi se pune întrebarea cine negociază pentru dascăli, fiindcă liderii de sindicat tot vin şi tot pleacă, dar ei sunt doar un fel de interfaţă, cum sunteţi voi media, Guvernul le spune ceva sau eu, ei se duc şi le consultă oamenii.
- Este extrem de greu de imaginat cum poate să funcţioneze o negociere pe această bază, de aceea premierul a hotărât foarte corect să dea această ordonanţă, indiferent de cum se negociază.
- De ce? Fiindcă noi toţi şi eu şi Guvernul şi coaliţia au înţeles că sunt solicitări legitime şi le garantează indiferent de ce se negociază cu aceşti reprezentanţi ai sindicatelor.
- Eu sper să se înţeleagă bine această chestiune la nivelul sistemului şi oamenii să se întoarcă de marţi la şcoală, fiindcă nu mai au pentru ce să facă grevă.
- Pe termen mediu şi lung s-a garantat, pe termen scurt s-au dat creşteri, iar pentru anul 2024 s-au dat în scris prin ordonanţă garanţii că Guvernul se va ţine de ce a promis. Atunci eu cred că foarte mulţi dascăli care oricum au considerat că deja este prea mult ce a fost, se vor întoarce pur şi simplu la şcoală şi bine fac”, a mai afirmat Iohannis, citat de news.ro.
Profesorii au respins încă de miercuri seară și ultima ofertă a Guvernului și au anunțat că vor continua prin vocea liderilor federațiilor sindicale după discuțiile de la Palatul Victoria.
Ultima ofertă a Executivului, asumată prin OUG, este o creștere salarială de 1.000 de lei brut pentru personalul didactic și de 400 de lei brut pentru personalul nedidactic, urmată de o majorare a salariilor etapizat, în următorii trei ani, prin viitoarea lege a salarizării.
Greva continuă și marți
Guvernul s-a reunit, joi, într-o şedinţă pe care premierul Nicolae Ciucă a numit-o extraordinară, pentru a aproba OUG care ar trebui să detensioneze situaţia din sistemul de învăţământ.
Chemați la guvern pentru o nouă rundă de negocieri, liderii sindicatelor din educație au anunțat că greva continuă marți, membrii de sindicat fiind cei care vor decide dacă aceasta se va încheia sau nu.
„Negocierile s-au încheiat. Acesta e mesajul pe care îl transmitem public”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru.
Ministrul Educației, Ligia Deca, a spus și ea că ordonanța aprobată de Guvern răspunde revendicărilor cadrelor didactice care ar trebui să se întoarcă în clase. „Am discutat (cu reprezentanții sindicatelor – n.r.) despre reîntoarcerea în clase și am făcut apel la întelegerea lor, răspunsul a fost că asta este și dorința lor și vor duce înspre membrii de sindicat textul ordonantei spre analiză și că speranța lor e că de marți se va reveni în clase”, a declarat Deca.
Ieșiți de la negocieri, liderii sindicali au spus că mandatul lor a rămas neschimbat, de a respinge oferta guvernului, însă profesorii sunt cei care vor decide dacă încetează greva sau nu.
„De marți încolo colegii vor continua acțiunile de protest”, a declarat Marian Nistor, Federația „Spiru Haret”.
„Oamenii decid dacă încetează greva sau nu”, a spus și Simion Hăncescu, liderul FSLI.
Vor fi mai rele decat sistematizarea din timpul lui Nicolae Ceausescu. Klaus Iohannis a promulgat “legea mobilitatii urbane” (PL-x 47/08.02.2023) si “legea organizarii activitatii de prevenire a separarii copilului de familie” (PL-x 145/13.03.2023). Si e doar inceputul…
Cu 35 de ani in urma, cladiri precum cele din fotografia de mai jos ingrozeau populatia:
Cam toata lumea era sigura ca, atunci cand vor fi terminate, vor reprezenta niste mega cantine in care populatia din jur va manca. Si ca doar acolo se va putea manca, hrana disparand din alimentare si piete. Ba mai rau, ca se va manca ce se va da. Adica prost, din moment ce deja de ani de zile multe alimente disparusera aproape cu totul din comertul socialist. Ca atare, lumea le-a si denumit “circurile foamei”…
Conform https://ro.wikipedia.org/wiki/Circ_al_foamei
Circul foamei sau circurile foamei este o sintagmă cu care a rămas în memoria colectivă o serie de clădiri din Bucureşti care făceau parte din proiectul regimului comunist de sistematizare a capitalei României. Numele oficial, afisat pe fatada cladirilor, era însă de complex comercial agroindustrial si nu complex agroalimentar, cum apare in vorbirea curenta. Conform planurilor urbanistice, aici trebuiau să funcţioneze pieţe publice şi un sector care oferea mâncare preparată pentru acasă, un fel de supermarket imaginat de conducătorii regimului socialist pentru a centraliza distribuţia de alimente.
Dar cele de mai sus le-au aflat cetatenii doar dupa Revolutia din 1989. Nu erau chiar ce si-au inchipuit ca ar fi fost, insa nici motiv de fericire. Amintirea cuvantului sistematizare inca producea fiori: era treaba cu demolarea caselor (inclusiv de la sate) si mutarea populatiei in blocuri. Atunci s-au demolat si multe biserici…
Toate acestea au fost blamate de Occident in anii 80. Iata, de exemplu, un fragment din transcriptul unei emisiuni Radio Europa Libera din 7 septembrie 1988:
În ultimele zile, au fost exprimate noi proteste împotriva programului de așa-zisă sistematizare a satelor. Începem cu o relatare a agenției franceze de presă.
Anișoara Negulescu: „Președintele Consiliului Internațional al Monumentelor și Locurilor Istorice a apelat, marți, să se oprească programul guvernului român de distrugerea a satelor și de dislocare a populațiilor. Roberto Di Stefano a cerut Națiunilor Unite și organizațiilor ei aferente ca și organizațiilor statelor membre să facă tot ce pot spre a împiedica o crimă de natură a cauza pierderi incalculabile poporului român și omenirii”.
Neculai Constantin Munteanu: După care, agenția franceză de presă dă următoarele detalii asupra planului de așa-zisă sistematizare:
Anișoara Negulescu: „In baza unui plan care a primit binecuvântarea conducătorului Partidului Comunist Român, Nicolae Ceaușescu, circa 7.000 de sate urmează a fi rase de pe suprafața pământului, populația lor urmând a fi reașezată în așa-numite centre industriale, în cadrul unui program de reformă și modernizare agrară până în anul 2000. Proiectul afectează și sute de colectivități ungurești. El a fost intens atacat, în special, de Ungaria vecină, având în vedere că circa un milion 700 de mii de maghiari trăiesc în România”.
Evident, din 1990, poporul a crezut ca a scapat de ceea ce si Occidentul numea a fi “o crima de natura a cauza pierderi omenirii”. Din pacate insa, la nici doua generatii distanta, acelasi Occident (si Romania) implementeaza in forta acelasi concept. Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat marți, 30 mai 2023, printre altele:
- Decret pentru promulgarea Legii privind mobilitatea urbană durabilă (PL-x 47/08.02.2023);
- Decret pentru promulgarea Legii privind organizarea activității de prevenire a separării copilului de familie (PL-x 145/13.03.2023);
Pentru cei mai incepatori, pentru intelegerea primei legi, a se citi:
Face parte din:
Orasele de 15 minute – visul de aur al pionilor negri
Si nu doar ca va fi mai rau din acest punct de vedere, va fi o grozavie per ansamblu, daca luam in calcul si a doua lege. Pentru ca pe vremea lui Ceausescu, familia inca era “celula de baza a societatii”:
Serviciile secrete primesc dreptul să vadă tot ce ai în calculator … ca să te scape de viruși!
jurnalul: Serviciile secrete primesc dreptul să vadă tot ce ai în calculator. Ca să te scape de viruși!
Persoanele fizice sau cele juridice de drept privat care dețin, administrează sau utilizează rețele și sisteme informatice sunt obligate, sub sancțiunea amenzii, să notifice Platforma Națională de Raportare a Incidentelor de Securitate Cibernetică ori de câte ori constată un incident de securitate cibernetică.
inPolitics: ȘI-AU BĂGAT EVREII COADA ÎN ALEGEREA LUI IOHANNIS? / Intrebare: mai are rost sa votam?
inPolitics: ÎNTREBAREA ZILEI: ȘI-AU BĂGAT EVREII COADA ÎN ALEGEREA LUI IOHANNIS?
inPolitics: ÎNTREBAREA ZILEI: ȘI-AU BĂGAT EVREII COADA ÎN ALEGEREA LUI IOHANNIS?
O echipă israeliană de hacking și dezinformare în masă a influențat zeci de alegeri din lume, conform unei investigații realizate de mai multe publicații internaționale. Reporteri sub acoperire au obținut mărturii privind implicarea în 33 de campanii prezidențiale, relatează Europa liberă.
„Echipa Jorge” vinde servicii de hacking și o armată vastă de profiluri false pe rețelele sociale, fiind implicată în campanii de dezinformare în țări din Europa, America, Africa și Asia. Unitatea este condusă de Tal Hanan, un fost agent al forțelor speciale israeliene, în vârstă de 50 de ani, care acum lucrează în privat, folosind pseudonimul „Jorge”. Acesta a declarat, vorbind cu reporteri sub acoperire care au pretins că sunt interesați de serviciile sale, că s-a implicat în „33 de alegeri prezidențiale, dintre care 27 au avut succes”.
De exemplu, echipa condusă de Hanan a lucrat sub acoperire în alegerile prezidențiale din Nigeria, în 2015, alături de Cambridge Analytica – compania acuzată că colectat informații despre utilizatorii de Facebook, pe care le-a folosit apoi în profilarea și schimbarea opiniei înaintea alegerilor.
Investigația, coordonată de organizația non-profit franceză Forbiden Stories, a fost realizată de peste 100 de reporteri de la zeci de publicații internaționale, printre care The Guardian, Le Monde, Der Spiegel, El País și Haaretz. Se pare că, timp de peste două decenii, compania israeliană a lucrat în mod clandestin la alegeri din diferite țări.
Întrebarea-cheie: or fi lucrat evreii și la campaniile lui Klaus Iohannis, cea din 2014 avînd, reamintim, o componentă virtuală de mari proporții, candidatul PNL beneficiind peste noapte de o popularitate maximă, practic inexplicabilă, pe rețelele sociale, pînă la statutul de lider european la urmăritori pe Facebook ori Twitter? Practic, în campania din 2014 Facebookul românesc i s-a ”predat” candidatului Iohannis, milioane de români înghesuindu-se să elogieze personalitatea unui politician aproape anonim la acea vreme, cel puțin la nivel central; a fost reală acea popularitate virtuală, ori a fost obținută cu sprijinul echipei Jorge? (B.T.I.)
Comentariu saccsiv:
Mai multe despre Echipa Jorge la:
„Echipa Jorge” din Israel a manipulat opinia publică și alegerile de pe mai multe continente
In cazul lui Klaus Iohannis, daca n-a fost Echipa Jorge, oare alta echipa nu putea fi?
Si in general, pe plan mondial, oare doar Echipa Jorge a fost?
Cititi va rog si:
SONDAJ: 70,5% dintre români vor ca războiul să fie oprit chiar și cu cedarea de către ucraineni a unor teritorii
Un sondaj național finanțat de ambasada SUA și realizat de LARICS în perioada 29 septembrie – 10 octombrie 2022 relevă prăbușirea încrederii românilor în instituțiile statului, începînd cu președintele, în marile puteri occidentale, în NATO și UE, dar și dorința majorității zdrobitoare de a vedea oprit imediat și cu orice preț războiul din Ucraina. Între altele, pentru că nici un sfert dintre români nu pun creșterea facturilor la energie pe seama războiului, iar 87,1% spun că mergem în direcția greșită. Fără îndoială, niciun alt sondaj post-decembrist nu a difuzat pînă acum cifre atît de catastrofale.
Barometru-securitate2022_final-1-2-1
După doi ani de pandemie, anul 2022 a început cu un război de anvergură în regiune și a continuat cu scumpiri mai mult decât semnificative ale prețului tuturor tipurilor de energie, cu inflație etc se arată în prezentarea Barometrului de securitate pe 2022, la care a participat și un reprezentant al președintelui Iohannis, consilierul Constantin Dudu Ionescu.
Acest complex de crize duce la scăderea încrederii și în NATO sau UE, instituții de obicei extrem de apreciate de români. Desigur, războiul început de Rusia în Ucraina face ca problema încrederii în NATO sau în armata națională să nu mai fie o problemă simbolică sau identitară, ci una cât se poate de pragmatică.
Reproșurile pe care românii le aduc UE sunt serioase, dar legate de situația imediată pe care o traversăm (criză economică și energetică): există percepția că unele țări UE profită economic de România, că politicile UE nu ni se potrivesc întotdeauna sau că UE ne impune prea multe reguli. Atenție, acestea nu sunt critici la adresa ideii europene, ci scăderi de popularitate ale UE grefate pe percepția că UE și instituțiile sale nu reușesc sau nu vor să gestioneze unele aspecte ale crizei (de exemplu, prețurile energiei, inflația).
Există o atitudine critică evidentă și față de elitele locale/naționale și față de elitele de la Bruxelles.
Doar 25% dintre români mai au încredere multă și foarte multă în președintele Iohannis.
Încrederea multă și foarte multă în SRI s-a prăbușit dramatic față de 2021, de la 67,37%, la 49,65%. Parlamentul a ajuns de la 21,36% anul trecut la 12,98%. UE a ajuns de la 59,18% la 39,76%.
NATO, de la 67,36% a ajuns la doar 53,64%.
Dacă România ar fi atacată, 36% dintre români spun că ar participa la apărarea țării, 33% sunt indeciși, 29% spun că ar încerca să plece cu familia.
Cei mai mulți români, 51,5%, consideră că Rusia este de vină peste războiul din Ucraina, în timp ce 45,9% cred că de vină ar fi și Ucraina, SUA și UE.
77,1% dintre români consideră că la noi se acordă prea multă atenție războiului din Ucraina și prea puțină atenție problemelor cetățenilor.
45,2% dintre români consideră știrile despre război în general corecte, 23,9% consideră că sunt incorecte și favorizează Ucraina, în timp ce 13,8% cred că ele sunt incorecte și favorizeaza Rusia.
Românii sunt în continuare empatici în tragedia populației din Ucraina: după 9 luni de la începutul crizei, 74% dintre români spun că ar trebui să primim în continuare refugiați din Ucraina, dacă va fi nevoie.
Și totuși, majoritatea zdrobitoare a românilor, 70,5%, vor ca războiul să fie oprit chiar și cu cedarea de către ucraineni a unor teritorii, în timp ce doar 28,2% vor ca războiul să continue pînă la înfrîngerea Rusiei.
82,3% dintre români cred că după război situația României va fi mult mai proastă, mai proastă ori la fel, în timp ce 18% cred că va fi mai bună.
51,1% dintre români consideră că România ar trebui să își vadă de interesele ei, în timp ce 18,8% cer o mai mare apropiere de UE, iar 4,9% de SUA.
Încrederea românilor în americani a scăzut de anul trecut de la 39,3% la doar 11,5%, în Germania de la 35,4% la doar 8,4%, în Franța de la 29,1% la doar 6,2%, în Moldova de la 18,4% la doar 7,2%,
54,6% dintre români cred că în viitor nu va mai fi o singură superputere mondială, ci mai multe, care se vor concura.
Deși nu asistăm la o reorientare strategică a publicului din România, apare din ce în ce mai acută ideea că România ar trebui să pună accentul pe propriile interese, să fie pragmatică, să aibă agendă și să se ocupe în primul rând de interesele ei. Totul în cadrul euroatlantic, însă, nu în afara lui. Asistăm astfel la o formă de sincronizare a publicului din România cu tendințele europene tot mai evidente de repliere a populațiilor spre interesele naționale.
35,3% cred că UE ar trebui să devină mai degrabă o uniune a națiunilor cu mai mult autonomie s statelor membre, 10,6% cred că ar trebui să se desființeze, 32,4% să rămînă ca pînă acum, în timp ce doar 21,3% vor ca UE să aibă mai multă putere.
77,1% dintre români cred că UE profită economic de România, în special anumite țări membre, în timp ce 64,5% cred că UE impune prea multe reguli României.
47,7% cred că facturile uriașe la energie sunt din vina conducătorilor, 28% din vina politicilor verzi ale UE și doar 23,9% din cauza războiului din Ucraina.
71,1% dintre români nu au încredere în Zelenski, iar 74% nu au încredere în Joe Biden. Doar 58,3% își manifestă neîncrederea în Regele Charles.
87,1% dintre români cred că țara se îndreaptă într-o direcție greșită. (Bogdan Tiberiu IACOB)
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
4 comments