Despre relocarea la tara, teoria consumerismului … in viziunea lui Ion Creanga.

Foto: https://www.televiziunea-medicala.ro/produse-traditionale-atestate/#prettyPhoto/0/

Un text scris de fratele Un Razes in 2018:

Despre relocarea la tara, teoria consumerismului … in viziunea lui Ion Creanga.

Ce-or fi avand astea in comun  cu plaiesu’ nostru drag? Pai intai sa vedem ce zice (sic, ca asa-i acu cu internetu’) si apoi sa imi ingaduiti un comentariu.

Oltenii la Iaşi

de Ion Creangă

Ce răsună? Ce s-aude?
Ce glas dulce românesc?
Ce flăcăi ca bradul verde
Ochii noştri îi uimesc?
Sunt olteni,scăparea noastră
Bucuraţi-vă, ieşeni
Voi cu inima creştină,
Cumpăraţi de la olteni.

Oltul falnic prin copiii-şi
Zice Prutului scârbit:
-Dulce frate,fii pe pace,
Steaua ta a răsărit…..!
La cel glas de mângâiere
Geme sufletu-n duşmani
Voi cu inima creştină
Nici un ac de la jidani

Mică e lumina încă
Dar credinţa-n Cel de sus
În Părintele dreptăţii
Şi-ntunericu-i răpus
Soarele frumos luci-va….
Bucuraţi-vă, ieşeni !
Voi cu inima creştină,
Cumpăraţi de la olteni

Iazmele otrăvitoare,
Duhul rău şi necurat,
Vai, destul ne-au supt puterea
Şi viaţa ne-au secat.
De pe ochii voştri rupeţi
Pânza-ntinsă de duşmani !
Voi cu inima creştină,
Nici un ac de la jidani !

Fraţii certe-se-ntre dânşii
Fiii cu părinţii lor !
Dar blăstăm cu foc s-ajungă
Pe acel cutezător,
Care fără de iubire
S-ar uita la cei munteni !
Ascultaţi români cuvântu-mi :
Cumpăraţi de la olteni !

Şi atunci viaţa noastră
Precum râul cristalin,
Se va scurge limpezită
De otravă şi venin.
Morţii noştri n-or mai plânge
Sub călcâie de duşmani.
Sus dar, inimile voastre !
NICI UN AC DE LA JIDANI !

Am fost oarecum uimit de numarul de vizualizari despre gradinarit, supravietuire, apocalipsa, profetii etc. in articolele de pe site, fata de chestiuni mai profunde: (in)cultura, continuitatea neamului pe arealul strabun, martiri ai natiei samd. Primele subiecte sunt ca zaharul pt muste, celelalte sunt ca strugurii pt vulpe: intangibili, deci acri.

Atunci haideti sa le reconciliem in viziunea lui Creanga!

Ce ar fi spus el vazand ce se intampla astazi?! Multi vor sa se mute la tara, sa are pamantul, sa traiasca ancestral, sa sarute tzarna precum Glanetasu lui Rebreanu. Acord total, numai ca una este sa ai in familie traditia autoconsumului, sa lucrezi cu tata, bunicul si strabunicul (ca se intemeiau familii de fragezi) ei sa te ghideze pana la maturitate (35-40 de ani?!) si alta este sa o incerci dupa ce ai degustat din placerile consumerismului, pt ca atunci cand ai un salariu de 2.000 de lei, practic inseamna ca poti cumpara un porc de 200kg pe luna.

Pe vremuri un porc pe luna insemna sa hranesti un batalion de chinezi, astazi …. mai nimic. Drumurile pana la munca, pleziru de dupa (am muncit, acu ma hodinesc!), scumpetea diverselor semipreparate, beri, vinuri, siropuri, taxele, luxul, fuduleala zdrentelor, toate fac un salariu imens (un porc pe luna!) sa se transforme intr-un derizoriu.

Bun! Dar ce ne sfatuieste Creanga?! Pai, cititi mai bine poezia! Inlocuiti Jidani cu Supermarket! O sa intelegeti ca sunt multi producatori care nu au piata, nu au cum sa vina pt ca drumul e lung, costurile sunt certe dar vanzarile nu. Ii acord tot creditul fratelui Vasile cand spune ca mai degraba cumpar de la o baba care vinde neigienic pe trotuar decat de la un spilcuit de la taraba dar peste el zic, mai bine sa luam de la taraba decat cu bon fiscal din super-market.

Mai sunt totusi piete (inclusiv pe langa Bucuresti) in care se vand la taraba: pui depanusati, rucola, baby-spinach, ulei de floarea soarelui presat la rece, telemea, oua, malai, faina. Nu aveti acces la ele? Sunt situri de anunturi in care gasiti: salam, carnati, afumaturi, ulei de masline si altele ca nu vreau sa va starnesc poftele in timpul postului.

Acum mai bine de 20 de ani s-a deschis primul supermarket in Bucuresti, apoi au urmat mega-market-urile. In nebuloasa mea neuronala din studentie, atunci cand au infiintat standurile de legume am zis: S-a sfarsit! Vor da faliment! Asta gandindu-ma la pietele de legume din Gorjului, Crangasi care erau imense. Ei bine, vremea a trecut, au aparut certificate de producator, bonuri fiscale, reglementari agro-zoo etc. Pietele au scazut, Market-urile au luat-o razna, oamenii care cumpara carne si legume din ele, au luat-o si mai si! Astazi, in ziua de pensie, vezi o babushka, abia tarandu-se, cum isi umple cosul de la Mega cu pastarnac, telina si patrunjel “ca-s la reducere!”.

Inainte sa va retrageti la culturile proprii, incercati va rog niste etape intermediare,

1. nu mai cumparati de la supermarket ce ati putea lua de la producatori – care de obicei vin la piata sambata si duminica – cumparati atunci pt o saptamana incheiata. Legumele si fructele sunt in prima linie si le puteti lua din pietele traditionale dar puteti lua de pe “anunturi” tot felul de specialitati. Aveti – alune de padure, seminte, migdale, la discretie.
2. renuntati sa luati portii mici – un chil, vorba lui Horia Anton Roman, ori e chil, pe romaneste ori e kilogram pe pasareste … sau ceva in genul, cumparati un porc de Craciun si stimulati productia autohtona si reteaua neuronala din tartacutza: va fi mult de munca sa-l epuizati fara scazaminte dar rezultatul … un mare salt inainte!
3. inainte sa va retrageti la tara, numarati cate borcane ati pus de toamna. Fara sa fie din cultura proprie, cu toate cumparate de la taraba si un mic efort dus de un aragaz aveti o varietate de: Suc de rosii, zarzavat, sos de spaghete, zacusca etc. In balcon Butoi cu muraturi, fructe invelite in ziar (asta da anacronism: fructe ne-tamaiate in ziare on-line), legume in nisip si alte atatea atavisme.
4. zilnic luati paine – sunt atati producatori autohtoni de fainuri – e pacat sa va ganditi ce ati face la tara cand in apartament nu va urnitzi sa framantati o saracie de aluat si sa-l dati la copt.

Multe sunt de spus dar din pacate mai multe sunt de facut. Cum va sfatuiam la SUPRAVIETUIREA in doua etape: Prima – ETAPA URBANA chiar daca le faceti, nu le pastrati doar pt voi, dati si la altii si veti fi eroii vecinilor. Puteti face lucruri mari chiar locuind la bloc, nu mai visati, apucati-va de treaba, vorba unui carmolist celebru “o calatorie de 1000 de mile incepe cu primul clondir” … hac! parca!

Revenind la nenea Creanga: Niciun ac de la supermarket!

Un Razes