Marea Deposedare

Comentariul fratelui Felix postat la Israel 365 News: Un râu a devenit roșu ca sângele în Iran, chiar la timp pentru Paște:

A MASSIVE financial collapse is coming!

Urmează un colaps financiar masiv care ne va distruge rezervele de lichiditati ale tuturor, ne avertizează Paul Craig Roberts

https://www.naturalnews.com/2024-04-19-massive-financial-collapse-coming-destroy-everyones-assets.html

Paul Craig Roberts a dezbatut problema într-o serie de trei episoade numite „Marea Deposedare” pentru că bula va apărea, de fapt.

Nu este o chestiune dacă va apărea, ci mai degrabă când își va atinge limita inevitabilă.

Înainte de Marea Prăbușire (depresiune economica) a pieței bursiere din 1929, viteza de circulație  a banilor a  scăzut brusc.

Aceasta înseamnă că  cheltuirea dolarilor într-o anumită perioadă de timp a scăzut dramatic, ceea ce a destabilizat piețele.

Ceea ce s-a întâmplat înainte de Marea Depresiune din 1929 se va întâmpla si astăzi.

În ultimul timp, acțiunile și proprietățile imobiliare au fost umflate până la prețuri foarte mari, cu mult peste ceea ce valorează de fapt în termeni reali.

Când bula se va sparge, va fi cea mai mare Bulă creionata vreodată, producând deposedare (faliment) fără precedent și colaps economic.

Oamenii cu case și afaceri ipotecate le vor pierde, așa cum au pătit-o în anii 1930, când și-au pierdut banii din cauza falimentelor bancare.

( Modul în care funcționează sistemul este că îți pierzi toti banii, dar nu primesti gratiereaAMNISTIE FISCALA ) datoriilor.

Vă puteți aștepta la mai multe prăbușiri (falimente) bancare, ceea ce va însemna pierderea depozitelor voastre din banci.

Programul federal de asigurări nu ne va despagubi ceea ce pierdeți, deoarece, așa cum am menționat anterior, toate depozitele au fost transformate în garanții pentru creditori.

„Aceasta s-a mai întâmplat si înainte, dar nu la scara a ceea ce este în așteptare acum”, avertizează Roberts.

Nu o sa dureze prea mult până când inevitabilul se va întâmpla!

Γέροντας Νεκτάριος Βιτάλης:

„Într-o zi de vară ne vom trezi și vom auzi la radio și televiziune că Grecia a declarat faliment (falimentul bancilor n.n.).Apoi, orice depozite cash din bănci vor fi confiscate pentru a se putea plăti datoriile (se vor retrage banii cash de pe piata ca sa faca loc circuitului banilor digitali n.n.)Din acel moment, cel mai rău începe în Grecia”.

Mai 26, 2011

Un stareț din Muntele Athos, în chilia căruia am fost găzduiți în timpul Postului Mare, ne-a asigurat de marea statură duhovnicească a starețului Nectarie Vitalis, pe care îl avea ca duhovnic.

În ceea ce privește mărturia de mai sus, întrebarea este:

in care vară…in ce an?!

Κάποια μέρα του καλοκαιριού θα ξυπνήσουμε και θα ακούσουμε από το ραδιόφωνο και την τηλεόραση ότι η Ελλάδα κήρυξε Πτώχευση. Τότε…. | Pentapostagma

https://www.pentapostagma.gr/ekklisia/3902768_kapoia-mera-toy-kalokairioy-tha-xypnisoyme-kai-tha-akoysoyme-apo-radiofono-kai-tin

 

Comentariu saccsiv:

Si probabil astfel vor sa se ajunga inclusiv la „Nu vei deține NIMIC. Și vei fi FERICIT”:

Cititi va rog mai multe la:

Cele mai înfiorătoare și mai distopice zece idei promovate de Forumul Economic Mondial (FEM) de-a lungul anilor

Evident, daca bancile vor falimenta, nu va insemna si ca stapanii banilor vor saraci. Trebuie sa intelegem ca bancile, ca si bursele, le sunt papusarilor doar instrumente cu care fac si desfac:

Nu vine “mama tuturor crizelor”, ci vine ceva atat de mare, incat ar trebui inventat un nou cuvant

 

Bloomberg: Furtuna perfectă. O nouă criză cu potențial devastator se rostogolește peste economia globală

O furtună a datoriilor corporative de 500 de miliarde de dolari se formează peste economia globală, generând falimente și șomaj, scrie Bloomberg, amintind că era banilor ușori a luat sfârșit.

Richard Cooper, partener al unei firme de avocatură de top pentru falimentele corporative, a sfătuit companiile din întreaga lume de decenii cu privire la ce să facă atunci când se îneacă în datorii, scrie Bloomberg, amintind de predicțiile sale din criza financiară globală, criza petrolului din 2016 și Covid-19. Și o face din nou acum, într-un an în care marile falimente corporative se acumulează în al doilea cel mai rapid ritm din 2008, eclipsat doar de primele zile ale pandemiei.

„Se simte diferit de ciclurile anterioare”, a spus Cooper. „Veți vedea o mulțime de valori implicite.”

Poziția pe care o deține și accesul la informații financiare i-a oferit o previzualizare a furtunii de peste 500 de miliarde de dolari, o criză a datoriilor corporative care începe deja să ajungă la pământ pe tot globul, potrivit datelor compilate de Bloomberg. Numărul este aproape sigur că va crește. Și asta accentuează îngrijorările pe Wall Street, prin amenințarea că va încetini creșterea economică și va tensiona piețele de credit care tocmai ies din cele mai mari pierderi din ultimele decenii.

La suprafață, o mare parte din furtună arată ca agitația obișnuită a capitalismului, a companiilor subminate de forțe precum schimbarea tehnologică sau creșterea muncii la distanță care a golit clădirile de birouri din Hong Kong, Londra și San Francisco.

Epoca banilor neobișnuiți de ieftini s-a terminat

Cu toate acestea, dedesubt există adesea o linie mai profundă și mai tulburătoare: datorii care au crescut în timpul unei epoci a banilor neobișnuit de ieftini. Acum, aceasta devine o povară mai grea, deoarece băncile centrale cresc ratele dobânzilor și par gata să le țină acolo mai mult decât se aștepta aproape toată lumea de pe Wall Street.

Valul în creștere al primejdiei este, desigur, într-o anumită măsură prin proiect. Prinși prin surprindere în timp ce inflația a crescut, factorii de decizie monetară au scurs în mod agresiv numerar din sistemul financiar mondial, încercând în mod intenționat să-și încetinească economiile prin oprirea fluxului de credit către întreprinderi. Inevitabil, asta înseamnă că unii vor eșua.

Dar buzunarele de credite corporative par deosebit de vulnerabile după ce au crescut în anii cu rate ale dobânzilor foarte scăzute, când chiar și companiile care slăbesc ar putea împrumuta cu ușurință pentru a întârzia socoteala.

În SUA, valoarea obligațiunilor cu randament ridicat și a împrumuturilor cu efect de bumerang – care sunt datorate de întreprinderi mai riscante și mai puțin solvabile – s-a dublat cu mai mult decât din 2008, până la 3 trilioane de dolari în 2021, înainte ca Rezerva Federală să înceapă cele mai abrupte creșteri ale ratelor din o generație, potrivit la datele S&P Global.

În aceeași perioadă, datoriile companiilor chineze nefinanciare au crescut în raport cu dimensiunea economiei respectivei națiuni. Și în Europa, vânzările de obligațiuni nedorite au crescut cu peste 40% doar în 2021. Multe dintre aceste titluri vor trebui rambursate în următorii câțiva ani, contribuind la un zid de datorii de 785 de miliarde de dolari care urmează să fie scadent.

Odată cu răcirea creșterii economice în China și Europa – iar Fed se așteaptă să continue să majoreze ratele – aceste rambursări ar putea fi prea mari pentru ca unele companii să le suporte. Numai în America, teancul de obligațiuni și împrumuturi cu probleme a crescut deja cu peste 360% din 2021, arată datele. Dacă continuă să se răspândească, acest lucru ar putea duce la primul ciclu larg de implicite de la Marea Criză Financiară.

„Este ca o bandă elastică”, spune Carla Matthews, care conduce departamentul de insolvențe și recuperarea activelor al firmei de consultanță PwC din Marea Britanie. „Puteți scăpa de o anumită tensiune. Dar va fi un moment în care se va rupe”.

120 de mari falimente în SUA doar în acest an

Cititi va rog mai multe pe Adevarul la:

Furtuna perfectă: O nouă criză cu potențial devastator se rostogolește peste economia globală

 

Comentariu saccsiv:

Bla, bla, bla…

Realitatea e ca e cum spunea Henry Kissinger:

„Cine controlează aprovizionarea cu alimente controlează oamenii; cine controlează energia poate controla continente întregi; cine controlează banii poate controla lumea.”

Adica, cei ce controleaza banii declanseaza o criza cum vor si cand li se pare lor ca le pica mai bine. Restul sunt detalii.

Si cine controleaza banii si restul? Walther Rathenau (1867 – 1922) spunea la randul sau:

„Trei sute de oameni foarte apropiati intre ei ghideaza mereu destinele economice ale continentelor si tot ei decid cine le sunt succesorii„

Pentru cititorii mai noi ai acestui blog, detalii despre acesti stapani ai banilor la:

Stapanii banilor: Creatura din Jekyll Island

Nu vine “mama tuturor crizelor”, ci vine ceva atat de mare, incat ar trebui inventat un nou cuvant

 

OPINIE. Cei patru cai ai apocalipsei economice: afacerile cu agricultura, petrolul, armele și Big Pharma

Global Research: Poverty and Crisis: Sucking Humanity Dry

Sărăcie și criză: Secătuirea umanității

Cei patru cai ai apocalipsei economice: afacerile cu agricultura, petrolul, armele și Big Pharma (marea industrie farmaceutică).

De Colin Todhunter, 27 Aprilie 2023, Global Research

Foto: familie americană fără locuință

Nouriel Roubini: Bursele vor pica

Stiri pe surse: Roubini vine cu noi previziuni negre: Pregătiți-vă de o recesiune abruptă. Bursele vor pica. Se vede o `buclă fatală`

Roubini vine cu noi previziuni negre: Pregătiți-vă de o recesiune abruptă. Bursele vor pica. Se vede o `buclă fatală`

Nouriel Roubini, economistul care a prezis cu exactitate criza din 2008, spune că piețele ar trebui să se pregătească pentru o criză, deoarece factorii de stres duc la o „buclă fatală” în economie.

Nouriel Roubini spune că piețele ar trebui să se pregătească pentru o criză

Nouriel Roubini spune că economia se îndreaptă către o „buclă fatală”, după cum relatează businessinsider.com.

Acest lucru se datorează a trei factori de stres din economie, care vor lăsa Fed în imposibilitatea de a lupta împotriva recesiunii.

Roubini, care a prevestit recesiunea din 2008, a avertizat de mult despre un haos financiar iminent.

Nouriel Roubini are cuvinte de avertizare mai îngrozitoare pentru economie.

SUA se confruntă cu o criză financiară majoră

„Dr. Doom” a avertizat într-o rubrică săptămâna aceasta că SUA se confruntă cu o criză financiară majoră, iar economia intră în ceea ce el numește „o buclă doom”.

Într-un articol de opinie pentru Project Syndicate de joi, Roubini a prognozat un viitor ciclu de durere economică, în timp ce SUA se luptă atât cu o inflație ridicată, cât și cu povara mare a datoriei. Aceste probleme se perpetuează reciproc, a spus el, avertizând despre o recesiune și o criză financiară iminentă care nu s-ar agrava decât cu cât va dura mai mult.

„O recesiune severă este singurul lucru care poate tempera inflația prețurilor și a salariilor, dar va face criza datoriilor mai severă și, la rândul său, va alimenta o recesiune economică și mai profundă”, a spus el. „Din moment ce sprijinul de lichiditate nu poate preveni această buclă sistemică, toată lumea ar trebui să se pregătească pentru viitoarea criză a datoriilor stagflaționiste”.

Bursele se vor prăbuși cu 30%

Renumitul economist, care este cunoscut pentru prognozele sale sumbre, a avertizat de luni de zile despre o criză stagflaționistă a datoriilor, care va implica o recesiune abruptă care combină cele mai grave aspecte ale stagflației anilor 1970 și criza financiară din 2008. El se așteaptă ca un astfel de scenariu să lovească economia cu o inflație ridicată, o creștere scăzută și o prăbușire de 30% a burselor.

Acest dezastru vine în mare parte ca urmare a trei factori de stres economic cu care se confruntă SUA: inflație ridicată, niveluri ridicate ale datoriei și instabilitate financiară.

Dar soluțiile la aceste probleme sunt în contradicție. Bancherii centrali vor trebui să scadă ratele dobânzilor pentru a ușura povara în creștere a datoriilor, dar, în același timp, vor trebui să crească ratele dobânzilor pentru a combate inflația. Acest lucru a fost complicat și mai mult de prăbușirea Băncii Silicon Valley luna trecută, care a creat și mai multă presiune pentru Rezerva Federală pentru a reduce ratele dobânzilor, pentru a stabiliza sistemul financiar.

Va veni o inflație fulgerătoare

Rezultatul este o „trilemă” care lasă Fed într-un impas, a spus Roubini. El a prezis că oficialii Fed vor „scăpa” în cele din urmă de creșterea ratelor dobânzilor, iar acest lucru va provoca o inflație fulgerătoare, probleme de datorie și instabilitate financiară în întreaga economie.

Deși cu siguranță la capătul greoi al spectrului, părți ale perspectivei lui Roubini au fost repetate de alți comentatori ai pieței, care spun că politica monetară a Fed este un act de echilibrare dur și o recesiune este la orizont.

Goldman Sachs și-a ridicat previziunile pentru o recesiune din 2023 de la o probabilitate de 25% la 35%, iar economistul de top Mohamed El-Erian – care a avertizat și despre pericolele „trilemei” Fed – a spus că indicatorii economici emit semne de avertizare galbene.

 

Comentariu saccsiv:

Acest evreu este considerat de mass-media ca fiind extrem de destept. Poate ca si e, insa un lucru este sigur: nu ne spune tot.

Intr-adevar, ne tot avertizeaza de ceva vreme despre viitoarea mare criza:

Nouriel Roubini: Vine mama tuturor crizelor si nu poate fi evitata. La nivel global, datoria totală a sectorului privat și public ca pondere din PIB a crescut de la 200% în 1999 la 350% în 2021. Raportul este acum de 420% în economiile avansate

Dar nu ne spune esentialul, anume ca o mare criza vine doar daca asa vor stapanii banilor:

Nu vine “mama tuturor crizelor”, ci vine ceva atat de mare, incat ar trebui inventat un nou cuvant

De ce vor declansa stapanii banilor o mare criza? Ca sa se aleaga praful, iar din praful ala sa ni se ofere solutia „salvatoare”…

The Wall Street Journal: Dezastrul vine încet şi tăcut. Următoarea criză economică nu va semăna cu nimic din ceea ce a văzut lumea în 2008

Sursa: https://www.antena3.ro/economic/urmatoarea-criza-bancara-mondiala-nu-va-semana-cu-2008-670140.html

Următoarea criză bancară mondială nu va semăna cu nimic ceea ce a văzut lumea în 2008. Dezastrul vine încet şi tăcut, fără ca nimeni să-l observe la timp, arată o analiză realizată de The Wall Street Journal.

În ultimele decenii, crizele financiare au avut tendinţa de a fi rapide şi violente. De obicei, acestea se învârt în jurul câtorva companii, bănci sau ţări şi adesea ating punctul culminant în timpul unui weekend, înainte de deschiderea pieţelor asiatice.

Următoarea criză ar putea fi una total opusă de vechiul model, unde prăbuşirea vine încet şi fără semne evidente care să pună în alertă pieţele şi factorii de decizie, scrie The Wall Street Journal, citat de Business Magazin.

În 1980 SUA este lovită de ceea este cunoscut ca şi criza S&L (savings and loans), al cărei început seamănă izbitor de mult cu ceea se întâmplă la nivel economic şi financiar în prezent.

Pe scurt, Rezerva Federală a crescut brusc ratele dobânzilor pentru a combate inflaţia. Instituţiile financiare şi băncile s-au trezit blocate atunci între obligaţiunile care ajungeau la maturitate foarte târziu şi ratele dobânzilor care nu se mai opreau din crescut, afectând apetitul pentru credite şi capacitatea băncilor de a returna datoriile.

Din 1980 până în 1994, aproximativ 3.000 de instituţii financiare şi bănci americane, majoritatea mici, au fost închise sau salvate.

Din 2008 până în 2021, Fed a menţinut ratele dobânzilor aproape de zero. Băncile şi-au sporit deţinerile de obligaţiuni guvernamentale şi de obligaţiuni ipotecare garantate de guvernul federal în căutare de randament.

Ceea ce va veni nu va fi o criză în sensul obişnuit al cuvântului, dar la final rezultatul va fi acelaşi

Când ratele au început să crească brusc în 2022, valoarea de piaţă a acestor obligaţiuni s-a prăbuşit. Deşi aceste pierderi au fost deosebit de acute la SVB, aceasta nu a fost singura bancă care a pierdut bani.

Profesorul de finanţe de la Universitatea Stanford, Amit Seru, a estimat recent că 11% dintre băncile americane, aproximativ 500 în total, au suferit pierderi procentuale mai mari pe activele lor din cauza ratelor mai mari ale dobânzilor decât SVB.

Cu toate acestea, în crizele din trecut, în cele din urmă, defaulturile au fost mai importante decât ratele dobânzilor.

În anii 1980, împrumuturile imobiliare comerciale au fost lovite de recesiune, de construirea excesivă şi de prăbuşirea preţurilor la petrol şi gaze.

Mexicul şi alte economii emergente au intrat în incapacitate de plată pentru împrumuturile acordate băncilor de tip money-center. În 2007-2009, creditele ipotecare şi instrumentele derivate aferente au dat fost cele care au eşuat.

Depozitele SUA nu se află într-o zonă stabilă

Situaţia creditelor pare mai puţin îngrijorătoare acum. S&P Global Ratings calculează că 86% din titlurile de valoare ale băncilor erau susţinute de autorităţile federale în al treilea trimestru din 2022, faţă de 71% în 2008 (restul sunt obligaţiuni corporative şi titluri garantate cu active).

Acest lucru se datorează în parte răspunsului de politică fiscală şi monetară la pandemie. Rezerva Federală a reluat achiziţiile de obligaţiuni, iar Trezoreria a trimis stimulente mari şi ajutoare financiare direct în conturile bancare ale gospodăriilor.

Ca urmare, depozitele au crescut. Raportul dintre împrumuturile bancare şi depozitele a ajuns minimul ultimilor 50 de ani de aproximativ 60% în septembrie 2021.

Acest lucru nu a contat când ratele dobânzilor erau aproape de zero şi deponenţii nu aveau motive să caute alternative cu randament mai ridicat. Dar când Fed a ridicat ratele la 4% anul trecut, cei care economiseau au început să se mişte: depozitele s-au micşorat în ultimul an, impulsionate parţial de către Fed.

Când Moody’s a retrogradat perspectivele de rating al sistemului bancar din SUA la începutul acestei luni, a avertizat că depozitele nu se află într-o zonă stabilă.

Cu excepţia cazului în care asigurarea federală este extinsă la toate depozitele, transformările sugerează că băncile mici şi mijlocii s-ar putea confrunta cu o perioadă prelungită de probleme şi presiuni asupra depozitelor, ceea ce le-ar putea forţa să limiteze creditarea.

Ceea ce va veni nu va fi o criză în sensul obişnuit al cuvântului, dar la final rezultatul va fi acelaşi.

Continua maşinaţiunile: şi Signature Bank a fost închisă, după prăbuşirea Silicon Valley Bank

Foto: https://epochtimes-romania.com/news/turbulentele-bancare-din-sua-prind-amploare-dupa-silicon-valley-bank-o-noua-banca-este-inchisa–340950

Sursa: https://www.bursa.ro/inca-o-banca-din-sua-a-fost-inchisa-dupa-prabusirea-silicon-valley-bank-67152948

Autorităţile de reglementare din SUA au închis ieri Signature Bank, cu sediul în New York, o importantă instituţie financiară din industria criptomonedelor, în încercarea de a preveni extinderea crizei bancare, scrie CNBC, conform Digi24.

„Anunţăm, de asemenea, o excepţie similară de risc sistemic pentru Signature Bank din New York, care a fost închisă astăzi de autoritatea de stat”, au declarat Trezoreria, Rezerva Federală şi FDIC într-un comunicat comun ieri seară.

Autorităţile de reglementare bancară au declarat că deponenţii de la Signature Bank vor avea acces deplin la depozitele lor, o măsură similară cu cea anunţată pentru banca falimentară Silicon Valley Bank.

„Toţi deponenţii acestei instituţii vor fi despăgubiţi. Ca şi în cazul Silicon Valley Bank, nicio pierdere nu va fi suportată de contribuabil”, au precizat autorităţile de reglementare.

Regulatorii au închis Silicon Valley Bank vineri şi au preluat depozitele sale în cel mai mare faliment bancar din SUA de la criza financiară din 2008 – şi al doilea ca mărime din istorie. Măsurile drastice au fost luate la doar câteva zile după ce instituţia axată pe tehnologie a raportat că se confruntă cu dificultăţi.

Signature este una dintre principalele bănci din industria criptomonedelor, cea mai mare după Silvergate, care şi-a anunţat lichidarea iminentă săptămâna trecută. Avea o valoare de piaţă de 4,4 miliarde de dolari la data de vineri, după o scădere cu 40% în acest an, conform FactSet.

La 31 decembrie, Signature avea active totale de 110,4 miliarde de dolari şi depozite totale de 88,6 miliarde de dolari, potrivit unei declaraţii de valori mobiliare.

Pentru a limita daunele şi a preveni o criză mai mare, Rezerva Federală şi Trezoreria au creat un program de urgenţă pentru a asigura depozitele la ambele bănci, Signature Bank şi Silicon Valley Bank, folosind autoritatea de împrumut de urgenţă a Fed-ului.

Fondul de asigurare a depozitelor FDIC va fi folosit pentru a acoperi deponenţii, mulţi dintre aceştia fiind neasiguraţi din cauza garanţiei de 250.000 de dolari pentru depozite.

În timp ce deponenţii vor avea acces la banii lor, acţionarii şi deţinătorii de obligaţiuni de la ambele bănci vor fi şterşi, a declarat un oficial senior al Trezoreriei.

 

Comentariu saccsiv:

Cititi va rog si:

MASINATIUNI: Actiunile bancilor in mare declin

 

Nouriel Roubini: Vine mama tuturor crizelor si nu poate fi evitata. La nivel global, datoria totală a sectorului privat și public ca pondere din PIB a crescut de la 200% în 1999 la 350% în 2021. Raportul este acum de 420% în economiile avansate

Nouriel Roubini pentru Project Syndicate, conform Gandul:

”Economia mondială se îndreaptă spre o confluență fără precedent a crizelor economice, financiare și a datoriilor, ca urmare a exploziei deficitelor, împrumuturilor și efectului de pârghie din ultimele decenii. În sectorul privat, muntele datoriilor include pe cel al gospodăriilor (cum ar fi ipoteci, cărți de credit, împrumuturi auto, împrumuturi pentru studenți, împrumuturi personale), întreprinderilor și corporațiilor (împrumuturi bancare, datorii cu obligațiuni și datorii private) și al sectorului financiar (pasive ale instituțiilor bancare și nebancare). În sectorul public, include obligațiuni guvernamentale centrale, provinciale și locale și alte datorii formale, precum și datorii implicite, cum ar fi pasivele nefinanțate din schemele de pensii cu retribuire și sistemele de asistență medicală – toate acestea vor continua să crească pe măsură ce societăţile îmbătrânesc. Privind doar datoriile explicite, cifrele sunt uluitoare. La nivel global, datoria totală a sectorului privat și public ca pondere din PIB a crescut de la 200% în 1999 la 350% în 2021. Raportul este acum de 420% în economiile avansate și de 330% în China. În Statele Unite, este de 420%, ceea ce este mai mare decât în ​​timpul marii crize economice din 1929 – 1933, cunoscută sub numele de „Marea Depresiune”, și după al Doilea Război Mondial”

”Spre deosebire de criza financiară din 2008 și de primele luni ale COVID-19, simpla salvare a agenților privați și publici cu politici macro laxe ar arunca mai multă benzină pe focul inflaționist. Aceasta înseamnă că va avea loc o aterizare dură – o recesiune profundă și prelungită – pe lângă o criză financiară severă. Pe măsură ce bulele de active izbucnesc, ratele datoriei cresc, iar veniturile ajustate în funcție de inflație scad în rândul gospodăriilor, al corporațiilor și al guvernelor, criza economică și prăbușirea financiară se vor hrăni reciproc. Cu siguranță, economiile avansate care se împrumută în propria monedă pot folosi o criză de inflație neașteptată pentru a reduce valoarea reală a unor datorii nominale pe termen lung cu rată fixă.

Având în vedere că guvernele nu sunt dispuse să majoreze taxele sau să reducă cheltuielile pentru a-și reduce deficitele, monetizarea deficitului băncilor centrale va fi din nou văzută drept calea celei mai mici rezistențe. Dar nu poți păcăli toți oamenii tot timpul. Odată ce duhul inflației iese din lampă – ceea ce se va întâmpla atunci când băncile centrale abandonează lupta în fața prăbușirii economice și financiare care se profilează – costurile nominale și reale ale împrumuturilor vor crește. ”Mama tuturor crizelor” de datorii stagflaționiste poate fi amânată, nu evitată”

Nouriel Roubini o tot spune de la o vreme. Nu ne spune insa si cine vrea sa vina mama tuturor crizelor:

Nu vine “mama tuturor crizelor”, ci vine ceva atat de mare, incat ar trebui inventat un nou cuvant

 

Proteste de amploare în Germania împotriva planului energetic al guvernului. Alte solicitări: negocieri de pace în războiul din Ucraina, oprirea livrărilor de arme pentru Ucraina şi retragerea sancţiunilor împotriva Rusiei

Sursa: https://jurnalul.ro/stiri/externe/proteste-de-amploare-in-germania-impotriva-crizei-economice-declansate-de-razboiul-din-ucraina-911784.html

Proteste de amploare au loc în Germania împotriva planului energetic al guvernului de la Berlin, a inflației, scumpirilor și a efectelor conflictului din Ucraina, scrie dpa.

Aproximativ 7000 de persoane au manifestat, luni, în 15 orașe din regiunea Mecklenburg-Pomerania de vest, potrivit cifrelor preliminare ale poliţiei.
La Schwerin şi Neubrandenburg, protestatarii au cerut o politică energetică suportabilă pentru populație și costuri rezonabile de viață.

Alte solicitări au fost: negocieri de pace în răzbiul din Ucraina, oprirea livrărilor de arme pentru Ucraina şi retragerea sancţiunilor împotriva Rusiei.

Circa 2400 de oameni au luat parte la protestul din Schwerin, capitala landului Mecklenburg-Pomerania de vest.
În landul Saxonia-Anhalt au participat peste 1000 în mai multe oraşe, printre care Magdeburg şi Halle. La Magdeburg, manifestanții au purtat pancarte pe care scria „Stop minciunii livrărilor de gaz”, „Nu vom salva întreaga lume”, „Stop exploziei preţurilor pentru pace, libertate şi prosperitate”.
În landul Thuringia au fost proteste în oraşele Gera, Jena, Erfurt şi altele mai mici, iar în landul Saxonia la Chemnitz, Leipzig şi Dresda.

La Chemnitz, protestatarii au arborat drapelul Saxoniei sau al Rusiei. O pancartă de mari dimensiuni a afișat mesajul „Chemnitz ia atitudine. Adevăr – Libertate – Pace”.

Poliția a transmis că protestele au fost pașnice.

Proteste au loc de mai mult timp în Germania, astfel că peste 10.000 de persoane au manifestat de Ziua Unităţii germane, iar pe 3 octombrie, au avut loc zeci de mitinguri organizate în Thuringia, Saxonia, Saxonia-Anhalt, Brandenburg şi Mecklenburg-Pomerania de vest.

FERICIRILE DAVOS. Iar incepe propaganda Covid si vaccinare. Sa recapitulam lista necesara pentru victoria finala: injectati, mascati, despropietariti, inchisi in case inchiriate, in frig si pe intuneric, mancand gandaci si band apa din wc

Forumul Economic Mondial:

„Nu veți deține nimic și veți fi fericiți”

Este prima predictie din 2016 a stapanilor de la Davos pentru 2030:

Acolo vor ei sa ajungem, dar nu oricum.

Dupa ce Rusia a invadat Ucraina, brusc ne-au cam lasat in pace cu Covidul. Dar nu ne-au lasat in pace de tot, ci au inlocuit propaganda Covid cu cea a incalzirii globale si a crizei energetice. Si nu doar propaganda, ci si fapte…

Sa ne amintim:

„Expert” (în același ton cu Forumul Economic Mondial): a bea apă reciclată din WC reprezintă viitorul / Sa nu uitam ca vor si sa ne dea sa mancam gandaci

Vigilant Citizen: Elitele sunt disperate în încercarea lor de a ne convinge să mâncăm gândaci. Iată de ce

Ministrul energiei din Elveția a recomandat dușurile în doi, ca măsură de economisire a energiei

Elveţienii care își încălzesc locuința la mai mult de 19 grade Celsius riscă până la 3 ani de închisoare

Etc.

„Masuri necesare” (deci intre ghilimele, adica asa zis necesare, ca si in cazul schemei Covid) pentru ca au aparut crize:

Adrian Vasilescu, BNR: „Niciodată nu s-au mai adunat atâtea crize laolaltă câte sunt acum”

De parca crizele astea apar de capul lor…

Iar cum una dintre crize o reprezinta explozia preturilor si a ratelor la banci, oamenii isi vor pierde nu doar libertatile, ci si casele.

Insa nu au uitat nici de Covid. A venit toamna, asa ca:

INCEPE! De la 1 octombrie, în Germania intră în vigoare reguli noi anti-Coronavirus

Iata si ce putem citi in articolul Un nou val de COVID se pregătește în Europa din 7 octombrie 2022, de pe Cotidianul:

Un nou val de COVID-19 pare să se pregătească în Europa odată cu sosirea vremii mai reci. Experții în sănătate publică avertizează că ritmul lent al vaccinării și confuzia cu privire la tipurile de vaccin disponibile vor limita probabil absorbția rapelului.

Subvariantele Omicron BA.4/5 care au dominat în această vară se află încă în spatele majorității infecțiilor, dar subvariantele Omicron mai noi câștigă teren, notează Reuters.

Un nou val de COVID-19, care a apărut la începutul lunii septembrie în Franţa, continuă să ia amploare în ceea ce priveşte numărul de infecţii şi de spitalizări, potrivit unui raport săptămânal al autorităţilor sanitare, informează AFP.

În ultima săptămână, circulaţia virusului a progresat „puternic pe întreg teritoriul metropolitan, în special în rândul persoanelor mai în vârstă”, a rezumat Agenţia de Sănătate Publică din Franţa într-un bilanţ joi seara.

Creşterea a continuat, de asemenea, „la nivelul indicatorilor spitaliceşti”, cu o creştere clară a internărilor cu diagnosticul de COVID-19, inclusiv la terapie intensivă.

Până joi, au fost înregistrate 65.537 de cazuri noi, faţă de 51.366 cu o săptămână înainte. Numărul total de pacienţi spitalizaţi, de peste 16.000, a revenit la nivelul de la jumătatea lunii august.

După mai multe valuri de la începutul anului, epidemia de COVID-19 scăzuse extrem de mult în intensitate la sfârşitul lunii august, însă infecţiile au revenit o dată cu întoarcerea la şcoală.

Guvernul a decis să devanseze pentru începutul lunii octombrie debutul campaniei de vaccinare anti-COVID-19 destinată celor mai vulnerabili şi prevăzută iniţial să însoţească campania antigripală de la mijlocul lunii.

Autorităţile sanitare nu exclud o revenire la obligaţia de a purta mască în spaţiile închise.

Cu toate acestea, proporţia de francezi care poartă măşti în public a ajuns în septembrie la cel mai scăzut nivel de la începutul crizei sanitare, arată un sondaj realizat de Agenţia de Sănătate Publică din Franţa.

De când purtarea măştii nu mai este obligatorie în spaţiile publice închise, majoritatea persoanelor declară că nu o mai poartă sau o poartă mai rar, în special în spaţiile publice închise (76%, faţă de 58% în mai), la locul de muncă (70%, faţă de 57%) şi în mijloacele de transport în comun (61%, faţă de 23%).

La fel se întâmplă şi în prezenţa persoanelor în vârstă sau vulnerabile (58%, faţă de 44%), potrivit sondajului, realizat în perioada 12-19 septembrie pe un eşantion reprezentativ de 2.000 de adulţi.

Drept explicaţie, francezii spun că „anumite acţiuni nu mai sunt obligatorii, cum ar fi purtarea unei măşti în anumite locuri” (56%), că „majoritatea oamenilor sunt vaccinaţi” (43%) şi că măsurile de protecţie sunt „prea restrictive în viaţa de zi cu zi” (23%).

Comentariu saccsiv:

Asadar, sa recapitulam lista necesara pentru victoria finala: injectati, mascati, despropietariti, inchisi in case inchiriate, in frig si pe intuneric, mancand gandaci si band apa din wc

Victorie finala pentru a ajunge sa fim fericiti. Fericire de timp Davos.

Stapanii de la Davos sunt insa doar niste pioni negri ai realilor papusari. Iar tot ceea ce fac acesti pioni negri va aduce lumea la disperare. Dar exista si niste pioni albi…

Cititi va rog si:

Andi-Mihai Anton pare ca intelege ce se intampla

 

Adrian Vasilescu, BNR: „Niciodată nu s-au mai adunat atâtea crize laolaltă câte sunt acum”

Adrian Vasilescu, BNR, la cea de-a XV-a ediţie a conferinţei internaţionale „Perspectives in Banking and Financial Law”, conform Replica:

„Astăzi sunt vremuri speciale sub foarte multe aspecte. Niciodată nu s-au mai adunat atâtea crize laolaltă câte sunt acum. Că nici nu mai ştim să le numărăm. Dar oricum, cele mai grave şi cele mai importante sunt criza energetică şi dezordinea preţurilor, care sunt legate. Iar o bancă centrală, cum este şi Banca Naţională a României, se plasează în acest triunghi alegându-şi foarte bine şi după lege atribuţiile”

Comentariu saccsiv:

Cititi va rog si:

Armaghedonul energiei din Europa este provocat de stapanii burselor. Restul sunt basme

De asemenea, articolul din 5 august 2021:

Nu vine “mama tuturor crizelor”, ci vine ceva atat de mare, incat ar trebui inventat un nou cuvant