Cu cât au crescut prețurile la cele mai importante produse alimentare din 2019. Ce este gresit cand ni se spune ca românii nu au cum să simtă o mare diferență în portofele deoarece salariul minim a crescut si el?

Stiri pe surse: Ce spune statistica: Cu cât au crescut prețurile la cele mai importante produse alimentare

Mâncăm produse alimentare mai scumpe, în medie, cu 43% față de 2019 când nu aveam nici pandemie, nici criză energetică și nici război.

Dintre produsele alimentare care nu ar fi trebuit să mențină scumpiri mari sunt cele de panificație. Prețul pâinii a crescut cu peste 52%, arată cifrele Institutului Național de Statistică, comparând anul 2023 cu 2019, și prezentate în emisiunea Agrojurnal de la Digi24. Asta, având în vedere că, cel puțin în 2023, prețurile la grâu s-au prăbușit și încă sunt în picaj. Kilogramul de grâu se vinde la poarta fermei și cu 0,6 lei. Făina s-a scumpit și ea din 2019 până acum cu peste 46%.

Cea mai mare scumpire s-a înregistrat la zahăr, peste 86%, 2023-2019, potrivit datelor INS, în contextul în care importurile de zahăr din trestie sau sfeclă s-au menținut cam în aceeași parametri. Și la scară europeană prețul zahărului a explodat. Cehia, de exemplu a avut o creștere de 98% la prețul zahărului, conform andreeastroe.ro.

Cristi Șelaru, consilier INS, a prezentat un top al creșterilor prețurilor, iar o atenție deosebită a atras evoluția cotei prețurilor la brânză. ”Românii si-au diversificat gusturile și consumă brânzeturi fine, din import. Astfel, prețul la brânză a crescut din 2019 până în prezent cu peste 60%”, a spus Șelaru.

De altfel, potrivit INS, importurile de brânză și caș au crescut de la 88.113 tone în 2019, la 91.852 tone la final de 2023. Cele mai mici creșteri au înregistrat, în ultimii 4 ani, băuturile alcoolice, care au un plus de aproape 30%, în 2023 față de 2019.

Cartofii au crescut cu 32%, fasolea cu 45%, fructele proaspete cu 50%, carnea de porc cu 42%, cea de pui cu 37%, laptele de vacă cu 42%, ouăle cu 55%, iar berea cu 33%.

Salariul minim în România, potrivit datelor oficiale, a crescut cu 58% din 2019 până în prezent, de la 2.080 lei la 3.300 lei, un procent apropiat de cel media creșterii prețului la alimente în același interval, ceea ce înseamnă că românii nu au cum să simtă o mare diferență în portofele, creșterea salariului minim fiind erodat de inflație.

 

Comentariu saccsiv:

La 1 octombrie 2023 eram anuntati ca „salariul minim brut crește la 3.300 lei”. Atentie mare deci, angajații primesc „în mână” doar 2.079 lei:

https://economedia.ro/salariul-minim-brut-creste-la-3-300-lei-de-astazi-1-octombrie-angajatii-vor-primi-in-mana-2-079-lei.html

Ca atare romanii au cum sa simta o mare diferenta in portofele!

Pe de alta parte, au ales pentru comparatie anul 2019. Dar deja preturile explodasera in 2019 fara de 2018. Iata ce putem citi la https://www.factual.ro/declaratii/daniel-buda-despre-scumpiri-2019-vs-2018/

Conform datelor, comparând luna iunie 2018 cu luna iunie 2019 reies că: 

Prețul cartofilor a fost mai mare în iunie 2019 cu 71,96% 

Prețul legumelor a crescut cu 24,06% comparativ cu iunie 2018.

Prețul fructelor a scăzut cu 3.83% față de iunie 2018. 

Prețul combustibilului a crescut cu 3,01% în luna iunie 2019 comparativ cu luna iunie 2018.

In 2019, salariile erau suficiente pentru a face fata scumpirilor? Evident ca nu. Asadar, despre ce vorbim?

Altfel spus, degeaba cresc salariile cu acelasi procent cu preturile pe un interval de timp, daca la inceputul intervalului deja salariile nu erau suficiente…

Video: Cu trenul in Rusia / La hipermarket in Moscova / Romani de 20 de ani in Moscova

Tren in Rusia:

Hipermarket la Moscova:

De 20 de ani la Moscova. Motivul pentru care acesti romani spun ca „ne-au facut rusi cu de-a sila” e … chiar statul roman:

 

Rusia, cel mai mare exportator mondial de grâu, a obținut o producție record si anul acesta

Conform AgriPortal:

Cota Rusiei în totalul exporturilor globale de grâu în sezonul 2022/23, este programată să depășească 20% pentru a treia oară în istorie, o creștere necesară pentru ca prețurile să scadă.

Dar, probabil ca preturile nu vor scadea, deoarece au altii grija. Conform Hot News:

Rusia ar putea recolta în acest an o cantitate record de 100 de milioane de tone de grâu, potrivit firmei de consultanţă SovEcon.

Fermierii ruşi se pregătesc să termine de strâns o recoltă masivă de grâu, obținută graţie unor condiţii meteo bune pe tot parcursul verii. În mod normal, o recoltă uriaşă în cel mai mare exportator mondial de grâu ar duce la scăderea preţurilor pe piaţa mondială.

[…]

Chiar dacă exporturile de alimente ruseşti nu sunt vizate de sancţiuni, unele instituţii sunt reticente la ideea de a face afaceri cu Rusia ca urmare a sancţiunilor.

Alimentele, combustibilul și bunurile de larg consum din SUA sunt mai scumpe ca niciodată – iar piețele financiare se prăbușesc

NATURAL NEWS: Food, fuel and consumer goods in America are more expensive than ever – and the markets are crashing

Alimentele, combustibilul și bunurile de larg consum din SUA sunt mai scumpe ca niciodată – iar piețele financiare se prăbușesc

De Ethan Huff, 14 Iunie 2022, Natural News

Cifrele oficiale privind inflația, care sunt distorsionate pentru a face ca situația să pară mai bună decât este în realitate, au atins cele mai ridicate niveluri din ultimii 40 de ani.

Secretarul american al Trezoreriei avertizează: O interdicţie a Europei pentru importurile de gaz şi petrol ruseşti riscă să facă să explodeze preţurile energiei în lume

Sursa: https://flux24.ro/secretarul-american-al-trezoreriei-avertizeaza-o-interdictie-a-europei-pentru-importurile-de-gaz-si-petrol-rusesti-risca-sa-faca-sa-explodeze-preturile-energiei-in-lume/

O interdicţie a Europei pentru importurile de gaz şi petrol ruseşti riscă să facă să explodeze preţurile energiei în lume, a avertizat joi secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, făcând apel la reducerea dependenţei europene „fără a penaliza întreaga planetă”, relatează AFP conform Agerpres.

„Trebuie să fim prudenţi cu o interdicţie europeană completă a importurilor de petrol”, a spus ministrul economiei şi finanţelor din administraţia Joe Biden, în cadrul unei conferinţe de presă organizate la Departamentul Trezoreriei.

„Dacă am putea găsi un mijloc de a o face, fără a dăuna întregului glob cu creşterea preţurilor la energie care ar rezulta, ar fi ideal şi este o problemă la care încercăm să reflectăm împreună”, a mai spus ea.

Ţările europene încearcă să-şi reducă dependenţa de petrolul şi gazul importate din Rusia, pentru a o sancţiona după invadarea Ucrainei.

Dar „acest lucru ar creşte în mod clar preţurile mondiale la petrol şi ar avea un impact nefast asupra Europei şi a altor părţi din lume”, a avertizat Janet Yellen.

Turcia: Facturile la curent au depășit prețurile la chirie. Cum se adaptează turcii?

Sursa: https://zaman.ro/turcia-facturile-la-curent-au-depasit-preturile-la-chirie-cum-se-adapteaza-turcii/

Pe lângă costul ridicat al vieții din Turcia care a ajuns la niveluri record la sfârșitul anului 2021, facturile la curent din ianuarie i-au șocat pe turci, de la afaceriști până la simpli cetățeni.

Turcii au încercat să se mobilizeze pentru a atrage atenția autorităților turce și a făcut proteste în în mai multe provincii ale țării, dar între timp au încercat să se adapteze situației și să găsească măsuri de precauție.

În unele cazuri negustorii cu mici afaceri, care se luptă să țină afacerile deschise, au primit facturile la curent mai mare decât chiria pentru magazin.

„Toata lumea știe despre creșterea curenturile. Factura a depășit chiar chiria. Curentul s-a dublat. Putem crește prețurile cu cel mult 20 la sută”, explică Baki Aykul, care are o shaormărie, pentru site-ul Sozcu, adăugând că nici nu se mai gândește să mai facă și profit.

Negustorii își pun în geam facturile

Un alt mod de a protesta al micilor afaceriști a fost prin a scrie pe ușile de la intrate cât le-a venit facturile la curentul electric, avertizând că nu pot să mai țină afacerile în viață mult timp.

Unele restaurante și cafenele din Antalya au început să-și atârne facturile exorbitante de energie electrică pe geamuri.

”Factura la curent care ne-a venit la restaurant  este de 28,165 de lire turcești.(aproximativ 2.000 de dolari)”, scrie pe un afiș.

Imagini cu afișe puse pe geamurile caselor au ajuns viral pe rețelele de socializare. Unii au scris cât a venit factura în decembrie și în ianurie, în unele cazuri fiind și de trei ori mai mari.

Un ceai la 5 lire

Un alt negustor din cartierul Mengen, din provincia nordică Bolu, furios pe creșterea facturilor la curent a venit cu o idee de-a proste și a crescut prețul unui ceai la 5 de lire pentru personalul companiei de distribuție electrcă, Sedaș.

Plătești consumația și curentul

Ca să facă față crizei economice, unii afaceristi au introdus plata a încălzirii electrice în timpul în care consumatorii stau la masă.

Pe lângă consumație, clienții dacă vor să se încălzească trebuie să plătească 2,99 de lire turcești pentru a deschide aparatul și încă 3,99 de lire pe oră.

Factură de  30.000 de lire pentru un locaș de cult

Șeful Federației Asociațiilor Alevi, Celal Fırat, a anunțat că un cemevi din districtul Küçükçekmece, din Istanbul a fost considerat „utilizator comercial” și a cerut să plătească 30.060 de lire turcești pentru consumul de energie electrică în ianuarie.

„Vom depune o cerere colectivă la tribunal. Vrem cetățenie egală! Haide, tăiați-ne electricitatea. Cemevii noștri sunt lăcașuri de cult, nu de afaceri. Există și decizia a CEDO privind scutirea cemevilor de la facturile de energie electrică, ca în moschei, biserici și sinagogi. Aceste decizii nu sunt puse în aplicare de instanțe. ”, a scris acesta pe contul său de Twitter.

Alevii reprezintă aproximativ 15-25% din populația Turciei, al doilea grup religios principal după islamul sunnit.

Creșterea a facturilor încalcă drepturile omului

Aproximativ 76 de barouri din Turcia au declarat că creșterile prețurilor la energie electrică nu sunt doar neconstituționale, ci sunt o încălcare a drepturilor omului ale cetățenilor turci.

„Toată lumea are dreptul de a folosi energie la prețuri accesibile”, au scris aceștia. într-o declarație comună a barourile, inclusiv cea din Istanbul și Ankara.

Organizațiile juridice spun că aceste creșteri de preț încalcă articolele 2, 10 și 167 din Constituția Turciei și articolul 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, la care Turcia este parte și este obligată legal.

Pe 31 ianuarie, rata de utilizare lunară până la care ar urma să fie impozitați consumatorii a fost majorată de la 150 kW la 210 kW. Consumul mediu de către o familie de patru persoane este de 235 kW pe lună.

Situația este și mai gravă, având în vedere inflația a atins 48,69% în ianuarie, cel mai înalt nivel de când partidul lui Erdogan a ajuns la putere în urmă cu două decenii, iar turcii deja erau împovărați. Mulți dintre ei riscă să rămână fără curent, din cauză că nu își mai permit să plătească.

BNR anunță APOCALIPSA! Bubuie inflația, se scumpesc alimentele! / Ce prețuri explodează și de când

Sursa: https://www.national.ro/social/bnr-anunta-apocalipsa-bubuie-inflatia-se-scumpesc-alimentele-ce-preturi-explodeaza-si-de-cand-752287.html

foto: arq.ro

Vin vești îngrijorătoare de la Banca Națională a României (BNR), în raportul privind inflația, publicat vineri, 11 februarie.   

Românii află că scumpirile alimentelor se vor apropia de 12% în primul trimestru al anului. Iar BNR – instituția în fruntea căreia se află guvernatorul Mugur Isărescu – anunță că „se vor manifesta în continuare presiuni inflaționiste pe segmentul energiei (inclusiv în cazul combustibililor, pe fondul evoluției cotațiilor globale ale țițeiului)”.

APOCALIPSA prețurilor la alimente peste Europa de Est!

Sursa: https://www.national.ro/social/apocalipsa-preturilor-la-alimente-peste-europa-de-est-749482.html

Apocalipsa prețurilor la alimente peste toată Europa de Est, asta ne așteaptă în 2022. După criza energetică, acum vine cea a hranei, spun specialiștii care se ocupă cu analiza situației economice la nivel global. Mai mulți bani pentru mai puțină mâncare. Între timp, guvernele naționale din regiune iau măsuri pentru protejarea populației, iar acestea merg până la plafonarea prețurilor la alimentele de bază. În România, la nivel declarativ, politicienii sunt alături de oameni, dar în spatele ușilor închise apără, prin legi și ordonanțe, interesele multinaționalelor care operează în sector.

Politico scrie că autoritățile din CEE (Europa Centrală și de Est) „se luptă să stăvilească furia populației cu privire la creșterea prețurilor la alimente”. Pe cale de consecință, mulți politicieni au ajuns să ceară măsuri comparate de unii analiști cu politicile economice din epoca comunistă.

Inflația a dus la creșterea costurilor de producție în toată Europa (și nu numai), dar situația cea mai dificilă este, ca de obicei, în țările din centrul și estul continentului, acolo unde salariile sunt cu mult mai mici decât în Occident.

Cifrele Eurostat nu mint, prețurile au explodat

În luna noiembrie, cea mai recentă pentru date comparabile, prețul mediu al alimentelor și băuturilor nealcoolice a crescut în întreaga UE cu 2,9% (față de aceeași perioadă a anului 2020). Însă, potrivit datelor Eurostat, în Europa Centrală și de Est creșterea a fost de două ori mai mare; astfel, prețurile s-au majorat cu 5,4% în Ungaria, 6,1% în Polonia, 6,2% în România și cu 6,8% în Bulgaria.

Iar dacă cineva ar avea curiozitatea să facă o analiză și mai riguroasă, nu-i exclus să descopere diferențe și mai mari de prețuri, căci în România una se raportează la Eurostat și alta este realitatea de la rafturi.

Ungaria taie din profiturile corporațiilor

Pentru cele mai multe state din regiune, scumpirile vin într-un moment critic din punct de vedere politic. De exemplu, prim-ministrul maghiar Viktor Orbn caută să fie reales în aprilie, în condițiile în care Opoziția s-a unit împotriva sa și are sprijinul logistic și financiar al ONG-urilor lui Soros; în Polonia, Partidul Lege și Justiție (PiS), aflat la guvernare, intră în pre-campanie electorală și nu știe dacă alianța fragilă cu actualii parteneri de coaliție va rezista până la scrutinul din 2023.

Și fiindcă nu este loc de negocieri, factorii politici și-au întors fața către oamenii de rând. Astfel, pentru a combate fenomenul scumpirilor alimentare, guvernanții iau în considerare impunerea de noi reglementări, inclusiv un control strict al prețurilor. În Ungaria, Orban tocmai ce a anunțat că prețurile la zahăr, făină, lapte, ulei, carne de porc și piept de pui vor fi reduse la nivelurile din octombrie 2021! Această mișcare „va ajuta la protejarea familiilor maghiare”, zice Orban: „Ungaria trebuie să continue să meargă înainte, nu înapoi”.

Serbia și Macedonia de Nord au înghețat, deja, temporar prețurile pentru produse precum pâinea, zahărul și uleiul de floarea soarelui.

Deocamdată, Polonia doar cochetează cu luarea unor asemenea măsuri. Un deputat PiS a stârnit recent Opoziția pentru că a sugerat că țara trebuie să reglementeze prețurile la produsele de bază. „Doar în timpul comunismului s-a mai pomenit așa ceva”, au răbufnit partidele din opoziție.

La alții se poate, în România, nu!

Iată că, deși limitați în ceea ce privește pârghiile pe care le pot trage pentru a combate inflația prețurilor la alimente, mulți lideri din Europa Centrală și de Est acționează și o facă gândindu-se în primul rând la protejarea omului de rând. În România, însă, nu se poate, chiar dacă experții susțin la unison că lucrurile se vor înrăutăți în lunile următoare.

Iohannis și ai lui rămân consecvenți apărării intereselor companiilor multinaționale din țara noastră. Nu se poate și gata, „intervenția într-o piață liberă este dificilă”, ni se transmite pe toate canalele. Nu se poate, dar tocmai miniștrii de Finanțe din UE au decis, în decembrie, că în anumite condiții guvernele pot reduce la 0 impozitul pe produsele alimentare, tocmai pentru a stopa creșterea alarmantă a prețurilor. Chiar dacă la Bruxelles s-a dat undă verde pentru o asemenea măsură, la București, liberalii lui Cîțu blochează cu toate forțele propunerea făcută de PSD, doar-doar nu se ciuntește deloc din profitul corporațiilor.

Avertisment ONU: după criza energetică vine prăpădul!

Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură a raportat că prețurile globale la alimente au atins în 2021 cel mai ridicat ridicat nivel din ultimii 10 ani. Explozia prețurilor are la bază creșterea cererii și oferta limitată la anumite produse, totul fiind cauzat fie de boli apărute la animale (pesta porcină africană, gripa aviară etc), fie de lipsa forței de muncă apărute pe fondul pandemiei, fie de condițiile meteorologice extreme ivite în țările producătoare.

De asemenea, situația a fost agravată de criza energetică din Europa, care a făcut ca prețul gazelor să o ia razna. Această creștere a afectat mai ales fermierii, iar de aici întreg lanțul alimentar.

În 2022 va fi și mai rău, spun experții, mai ales că multe companii din industria alimentară au contracte pe termen lung pentru achiziționarea de energie. Majorarea prețurilor în acest sector va aduce Apocalipsa alimentară peste Europa.

Autor: Nicholas Cezar

Bursele se cutremură: cel mai scump grâu din ultimii 9 ani

Sursa:https://www.national.ro/afaceri/bursele-se-cutremura-cel-mai-scump-grau-din-ultimii-9-ani-741017.html

Preţul grâului la bursa de cereale Board of Trade din Chicago (CBOT)a urcat marţi la cel mai ridicat nivel din 2012, din cauza situaţiei culturii de iarnă din SUA, ceea ce a sporit temerile privind livrările globale, pe fondul majorării cererii pe plan international.

Contractul de referinţă pentru grâu s-a apreciat cu 0,8%, până la 8,03 dolari per bushel, după ce atinsese anterior 8,07 dolari, cel mai ridicat preţ din decembrie 2012. Luni, creşterea a fost de 3,2%, notează Reuters.

Şi cotaţiile la porumb şi la boabe de soia au urcat marţi cu 0,3%, la 5,80 dolari, respectiv 0,5%, la 12,54 dolari.

La Paris, contractele futures pe grâu Euronext au urcat la maximul din 13 ani și jumătate: 296,75 euro pe tonă.

Departamentul american al Agriculturii (USDA) a apreciat că 45% din cultura de iarnă de grâu este într-o situaţie „bună spre excelent”, cu trei puncte procentuale sub estimările analiştilor.

„Există temeri privind viitoarea cultură de grâu, într-un moment în care stocurile globale sunt deja la un nivel scăzut, iar cererea este solidă. Este o combinaţie destul de explozivă.Preţurile la grâu nu vor scădea considerabil în viitorul apropiat. De fapt cresc sub toate aspectele”, comentează analiștii Commerzbank.

Grâul este materia primă pentru orice, de la baghetele din Franţa şi până la tăiţeii din Asia. Prin urmare, cotațiile au un impact mai direct asupra consumatorilor spre deosebire de alte culturi, precum porumb sau soia boabe, care sunt folosite în principal ca nutreţ pentru animale.

De asemenea, preocupările legate de aprovizionare au dus la o explozie a cererii. Egiptul, cel mai mare importator de grâu din lume, a cumpărat 180.000 de tone.

Arabia Saudită a declarat că a cumpărat aproximativ 1,2 milioane de tone de grâu măcinat într-o tranzacție masivă care a depășit așteptările unor comercianți.

Rusia – cel mai mare expeditor din sezonul trecut – a început să scumpească exporturile în acest an pentru a proteja aprovizionarea și a menține sub control costurile interne.

Prețurile îngrășămintelor cresc din Europa în America de Nord din cauza deficitului de producție, amenințând să afecteze recoltele din sezonul viitor.

 

Comentariu saccsiv:

Pentru cei ce inca nu stiu care-i treaba cu bursele:

Nu vine “mama tuturor crizelor”, ci vine ceva atat de mare, incat ar trebui inventat un nou cuvant

 

Romania se afla la coada salariilor din Europa dar romanii platesc mai mult decat altii pe haine, carne, lapte, branza, oua, etc.

Salariile din Europa, potrivit Eurostat, arată ca în graficul de mai jos. E vorba de salariul mediu net anual luat în 2020, calculat în euro, al unui cuplu fara copii:

Și acum să trecem la prețuri. Mai întâi, laptele, brânza, ouăle. Indicii de preț sunt în tabelul de mai jos. Cum trebuie citite datele din tabel: Dacă media din UE a prețului la lapte, brânză și ouă e de 100 de lei, atunci în România costă 92.3 lei. Cel mai ieftin costă la polonezi (67,9 lei) și cele mai scumpe sunt la norvegieni (161,6 lei).

Se poate vedea că în Lituania, Cehia, UK, Serbia, Ungaria, Muntenegru, Turcia, Bosnia, Muntenegru, Macedonia de Nord sau Polonia, prețurile la aceste produse sunt mai mici decât în România.

Cititi va rog mai multe la https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-24954541-desi-avem-salarii-mai-mici-romania-carnea-mai-scumpa-decat-polonezi-haine-dam-mai-mult-maghiarii-iar-branza-sunt-cel-putin-10-tari-care-mai-ieftina.htm