“Biserica” schismatica ucraineana l-a scos pe Sfantul Alexandru Nevski din calendarul liturgic

Orthodox Cristianity: SCHISMATICS REMOVE ST. ALEXANDER NEVSKY FROM THEIR LITURGICAL CALENDAR

SCHISMATICII L-AU SCOS PE SFÂNTUL ALEXANDRU NEVSKI DIN CALENDARUL LOR LITURGIC

Publicat pe 05 Februarie 2024, de Orthodox Christianity

Icoana: uncutmountainsupply.com

În efortul lor continuu de a diviza spiritual poporul ucrainean și poporul rus, unite din punct de vedere istoric, începând din această lună schismatica ‘Biserică Ortodoxă a Ucrainei’ a Patriarhiei de Constantinopol nu va mai prăznui memoria Drept-credinciosului Prinț Alexandru Nevski, unul dintre cei mai iubiți sfinți ai Rusiei străbune.

Nu este surprinzător faptul că ‘Biserica’ patronată de guvernul ucrainean ar fi alergică la Sfântul Alexandru Nevski. Marele comandant militar a învins forțele occidentale care au purtat război împotriva Rus’ cu binecuvântarea Papei Roman, cu scopul de a aduce Rus’ în sfera de influență și dominație occidentală și romano-catolică. Înfrângerea a fost decisivă și a menținut Rusia pe propriul său curs al culturii și civilizației.

Întrunit vineri, 2 februarie, Sfântul Sinod al OCU a hotărât scoaterea din calendarul liturgic a Sfântului Alexandru, care avea sânge kievean și a fost Mare Prinț al Kievului între anii 1246 și 1263, la 23 noiembrie, informează serviciul de presă al OCU.

În schimb, Sinodul a stabilit prăznuirea unui alt sfânt, Sfântul Alexandru, fondatorul din secolele IV-V al Mănăstirii Celor Neadormiți.

Deși raportul sinodal nu explică de ce a fost scos Sfântul Alexandru, întâistătătorul OCU, ‘mitropolitul’ Epifanie Dumenko, a abordat subiectul într-un interviu acordat în ianuarie anul trecut.

Într-un discurs cu publicația ucraineană lb.ua, el a explicat că după ce OCU s-a înființat pentru prima dată în decembrie 2018, a publicat inițial un calendar fără sfinți importanți, cum ar fi Sfântul Alexandru Nevski și Sfânta Ksenia din Sankt Petersburg și alți sfinți ruși. Cu toate acestea, OCU a fost nevoită să îi includă din nou în calendar după ce mai mulți dintre proprii săi enoriași s-au plâns că sfinții lor protectori nu mai figurau în calendar.

Prin urmare, la momentul respectiv, Sfântul Alexandru Nevski se afla încă în calendarul OCU, ceea ce Dumenko a caracterizat drept un ‘fenomen temporar’. Ar fi fost nevoie de aproximativ o generație pentru ca oamenii să uite de astfel de sfinți ruși, a spus el.

Cu toate acestea, un an mai târziu, Sinodul OCU a hotărât să îl scoată pe veneratul sfânt din calendarul său.

 

Comentariu saccsiv:

Pentru cei ce inca nu stiu cine a fost acest Sfant:

Criza moderna de personalitate si maretia exemplului Sfantului Alexandru Nevski

Sfantul ALEXANDRU NEVSKI

EDIFICATOR (video): 150 000 de rusi l-au sărbătorit pe Sfântul Alexandru Nevski, ce a ales să se supună mongolilor (ce nu-i cereau sa renunte la Ortodoxie) si sa lupte impotriva cavalerilor Papei de la Roma (care-i cerea o unire spirituală care ar fi distrus credința ortodoxă)

Cititi va rog si:

Monumentul Sfântului Alexandru Nevski a fost demolat în Harkiv

 

Sfintele Paști 4 aprilie 1944 – masacrarea civililor în timpul bombardamentele aliaţilor

Sursa: https://www.ziuaveche.ro/top-secret/armata-2/4-aprilie-1944-cea-mai-mare-tragedie-din-istoria-bucurestiului-329621.html

Marți, 4 Aprilie 1944, orele 13:45. În câteva minute, aviația americană a săvârșit un adevărat masacru asupra civililor români: aproximativ 3.000 de morți, 2.500 de răniți și alte mii de vieți distruse, fără nici o justificare militară. Foarte mulți dintre cei care-au murit au sfârșit într-o groapă comună, iar azi nu au nici cruce și nici lumânare la căpătâi.

Se împlinesc 80 de ani de la bombardamentul aliat asupra Bucureștiului din 4 aprilie 1944. Atunci, 170 de bombardiere americane au executat ordinul mareșalului britanic al aerului Charles Portal de distrugere a Triajului București, un important nod al infrastructurii feroviare folosit de civili, dar și de armatele română și germană.

Atacul de tip „covor de bombe” s-a întins dinspre Chitila, Bucureștii Noi și Calea Griviței către Gara de Nord, dar au fost avariate sau distruse și alte clădiri din zona centrală a orașului.

Potrivit unui comunicat al guvernului Antonescu, au murit în bombardamente 2.942 de oameni. Aici însă nu sunt incluse alte câteva sute sau chiar mii de persoane care se aflau în trenurile vizate de atacul aerian. Este vorba de refugiați din Basarabia și Bucovina care așteptau să fie redirecționați prin țară.

Multe dintre victime nu au mai putut fi identificate, iar rămășițele lor au fost înmormântate în mai multe gropi comune din Cimitirul Calvin.

Apărarea antiaeriană a doborât la rândul ei zece bombardiere, 45 de aviatori americani care s-au catapultat fiind capturați.

La data de 4 aprilie 1944, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Bucureştiul este bombardat masiv de către aviaţia anglo-americană, în urma atacului înregistrându-se importante distrugeri materiale şi numeroși morţi şi răniţi. Au fost vizate zone civile, în special partea centrală a oraşului, cartierul Griviţa și zona Gării de Nord, ținta principală fiind această gară, deoarece prin bombardarea ei se încerca împiedicarea transporturilor militare spre frontul din Moldova, unde armata sovietică forţa înaintarea spre vest. Astfel, la data de 4 aprilie 1944 pe la ora prânzului, un număr circa 220 de bombardiere „B-17”, numite și „fortăreţe zburătoare” şi peste 100 bombardiere „B-24 Liberator”, au intrat în spaţiul aerian al României, venind de la Baza Aeriană de la Foggia din Italia și în scurt timp au fost deasupra capitalei României. În acel moment, în Gara de Nord se aflau câteva sute de oameni refugiați din zona Moldovei, care urmau să fie repartizaţi în diferite locaţii din Bucureşti şi din provincie. Erau mai ales femei, copii şi bătrâni, într-o stare de totală de deprimare şi de derută după ce își părăsiseră casele şi agoniseala de o viață, aşteptând flămânzi şi obosiţi ca autoritățile să găsească locuri unde să fie repartizați. Când s-a dat alarma, aproape toţi au rămas în vagoane, deoarece nu aveau unde se adăposti, iar dezastrul a fost total deoarece sub ploaia de bombe au murit majoritatea acestor refugiați. De asemenea, mii de case au fost distruse în bombardament, iar cartiere precum Grant, Griviţa, Giuleşti, Triaj, Chitila, au devenit de nerecunoscut, suferind pagube enorme. Au căzut bombe şi în Calea Victoriei asupra Hotelului „Splendid” şi a Teatrului Național, asupra Ateneului Român, asupra Universității și a multor alte clădiri cu valoare de patrimoniu. Numărul victimelor bombardamentului din 4 aprilie 1944 a fost deosebit de mare, iar bilanţul oficial consemnează un număr de 2942 de morți, peste 4000 de răniţi și peste 55.000 de oameni care au rămas fără adăpost. Concluziile desprinse de contemporani sunt unanime și spun că bombardamentele americane nu aveau nici o justificare logică, deoarece a fost măcelărită populaţia civilă, lipsită de apărare, Bucureștiul neavând la acea dată zone economice strategice sau cu așa de mare importanță, încât să influențeze soarta războiului. Și chiar dacă rețeaua feroviară şi nodurile de comunicație sunt obiective militare și sunt atacate în timp de război, bombardarea Bucureștiului din ziua de 4 aprilie 1944 rămâne un atac fără rațiune asupra populației civile. Astfel, acea zi de Paşti din 4 aprilie 1944 a fost un moment tragic pentru capitala României, un moment care nu trebuie uitat, niciodată.

Vigilant Citizen: Simbolismul luciferic din piesa “No Angels” a lui Justin Timberlake

Sursa: https://vigilantcitizen.com/musicbusiness/the-blatant-luciferian-symbolism-in-justin-timberlakes-no-angels/

Simbolismul luciferic flagrant din piesa ‘No Angels’ (Nu sunt îngeri) a lui Justin Timberlake

Justin Timberlake s-a întors. Însă de data aceasta el nu a revenit cu ceva sexy, ci cu Satana. Și vrea neapărat să aflăm că el este unul dintre acei ciudați suciți de la Hollywood. Iată o privire de ansamblu asupra mesajului flagrant din spatele videoclipului melodiei sale ‘No Angels’.

Publicat pe 27 Martie 2024, de Vigilant Citizen