SACCSIV – blog ortodox

De ce fructele si legumele din supermarket nu se strica si nu au gust

Posted in supermarket by saccsiv on februarie 25, 2021

Ziare com: De ce legumele si fructele din supermarket nu se strica niciodata. Semnificatia codului misterios de pe autocolant

Legumele si fructele din supermarket arata, de multe ori, impecabil. Stralucitoare, in culori vii, frumos asezate, fara urme. Nu numai ca au un aspect atragator, dar se strica mult mai greu.
Legumele si fructele din supermarket pot fi tratate cu o gama larga de substante, de la compusi chimici la diferite extracte. Producatorii nu sunt nevoiti sa le mentioneze pe eticheta pentru ca o mare parte dintre substantele care dau luciul produselor sunt considerate adaosuri de productie, nu ingrediente, potrivit digiworld.tv.
Substanta care da luciul produselor poate sa provina din spalaturi in clorina, ceara de plastic sau tratamente chimice. Poate include ceara polietilena, produsa din compusi petrolieri, dar si selac, adica rasina produsa de carabusi.
„Aceste tipuri de ceara contin de multe ori fungicide, precum imazalil. Personal, n-as vrea sa ating sau sa mananc aceste substante toxice deloc, cu atat mai mult in cantitatile pe care organele de reglementare le considera „doze sigure”,” a declarat Joanna Blytham, autoarea cartii Swallow This, ce detaliaza secretele industriei alimentare, potrivit sursei citate.
Ea a mai spus si ca apa cu sapun poate sa curete acest invelis, dar nu in totalitate.
De multe ori, fructe si legume de sezon cumparate din supermarket nu au gust. Substantele chimice folosite pentru cresterea accelerata pot afecta ficatul, rinichii si sistemul nervos central.
Sunt supuse unor tratamente cu pesticide si pulverizate cu substante care sa le faca mai rezistente.
Un raport al Asociatiei pentru Protectia Consumatorilor din Romania releva faptul ca intr-un fruct sau leguma din hipermarket sau piata agroalimentara pot sa existe pana la 7 tipuri de pesticide. Unele fructe exotice, cum sunt rodiile, contin ciprodinil, un pesticid periculos, gasit de 38 de ori peste limita admisa.
Cum recunoastem fructele si legumele tratate cu pesticide?

Unele fructe si legume din supermarketuri au lipite pe ele stickere, care contin un cod format din 4 sau 5 cifre si arata cum a fost crescut produsul: ecologic, cu pesticide, sau daca a fost modificat genetic, potrivit digi24.ro.
Daca un fruct are codul de pe autocolant format din 4 cifre, inseamna ca a fost crescut conventional, adica s-au folosit ingrasaminte chimice si pesticide. Cele care incep cu 8 arata faptul ca vegetalele respective au fost modificate genetic. Daca, in schimb, codul incepe cu cifra 9, inseamna ca produsul a fost cultivata ecologic.

Despre relocarea la tara, teoria consumerismului … in viziunea lui Ion Creanga.

Posted in supermarket by saccsiv on octombrie 24, 2020

Un text scris de fratele Un Razes in 2018:

Despre relocarea la tara, teoria consumerismului … in viziunea lui Ion Creanga.

Ce-or fi avand astea in comun  cu plaiesu’ nostru drag? Pai intai sa vedem ce zice (sic, ca asa-i acu cu internetu’) si apoi sa imi ingaduiti un comentariu.

Oltenii la Iaşi

de Ion Creangă

Ce răsună? Ce s-aude?
Ce glas dulce românesc?
Ce flăcăi ca bradul verde
Ochii noştri îi uimesc?
Sunt olteni,scăparea noastră
Bucuraţi-vă, ieşeni
Voi cu inima creştină,
Cumpăraţi de la olteni.

Oltul falnic prin copiii-şi
Zice Prutului scârbit:
-Dulce frate,fii pe pace,
Steaua ta a răsărit…..!
La cel glas de mângâiere
Geme sufletu-n duşmani
Voi cu inima creştină
Nici un ac de la jidani

Mică e lumina încă
Dar credinţa-n Cel de sus
În Părintele dreptăţii
Şi-ntunericu-i răpus
Soarele frumos luci-va….
Bucuraţi-vă, ieşeni !
Voi cu inima creştină,
Cumpăraţi de la olteni

Iazmele otrăvitoare,
Duhul rău şi necurat,
Vai, destul ne-au supt puterea
Şi viaţa ne-au secat.
De pe ochii voştri rupeţi
Pânza-ntinsă de duşmani !
Voi cu inima creştină,
Nici un ac de la jidani !

Fraţii certe-se-ntre dânşii
Fiii cu părinţii lor !
Dar blăstăm cu foc s-ajungă
Pe acel cutezător,
Care fără de iubire
S-ar uita la cei munteni !
Ascultaţi români cuvântu-mi :
Cumpăraţi de la olteni !

Şi atunci viaţa noastră
Precum râul cristalin,
Se va scurge limpezită
De otravă şi venin.
Morţii noştri n-or mai plânge
Sub călcâie de duşmani.
Sus dar, inimile voastre !
NICI UN AC DE LA JIDANI !

Am fost oarecum uimit de numarul de vizualizari despre gradinarit, supravietuire, apocalipsa, profetii etc. in articolele de pe site, fata de chestiuni mai profunde: (in)cultura, continuitatea neamului pe arealul strabun, martiri ai natiei samd. Primele subiecte sunt ca zaharul pt muste, celelalte sunt ca strugurii pt vulpe: intangibili, deci acri.

Atunci haideti sa le reconciliem in viziunea lui Creanga!

Ce ar fi spus el vazand ce se intampla astazi?! Multi vor sa se mute la tara, sa are pamantul, sa traiasca ancestral, sa sarute tzarna precum Glanetasu lui Rebreanu. Acord total, numai ca una este sa ai in familie traditia autoconsumului, sa lucrezi cu tata, bunicul si strabunicul (ca se intemeiau familii de fragezi) ei sa te ghideze pana la maturitate (35-40 de ani?!) si alta este sa o incerci dupa ce ai degustat din placerile consumerismului, pt ca atunci cand ai un salariu de 2.000 de lei, practic inseamna ca poti cumpara un porc de 200kg pe luna.

Pe vremuri un porc pe luna insemna sa hranesti un batalion de chinezi, astazi …. mai nimic. Drumurile pana la munca, pleziru de dupa (am muncit, acu ma hodinesc!), scumpetea diverselor semipreparate, beri, vinuri, siropuri, taxele, luxul, fuduleala zdrentelor, toate fac un salariu imens (un porc pe luna!) sa se transforme intr-un derizoriu.

Bun! Dar ce ne sfatuieste Creanga?! Pai, cititi mai bine poezia! Inlocuiti Jidani cu Supermarket! O sa intelegeti ca sunt multi producatori care nu au piata, nu au cum sa vina pt ca drumul e lung, costurile sunt certe dar vanzarile nu. Ii acord tot creditul fratelui Vasile cand spune ca mai degraba cumpar de la o baba care vinde neigienic pe trotuar decat de la un spilcuit de la taraba dar peste el zic, mai bine sa luam de la taraba decat cu bon fiscal din super-market.

Mai sunt totusi piete (inclusiv pe langa Bucuresti) in care se vand la taraba: pui depanusati, rucola, baby-spinach, ulei de floarea soarelui presat la rece, telemea, oua, malai, faina. Nu aveti acces la ele? Sunt situri de anunturi in care gasiti: salam, carnati, afumaturi, ulei de masline si altele ca nu vreau sa va starnesc poftele in timpul postului.

Acum mai bine de 20 de ani s-a deschis primul supermarket in Bucuresti, apoi au urmat mega-market-urile. In nebuloasa mea neuronala din studentie, atunci cand au infiintat standurile de legume am zis: S-a sfarsit! Vor da faliment! Asta gandindu-ma la pietele de legume din Gorjului, Crangasi care erau imense. Ei bine, vremea a trecut, au aparut certificate de producator, bonuri fiscale, reglementari agro-zoo etc. Pietele au scazut, Market-urile au luat-o razna, oamenii care cumpara carne si legume din ele, au luat-o si mai si! Astazi, in ziua de pensie, vezi o babushka, abia tarandu-se, cum isi umple cosul de la Mega cu pastarnac, telina si patrunjel “ca-s la reducere!”.

Inainte sa va retrageti la culturile proprii, incercati va rog niste etape intermediare,

  1. nu mai cumparati de la supermarket ce ati putea lua de la producatori – care de obicei vin la piata sambata si duminica – cumparati atunci pt o saptamana incheiata. Legumele si fructele sunt in prima linie si le puteti lua din pietele traditionale dar puteti lua de pe “anunturi” tot felul de specialitati. Aveti – alune de padure, seminte, migdale, la discretie.
  2. renuntati sa luati portii mici – un chil, vorba lui Horia Anton Roman, ori e chil, pe romaneste ori e kilogram pe pasareste … sau ceva in genul, cumparati un porc de Craciun si stimulati productia autohtona si reteaua neuronala din tartacutza: va fi mult de munca sa-l epuizati fara scazaminte dar rezultatul … un mare salt inainte!
  3. inainte sa va retrageti la tara, numarati cate borcane ati pus de toamna. Fara sa fie din cultura proprie, cu toate cumparate de la taraba si un mic efort dus de un aragaz aveti o varietate de: Suc de rosii, zarzavat, sos de spaghete, zacusca etc. In balcon Butoi cu muraturi, fructe invelite in ziar (asta da anacronism: fructe ne-tamaiate in ziare on-line), legume in nisip si alte atatea atavisme.
  4. zilnic luati paine – sunt atati producatori autohtoni de fainuri – e pacat sa va ganditi ce ati face la tara cand in apartament nu va urnitzi sa framantati o saracie de aluat si sa-l dati la copt.

Multe sunt de spus dar din pacate mai multe sunt de facut. Cum va sfatuiam la SUPRAVIETUIREA in doua etape: Prima – ETAPA URBANA chiar daca le faceti, nu le pastrati doar pt voi, dati si la altii si veti fi eroii vecinilor. Puteti face lucruri mari chiar locuind la bloc, nu mai visati, apucati-va de treaba, vorba unui carmolist celebru “o calatorie de 1000 de mile incepe cu primul clondir” … hac! parca!

Revenind la nenea Creanga: Niciun ac de la supermarket!

Un Razes

 

Revoltător! Adevărul despre produsele vegetale: Apă vândută mai scump decât carnea

Posted in STIRI by Vali on octombrie 1, 2020

Sursa: https://evz.ro/adevarul-despre-produsele-vegetale-din-magazine-apa-vanduta-mai-scump-decat-carnea.html

Autor: Adrian Pătrușcă 29 septembrie 2020

Produsele vegetariene și vegane vândute în supermarketuri sunt compuse mai mult din apă decât din proteine vegetale, a avertizat luni asociația pentru protecția consumatorilor din Franța.

„Mai multe de jumătate dintre produse sunt în principal compuse din… apă! Ingredientele de origine vegetală nu reprezintă în medie decât 39% din rețetă”, afirmă CLCV (Consommation, Logement, Cadre de Vie), o asociație pentru protecția consumatorilor din Franța, care a efectuat o serie de analize asupra produselor vegetariene și vegane aflate în rafturile supermarketurile.
Rezultatele „cele mai bune” le-au înregistrat „pateurile vegetale”, cu 53% dintre ingrediente fiind de origine vegetală, arată un comunicat al CLCV citat de AFP.

Restul rețetei este alcătuit din materii grase, sare, condimente și aditivi.
Printre cele 95 de produse vegetariene și vegane analizate de asociație, „opt produse din zece conțin cel puțin un aditiv”, precizează documentul citat.
Asociația pentru protecția consumatorilor a acuzat și lipsa de transparență în ceea ce privește originea ingredientelor. Astfel, numai 19% dintre produse precizează pe ambalajele lor proveniența reală, „mai ales atunci când o mențiune precum «fabricat în Franța» sau un steag francez apar pe ambalaj”.

În plus, mai arată CLCV, consumul acestor produse „ultra-procesate” vegetale nu se află „la îndemâna tuturor bugetelor”, ele fiind mai scumpe decât produsele cu proteine animale pe care ar trebui să le înlocuiască.
Prețul unui kilogram de „steak vegetal” se ridică la 13 euro, față de 10,5 euro, omologul său animal.
Pe de altă parte, prețurile mai mari „nu garantează un Nutri-Scor mai bun, mai multe ingrediente de origine vegetală și mai puțini aditivi”, avertizează asociația franceză pentru protecția consumatorilor.

Doar 20% dintre produsele pe care CLCV le-a studiat indică profilul lor nutrițional, deși, pe ansamblu, „sunt mai degrabă bune din punct de vedere nutritiv”.
În urma analizelor efectuate, asociația franceză a făcut un apel la producători și la distribuitori să afișeze „scorul nutritiv” pentru a permite astfel „o comparație rapidă a calităților nutritive ale produselor” și la „crearea unei etichete oficiale recunoscute de stat pentru a oferi consumatorilor o informație de încredere și clară.”

Tagged with: , , ,

Video (in ROMANIA!): Opt politisti doborand la pamant un batran ce ar fi refuzat termoscanarea la un hypermarket

Posted in abuzuri ale politiei, politie, supermarket, VIDEO, virus by saccsiv on mai 21, 2020

Conform articolului Măsurarea temperaturii la locul de muncă sau în spații publice, ar putea intra într-o zonă ilegală, din 17 mai, de pe OBSERVATOR BN:

Ministerul Afacerilor Interne a făcut o serie de propuneri pentru perioada stării de alertă și printre acestea se regăsește și ideea de verificare a temperaturii – termometrizare – (care nu trebuie să depășească 37 de grade Celsius, la intrarea în incintă), valabilă atât pentru autorități, instituții publice, cât și firmele private care lucrează cu publicul și care presupun accesul într-o clădire.

Azi pe la ora 13, la Romania tv a fost data o inregistrare cu vreo 8 politisti, veniti cu vreo trei masini de politie, care au tabarat zbierand pe un batran pentru a-l incatusa deoarece ar fi refuzat termoscanarea.

Iata si o inregistrare de pe youtube:

La ora 14 au vorbit la Romania tv si doua invitate. Ambele s-au aratat socate de cele vizionate iar una dintre ele a explicat de ce nu este in regula termoscanarea.

Cititi va rog si:

Avocat Gheorghe Piperea: Procedura de termoscanare este ilegala

Avocati: termoscanarea reprezinta act cu caracter medical ce nu poate fi adus la indeplinire decat de personal specializat medical

Judecatoarea Lacramioara Axinte despre termoscanare: “Este cea mai grava incalcare a dreptului persoanei la respectarea vietii private”

 

Mitropolitul Hierotheos Vlachos: „Este Biserica mai rea decât un supermarket și un salon de coafură?”

Posted in BISERICA, Grecia, SFANTA LITURGHIE, virus by saccsiv on aprilie 29, 2020

ORTHODOX CHRISTIANITY: “IS THE CHURCH WORSE THAN A SUPERMARKET AND HAIR SALON?”—MET. HIEROTHEOS (VLACHOS)

„Este Biserica mai rea decât un supermarket și un salon de coafură?” – Mitropolitul Hierotheos (Vlachos)

Nafpaktos, Grecia, 28 aprilie 2020

Captură de ecran de laskaitv.gr

„Ce este Biserica? Este un sindicat? Este un supermarket? Este un salon de coafură până la urmă? Este mai rău decât supermarketul și mai rău decât salonul de coafură?” a întrebat cu exasperare Mitropolitul Hierotheos (Vlachos) de Nafpaktos, purtătorul de cuvânt al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe a Greciei, la anunțul statului că bisericile nu se vor redeschide pentru slujbe în viitorul apropiat.

„Aștept cu nerăbdare întoarcerea nu numai la normalitate, dar și la o viață ecleziastică”, a spus mitropolitul, comentând pentru SKAI TV ridicarea treptată a restricțiilor actuale, relatează Orthodoxia News Agency.

„Deoarece problema este supraaglomerarea, vom lua toate măsurile necesare, vom face ceea ce ne-au instruit să facem”, a subliniat mitropolitul Hierotheos.

Oficialii guvernamentali au anunțat anterior că solicitarea Arhiepiscopului Ieronim și a Sinodul Eparhial din Creta nu ar fi satisfăcute în acest moment, dar că bisericile ar putea fi deschise în prima etapă a relaxării restricțiilor numai pentru rugăciunile personale. Statul nu poate să spună când li se va permite credincioșilor să se întoarcă la slujbele bisericii.

„Ce este Biserica pentru ei? Ce este Biserica? Este un sindicat? Este un supermarket? … Este mai rău decât supermarketul? Este mai rău decât salonul de coafură? Ce este Biserica? Nu este o organizație divină care are o tradiție de douăzeci de secole, și a funcționat chiar înaintea statului?” a întrebat retoric Mitropolitul Hierotheos.

El a mai mărturisit că a fost profund dezamăgit atunci când a fost informat în legătură cu decizia statului.

„În al doilea rând, ce este până la urmă Sfânta Liturghie? Este doar o adunare de câțiva oameni? Desigur, acceptăm asta. Dar nu este ceva mai important? Este Sfânta Liturghie folclor?” a continuat purtătorul de cuvânt al Sinodului.

El s-a întrebat, de asemenea, până unde ar trebui să se extindă puterea și autoritatea.

Biserica a fost dispusă să accepte rugăciunea individuală o perioadă, și chiar în cea mai sfântă perioadă a anului bisericesc, „dar dacă acest lucru continuă, trebuie să spunem că suntem creștini ortodocși, nu protestanți”, a spus Sfinția Sa.

4/28/2020

 

Video: Plata cu amprenta in supermarketurile romanesti

Posted in AMPRENTARE, BIOMETRIE, CARD DE CREDIT, cash, supermarket by saccsiv on octombrie 26, 2019

Iata si ce putem citi la Plata cu amprenta, modalitatea prin care clienţii îşi plătesc cumpărăturile printr-o simplă atingere de pe Antena 1:

Adio, portofel, a apărut plata cu amprenta! Mai multe magazine din Capitală au introdus case speciale, în care clienţii îşi plătesc cumpărăturile printr-o simplă atingere. Fără bani şi fără card, doar cu ajutorul aplicaţiilor care scad şi timpul de aşteptare, şi riscul de fraude.

Autentificarea biometrică sau, mai simplu, plata cu amprenta este metoda prin care oricine deţine un card bancar poate plăti în supermarketuri doar cu ajutorul unui. deget. Amprenta poate fi asociată la un card bancar sau înregistrată în noua aplicaţie.

Un singur supermarket a adunat în jumătate de an peste 10 mii de clienţi care au plătit prin noua aplicaţie. Plăţi cu amprenta ori prin scanare facială se realizează în Japonia şi Marea Britanie de mai bine de doi ani.

 

Doar cateva companii hranesc lumea. Mai trebuie sa privatizeze apa si … e gata

Posted in hrana by saccsiv on august 13, 2019

Henry Kissinger:

„Controlati hrana si veti controla populatia’’

DOAR CATEVA COMPANII HRANESC LUMEA

Se poate dumiri oricine ca asa stau lucrurile daca s-ar uita ce scrie pe etichetele produselor pe care le cumpara. Face o lista cu producatorii, dupa care cauta dupa ele pe internet, pe site-urile lor oficiale. Dar asta cere timp, asa ca va ofer spre lectura articolul Irrational Consumerism (or The Few Companies Who Feed the World) de pe Vigilant Citizen:

Nu multi oameni isi dau seama ca cele mai multe dintre alimentele procesate disponibile pe piata, fie ca sunt din magazine sau lanturile de fast-food, toate provin de la unele si aceleasi companii. Chiar si mai putini oameni isi dau seama de faptul ca aceste companii sunt principalii actori in organizatiile de elita, care decid politicile de sanatate, sociale si economice din intreaga lume.

Ne vom uita la cele trei mari companii din lume care hranesc lumea, la brandurile lor multe si la tacticile pe care le folosesc  pentru a face oamenii sa tanjeasca dupa produsele lor.

Daca cineva ar studia cu atentie etichetele de pe produsele ambalate dintr-un magazin alimentar obisnuit, acesta ar putea probabil observa ca aceleasi nume de companii apar in mod repetat: Nestle, Kraft, General Mills si alte cateva. Multe branduri care ofera alimente „facute de casa” sau alimente cu „totul-naturale/organice” nu sunt nimic mai mult decat filiale a acestor cateva mega companii extinse la nivel mondial. Diferenta majora dintre brandul principal si filiale este ambalajul si publicitatea, care sunt directionate pentru a ajunge la pieti diferite. In scopul de a pastra imaginea artizanata cu atentie in jurul unui produs, conexiunile cu compania „mama” sunt adesea convenabil ascunse. Imaginati-va o raclama ca aceasta pentru apa imbuteliata: „Bea apa pura, curata si racoritoare Aquafina, imbuteliata cu grija din sursele naturale si distantate Himalaya…ADUSA PENTRU TINE DE PEPSICO, PRODUCATORUL TACO BELL SI CHEETOS MIGHTY ZINGERS !’’ Aceasta probabil ar strica imaginea de sanatos, natural pe care ei incearca s-o creeze produsului.

Acesta este motivul pentru care comercializarea si brandingul sunt cele mai vitale parti ale industriei alimentare. Fiecare produs trebuie sa „traiasca” in propria sa lume, separat de societatea lui „mama” si produse similare. Publicitatea este atat de puternica incat doua marci similare de cereale, facute din aceleasi ingrediente de baza, pot fi directionate catre piete complet diferite. De exemplu, sunt cerealele Special K si Rice Krispies atat de diferite? Dintr-un punct de vedere strict rational, aceste produse sunt aproape identice ca forma, gust si ingrediente. Dar, din punct de vedere irational (de marketing) aceste produse sunt in doua lumi diferite. Reclamele pentru Rice Krispies se desfasoara in jurul unor personaje viu colorate din desene animate si difuzate sambata dimineata in timpul programelor pentru copii in timp ce Special K tinde sa prezinte femei in forma facand yoga (sau fiind in drumul lor spre sau de la yoga). Cutiile Rice Krispies ofera jocuri sau jucarii cadou, in timp ce cutiile Special K ofera acces la un website „provocare la pierdere in greutate’’. Toate acestea sunt fum si oglinzi, pentru ca la urma urmei fie ca alegi pe unul fie ca pe celalalt sau orice alt tip de cereale din magazin, mananci acelasi lucru si banii tai sfarsesc in acelasi loc.

Industria alimentelor procesate poate fi considerata o adevarata oligopolie. Impreuna, cele trei companii importante de alimente procesate, Nestle, Kraft Foods si PepsiCo, realizeaza o proportie dominanta de vanzari de alimente procesate la nivel global. De fapt, aceste trei companii sunt deseori folosite ca exemplu „regula celor trei” in scolile pentru business, din moment ce acestea sunt un exemplu viu a unei piete dominata de trei actori gigantici. Pozitia lor ca furnizori de produse alimentare la nivel mondial a facut aceste conglomerate extrem de puternice, si sunt reprezentate in cele mai multe organizatii de elita, cum ar fi Council on Foreign Relations. Acest lucru nu numai ca le permite sa propuna politicile lor preferate pe probleme de nutritie si sanatate pe tot globul, ci si pe probleme economice, politice si sociale. O astfel de proeminenta permite acestor companii de asemenea sa-si asigure continua pozitie dominanta pe piata, prin elaborare de politici, acces la informatii confidentiale si intimidare a concurentilor potentiali. Daca se considera in mod obiectiv oligopolul companiilor mari precum acestea, este o amenintare directa la teoriile pietei libere.

Astazi, in cazul in care o companie mica de alimente ar crea un produs nou revolutionar, aceasta ar gasi foarte dificil sa obtina distributia fara a preda drepturile sale uneia dintre aceste conglomerate. In plus, pe langa dominarea rafturilor, cei Trei Mari controleaza cele mai multe retele de distributie la nivel global, pana acolo unde companiile in devenire nu pot ajunge la consumatori fara sa trateze cu ei. Singura modalitate prin care proprietarii de mici afaceri pot evita ani de lupta si de respingere pentru a obtine un spatiu in rafturile din supermarketuri, este sa ajunga la un acord de licentiere cu unul dintre giganti, in care proprietarul cedeaza dreptul de proprietate si drepturile la produs in schimbul unor cecuri redevente (care sunt de obicei un mic procent din vanzari). Fiecare acord de licentiere consolideaza pozitia acestor companii si elimina amenintarile din partea oricarui potential concurent care creaza produse de schimbare-a-jocului.

Aici sunt primele trei companii si o lista rezumat a multiplelor lor marci:

(more…)

%d blogeri au apreciat: