Comunicatul Biroului de Presă al Patriarhiei Române la decizia lui Dorin Cioabă de a da Biserica Ortodoxă Română în judecată pentru robie
Instituţiile statului, Biserica şi societatea românească sunt chemate să contribuie la cunoaşterea obiectivă a adevărului istoric al robiei romilor şi să contribuie la susţinerea acestei minorităţi, afirmă Patriarhia Română, în contextul apariţiei în presă a intenţiei unui reprezentant public al etniei rome din România de a acţiona în judecată Bisericii Ortodoxe Române pentru anii de „robie a romilor” consumaţi în vremea de dinaintea apariţiei Statului român modern şi a entităţii juridice a BOR, informează Agerpres.
„Dacă ignorăm complexitatea realului şi a istoriei, reducând totul la câteva idei simplificatoare, dacă sfidăm realitatea încercând să judecăm şi să tranşăm trecutul cu un instrumentar total inadecvat acestuia, cel al sensibilităţilor, al actualelor drepturi civice, al avansului cunoaşterii şi al logicii prezentului, ca şi cum acest instrumentar ar fi aplicabil şi unor lucruri din afara experienţei sociale în care a apărut, atunci ne aflăm cu certitudine în faţa unui şir nesfârşit de dileme coborâtoare pe firele milenare ale istoriei. Cum vom putea îndrepta, de pildă, atâtea cruzimi şi nedreptăţi strigătoare la cer consumate în antichitate, în Evul Mediu, în Renaştere, în timpul sângeros al Revoluţiei Franceze, al Holocaustului nazist şi sinistrului Gulag comunist sau în oricare epocă istorică ale cărei reverberaţii oricât de sublimate ajung încă supărător până la noi? Cum vom putea rescrie istoria în aşa fel încât ea să se transforme într-un senin prezent continuu, edificat utopic pe ştergerea radicală a accidentatului relief cultural, social şi moral al trecutului?”, se arată într-un comunicat al Biroului de Presă al Patriarhiei Române, transmis miercuri AGERPRES.
Potrivit sursei citate, „lumea, până relativ recent în epoca modernă, a fost organizată strict pe principii ierarhice care structurau piramidal societatea, formată din varii categorii de oameni incluse în sistemul politico-social al vremurilor”, în acest fel funcţionând lumea multe mii de ani, conceptul de autonomie personală sau de persoană juridică apărând foarte târziu.
În acest context şi doar în el poate fi şi trebuie înţeleasă şi „robia romilor”, consideră Patriarhia.
„Ţine de onestitate intelectuală şi morală să spunem public şi răspicat că nu toţi romii erau robi, că nu toţi robii din Ţările Române erau romi şi că robi au fost şi foarte mulţi români, tătari sau turci în aceeaşi epocă şi în acelaşi spaţiu geografic. Aşa cum limpede şi documentat a arătat în mesajul transmis cu ocazia împlinirii a 160 de ani de la Dezrobirea Romilor în Principatele Române şi Părintele Patriarh Daniel, ‘o cercetare onestă a fenomenului ‘robiei romilor’ din Ţările Române trebuie să aibă în vedere contextul internaţional al epocii, nu doar pe cel local. Robia a făcut parte din viaţa socială a Ţărilor Române medievale în aceeaşi măsură în care a fost o instituţie a societăţilor învecinate: Imperiul Bizantin, Serbia, Bulgaria, Imperiul Otoman, Imperiul Habsburgic, Rusia ţaristă, dar şi la nivel mai larg: America latină, Statele Unite ale Americii, Franţa, Marea Britanie, ţări în care s-a dezvoltat mişcarea aboliţionistă (de abolire a sclaviei), dar care la rândul lor nu au reuşit eradicarea sclaviei decât aproximativ în aceeaşi perioadă ca şi în Ţările Române sau chiar după Ţările Române”, susţine Patriarhia.
Fenomenul robiei ţiganilor din Ţările Române prezintă, conform sursei citate, diferenţe de înţelegere faţă de sclavia practicată în ţările atlantice sau în coloniile unor imperii occidentale, unde sclavii nu aveau atât de multe drepturi precum robii de etnie romă din Ţările Române.
„Principala caracteristică a instituţiei robiei în Ţările Române se referă la lipsa de personalitate juridică a individului aflat în această categorie socială. Totuşi, în toată perioada robiei în Ţările Române romii nomazi erau liberi să colinde ţara şi să-şi practice obiceiurile. În schimb, romii care aveau o slujbă fixă, adică o activitate statornică, erau obligaţi să stea în aceeaşi localitate. Deşi etnia romă avea cel mai mare număr de robi, în epocă existau robi şi din alte etnii şi chiar robi români. Vânzarea sau răscumpărarea robilor ori pedepsele fizice aplicate robilor romi constituiau norma juridică a vremii, deoarece robii români suportau aceleaşi pedepse ca romii, nefiind nicio discriminare în privinţa aceasta. Dincolo de prevederile formale ale legilor vremii, Biserica Ortodoxă Română a sprijinit minoritatea romă în diferite moduri, aşa cum reiese din documente istorice ale aceleiaşi vremi”, arată Patriarhia.
Potrivit comunicatului, dezrobirea socială a romilor a fost un proces complex care, pe lângă acordarea libertăţii individuale, a inclus şi stoparea nomadismului, implicarea romilor în agricultură şi integrarea lor în comunităţile rurale şi urbane.
„Dezrobirea i-a găsit însă pe robii de etnie romă nepregătiţi. Deşi eliberaţi în mod juridic de robie, cei mai mulţi romi au rămas pe lângă mănăstirile unde fuseseră odinioară robi, formând sate întregi de romi, care există până astăzi în apropierea imediată a mănăstirilor sau a fostelor case boiereşti. Aceştia îi ajutau pe proprietarii de pământ la muncile agricole, în schimbul unor anumite sume de bani sau alimente, iar cu timpul unii au devenit stăpâni pe terenul pe care locuiau. Cei care practicau diferite meserii s-au stabilit pe lângă târguri şi sate, practicându-şi în continuare meşteşugurile şi tradiţiile. Despre toate acestea mărturisesc, cu recunoştinţă, chiar romii înşişi care, de pildă, ţin să sărbătorească marile evenimente din istoria lor în preajma Mănăstirii Bistriţa din Mitropolia Olteniei (judeţul Vâlcea)”, explică Patriarhia.
În legătură cu solicitarea unor despăgubiri, „logica” acestui demers ar putea include, arată Patriarhia Română, în potenţiala categorie a „despăgubiţilor” şi o largă majoritate a locuitorilor României de azi care ar putea solicita despăgubiri de la urmaşii identificabili ai voievozilor şi boierilor pentru iobăgia practicată în fostele Ţări Române sau chiar de la statul român însuşi care exista latent în realitatea adesea crudă şi nedreaptă a diverselor epoci istorice din spaţiul carpato-danubiano-pontic.
Potrivit Patriarhiei „în cheia post-modernă şi ideologică a reparării unor nedreptăţi consumate la scara societăţii umane, ar putea părea nedrept să selectăm doar o anumită categorie de fapte, precum ‘robia romilor’, şi să aplicăm această cheie de judecată doar unei singure instituţii, Biserica Ortodoxă Română”.
„În realitate, aceasta desfăşoară numeroase proiecte sociale prin care vine în ajutorul romilor care au o situaţie financiară precară. Prin programele desfăşurate se acordă asistenţă medicală, consiliere psihologică, ajutor material pentru prevenirea abandonului şcolar şi îmbunătăţirea traiului zilnic. Biserica sprijină comunităţile de romi prin tipărirea cărţilor de cult în limba romani.
„În Arhiepiscopia Bucureştilor a fost tipărită prima Carte de Rugăciuni în limba romani în anul 2006, iar un an mai târziu a fost imprimat un CD cu Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur tot în limba romani. Hirotonirea teologilor de etnie romă şi construirea lăcaşurilor de cult pentru comunităţile rome din ţară reprezintă un alt mod de sprijinire al persoanelor din această comunitate. Începând cu anul 2008 s-a intensificat slujirea în limba romani, fiind dezvoltate ectenii, răspunsuri liturgice şi alte slujbe în limba etniei rome. Pe lângă aceste aspecte, Biserica dezvoltă constant proiecte şi programe sociale care vin în ajutorul persoanelor de etnie romă”, precizează Patriarhia.
Totodată, în comunicat se subliniază că BOR contribuie la eforturile de integrare şi ajutorare a romilor prin următoarele programe
* oferirea de locuri speciale pentru elevii şi studenţii romi în şcolile teologice;
* încurajarea hirotoniilor de teologi romi pentru comunităţile de romi (există preoţi romi pentru comunităţi rome în: Bucureşti, Râmnicu Vâlcea, Slobozia şi Bacău, dar există şi o mulţime de preoţi romi care păstoresc parohii ortodoxe româneşti, precum şi clerici romi slujitori în mănăstiri româneşti);
* construirea de biserici pentru comunităţile de romi din mediul urban şi rural;
* organizarea de programe social-filantropice şi misionare pentru comunităţile de romi sau alte programe în care au fost incluşi, fără discriminare, beneficiari romi (ex. programul derulat de Biserica Ortodoxă Română în parteneriat cu Organizarea de Integrare a Minorităţilor (OIM) pentru romii victime ale deportărilor şi urmaşii defavorizaţi ai acestora, programele Centrelor eparhiale: Iaşi, Craiova, Alba şi Severin);
* oferirea de sprijin pentru familiile de romi afectate de inundaţii în anii anteriori;
* includerea în programul Alege Şcoala a tinerilor romi cu situaţie materială precară şi rezultate bune la învăţătură;
* înfiinţarea unui Birou de catehizare a romilor la Râmnicu Vâlcea, tipărirea de cărţi de rugăciuni şi catehism în limba romani, editarea de materiale audio şi video în limba romani;
* includerea romilor în programele de reintegrare socială derulate de eparhii, de calificare sau reconversie profesională;
* angajarea tinerilor romi în structurile de economie sociale înfiinţate de unele eparhii;
* oferirea de asistenţă şi servicii religioase gratuite pentru botezul pruncilor familiilor rome sărace (Bucureşti, Cluj, Galaţi);
* organizarea de comunităţi parohiale în cartierele oraşelor sau în localităţi cu populaţie majoritar romă;
* asistenţă medicală gratuită în campania Sănătate pentru Sate, a Patriarhiei Române.
Concludent este faptul că peste 30% dintre asistaţii sociali ai Arhiepiscopiei Bucureştilor sunt romi, accentuează Patriarhia.
„În acelaşi mesaj invocat mai sus, Părintele Patriarh a accentuat şi faptul că ‘astăzi, conform datelor statistice, în România există cel mai mare număr de romi din Europa, dovedind şi prin aceasta că poporul român a fost şi este ospitalier şi tolerant faţă de romi, dar şi faţă de toate minorităţile etnice din România. De aceea, suntem chemaţi împreună, instituţii ale Statului, Biserică şi societate, să contribuim fiecare la cunoaşterea obiectivă a adevărului istoric, să privim critic ceea ce a fost negativ în trecut şi să contribuim în prezent la susţinerea minorităţii rome în eforturile sale de integrare socială, promovând totodată respectul pentru identitatea şi tradiţiile acesteia'”, a mai transmis Biroul de Presă al Patriarhiei Române.
Dorin Cioabă, „regele” internațional al romilor, ultimatum pentru India. „Să ne recunoască oficial ca minoritate etnică din diaspora”
Dorin Cioabă, autoproclamatul „rege” internațional al romilor, candidează pentru un nou mandat la șefia executivă a Uniunii Internaționale a Romilor și spune că vrea recunoașterea minorității rome de către India, potrivit Turnul Sfatului.
„Vom trimite un ultimatum guvernului Indiei, de a ne recunoaște ca națiune care trăiește în diasporă, iar dacă acest lucru nu-l fac, așa cum au promis de zeci de ani, ne vom adresa unui tribunal internațional, pentru că vrem să avem recunoaștere oficială: că suntem parte a poporului indian. Nu vrem să mergem în India, nu vrem să punem presiune pe Guvernul Indiei să ne ajute, dar vrem să avem o recunoaștere, să nu mai fim un popor al nimănui: românii ne spun că nu suntem ai lor, englezii – că nu suntem ai lor. Când suntem buni, toată lumea spune că suntem ai lor, când suntem răi, toată lume ne alungă. Ar fi normal să fim tratați ca o minoritate care trăiește în diasporă cu naționalitatea indiană. Ne-ar ajuta și la Națiunile Unite, pentru că atunci guvernul Indiei ar putea să vorbească și în numele nostru. Dacă nu vor dori s-o facem normal, ne vom adresa instanței”, a declarat Dorin Cioabă pentru sursa citată.
Acum 6 ani, ministrul de externe al Indiei declara că romii sunt „copiii Indiei” și că este necesară documentarea a aproximativ 20 de milioane de romi.
„Ne-a spus atunci că o să ne recunoască, dar nu se face nimic concret, se amână nu știu de ce”, subliniază Cioabă.
Potrivit organizației pe care o conduce Dorin Cioabă, UIR ar avea aproximativ 6 milioane de membri la nivel internațional, dintre care sunt 900.000 în România.
În perioada 23-25 septembrie în centrul Sibiului va avea loc Festivalul International al Culturii Romilor. „Practic, Sibiul va fi capitala romilor din întreaga lume. Este ca un summit important pentru comunitatea romilor și pentru proiectele noastre pentru viitor”, a mai spus Cioabă.
FOARTE TARE: Romii din Parlament NU VOR VOTA certificatul verde
Mai devreme, la radio Romania Actualitati, l-am ascultat pe reprezentanul minoritatii rome explicand de ce se opune certificatului verde si concluzionand apasat ca grupul pe care-l reprezinta nu-l va vota.
Cititi va rog si:
Video: Tiganii din Bărbulești – sub 1 la suta vaccinati, circa 1 la mie infectati
Alexandru Petria: Cui nu-i plac manelele este rasist!
Sursa: https://www.stiripesurse.ro/cui-nu-i-plac-manelele-este-rasist_1762843.html
Dacă v-am şocat cu titlul, ar trebui să vă gândiţi că realitatea este infinit mai şocantă şi descurajantă. O anumită parte a intelectualilor de stânga, cei conectaţi la ideologie globalistă, au reuşit să pună semnul egalităţii între inapetenţa la manele şi rasism. Este revoltător, monstruos, dar se întâmplă. Cam pe chestiuni din acestea, pe lângă problema homalăilor şi a lesbi sunt ei învârtoşaţi, nu fiindcă marele capital distruge felul de viaţă pe care l-am cunoscut. Sunt cu ciocul vivace pe subiecte minore, cu miză asemenea, extrem de convenabile neoliberalismului.
Până în prezent, s-a pus stavilă pe erupţia manelelor pe posturile publice. Corect, pe considerentul că sunt o dejecţie, nicidecum un produs cultural. Mâine-poimâine, după cum evoluează lucrurile, o să fii blamat dacă o să le crititici, fiind etichetat rapid de rasist. Dacă interpreţii sunt romi, înseamnă că e necesar să le permitem orice şi să-i admirăm.
Loredana Groza, cu ultimul ei clip, superlativ al hidoşeniei, a încins spiritele. Am ajuns ca lumea aptă la cap să nu se amestece în discuţie, de teama hoardelor de spălaţi pe creier, care proclamă că diva a făcut ce se cere, ce se aşteaptă şi prin urmare treaba este ok. Loredana a fost catalizatorul, nu contează ea în sine, tendinţa rămâne.
Ce să vă mai zic? Atenţie la ce glăsuiește Costi Rogozanu în ziarul Libertatea: „În orice caz, m-am gândit să scriu pentru a mia oară că, dacă nici hituri precum „Fericire”-a Loredanei, atât de cumințel, nu intră pe la radio, e mai clar ca niciodată că noi nu cu muzica avem probleme, ci cu un rasism scârbos tradițional, ăla conform căruia lăutarul trebuie să stea la locul lui, să nu vină să mănânce cu noi la masă, ăla conform căruia nu trebuie să locuiască cu noi în sat, ci undeva mai la margine.”
Fiţi sănătoşi şi să vă bubuie manelele în cap, de vă trage inima spre ele!
Autor: Alexandru Petria, scriitor
”Future is a safe place hidden in my braids” (16 – 27 februarie). Institutul Goethe: expoziția revendică figura vrăjitoarei rome care devine simbolul unei lupte feministe intersecționale cât și a unui viitor progresist pe care aceasta îl controlează
Institutul Goethe: FUTURE IS A SAFE PLACE HIDDEN IN THE WITCH’S BRAIDS
DESPRE EXPOZIȚIE
Future is a safe place hidden in the witch’s braids este o expoziție de artă contemporană interdisciplinară care explorează practica vrăjitoriei ca un instrument politic de emancipare feministă și care continuă ideiile Roma futurismului. Artistele Mihaela Drăgan și Virginia Lupu organizează acest proiect.
Futurismul rom reprezintă o estetica culturală dezvoltată de Mihaela Drăgan, care include elemente de realism magic și science fiction în cultura romă, punând la intersecție cultura și istoria romă cu tehnologia avansată a viitorului și practici magice.
Interesul artistelor de a colobora pentru acest proiect cu vrăjitoarea Mihaela Mincă și fiicele acesteia încorporează perspectiva autoarei feministe Silvia Federici, care în „Caliban și Vrăjitoarea”, cercetează cum capitalismul s-a născut din oprimarea muncitorilor și din subjugarea femeilor. Arderile de vrăjitoare erau menite să terifieze femeile și să le oblige să accepte o nouă ordine patriarhală, în care corpurile acestora, munca lor, drepturile lor sexuale și reproductive treceau sub controlul statului și erau transformate în resurse economice.
În general, vrăjitoarea romă este văzută în mod stereotipic ca o femeie fără educație, prinsă într-un trecut incompatibil cu prezentul dominat de știință, o femeie care nu știe să folosească tehnologia și nici nu are această dorință.
Pornind de la titlul instalației video a Mihaelei Drăgan – ”Future is a safe place hidden in my braids” și în contradictoriu cu perspectivele stereotipice, expoziția revendică figura vrăjitoarei rome care devine simbolul unei lupte feministe intersecționale cât și a unui viitor progresist pe care aceasta îl controlează.
Mihaela Drăgan chestionează în prima sa instalație video incertitudinea viitorului pentru romi în societatea noastră și își propune să reexamineze istoria romilor dintr-o perspectivă care promovează ideea de vindecare a durerii și suferinței transgeneraționale transmise genetic romilor de către strămoșii lor, victime ale sclaviei și ale Holocaustului.
”Future is a safe place hidden in my braids” imaginează ritualuri performative de vindecare a traumei rasismului și proiectează un viitor utopic în care vrăjitoarea romă este lidera unei lumi în care oprește ciclul istoric al opresiunilor.
Expoziția găzduiește de asemenea, aclamatul proiect al Virginiei Lupu – „Vrăjitoarea fără eșec“, o instalație care cuprinde o serie de lightbox-uri (casete luminoase) și care a fost expusă în 2019, în Belgia, în cadrul festivalului de artă EUROPALIA.
Lucrările Virginiei Lupu sunt rezultatul colaborării cu Mihaela Mincă, care a transmis tradiţia magiei și fiicelor sale.
- „În contrast cu reprezentările stereotipice în media și în discursul public, care denotă frică și stigmatizare, lucrările Virginiei Lupu poziționează practica magiei ca un instrument de putere pentru femei“
spune Anca Rujoiu, curatorul lucrărilor „Vrăjitoarea fără eșec“.
DESPRE ARTISTE
Mihaela Drăgan este o artistă multidisciplinară cu studii în teatru, care locuiește în București și lucrează în alte câteva țări. În 2014, împreună cu alte actrițe rome a fondat compania independentă de teatru rom Giuvlipen, ”un teatru revoluționar„ conform agenției de presă Reuters și un fenomen cultural pe scena locală.
În 2018, Drăgan a fost artistă rezidentă în Hong Kong la Centrul de Artă Contemporană Para Site, unde a dezvoltat conceptul de futurism rom – un nou curent artistic combină elemente de science fiction, istoria și cultura romilor, fantezie, subiectivitate romă, realism magic, tehnologii creative cu practici magice și ritualuri de vindecare.
Performance-ul ei, Roma Futurism a fost prezentat în mai multe spații de artă ca Muzeul de Artă Contemporană din Belgrad; FutuRoma – expoziție colaterală la Bienala de la Veneția; Institutul Cultural Român din Londra.
În 2019 este selectată în programul de rezidențe International Residency for Emerging Playwrights: 2019 Focus Europe, la prestigiosul Royal Court Theatre din Londra, unde scrie piesa de teatru Romacen:Vremea Vrăjitoarei, pusă în scenă în același an la Teatrul Andrei Mureșanu din Sfântu Gheorghe.
În 2020, o dată cu imposibilitatea de a performa în teatru din cauza pandemiei, artista transgresează în mediul video art-ului, Future is a safe place hidden in my braids fiind primul său proiect de film pe care îl semnează.
Virginia Lupu este o artistă-fotograf care caută să-și prezinte personajele așa cum există și coexistă în societate, fără a le altera reprezentarea pentru a se potrivi unor norme, așteptări sau stereotipuri sociale. Această practică este foarte vizibilă în proiectul său dedicat vrăjitoarelor rome. Începând cu rădăcinile adânci ale practicilor magice din mentalitatea colectivă, acest proiect propune demitizarea și de-vulgarizarea imaginii practicilor spirituale alternative prezente în contextul românesc. Practicile oculte și magice nu sunt reprezentate aproape deloc în cultura vizuală românească. Așadar, acest proiect încearcă să deschidă o zonă a explorării și valorificării superstițiilor rome, practicilor magice și vrăjitoriilor, oferind în același timp o înțelegere profundă și nealterată a acestui aspect, al unei culturi matriarhale în cadrul unei societăți patriarhale.
DETALII DESPRE VIZITAREA EXPOZIȚIEI
Expozîția va fi deschisă în perioada 16-27.02.
Ore de vizitare: lu-vi: 16:00-20:00; Sâ: 11:00-17:00
Comentariu saccsiv:
Cititi va rog si:
Vrăjitoarea Ioana Sidonia vrea sa deschida la Bucuresti “Scoala nationala de farmece si ghicit”. Vrăjitoarele învăța cum să facă pact cu diavolul, deoarece vor avea nevoie “de forța venită din intuneric, pentru a salva pe cineva”
Una dintre cele mai cunoscute vrăjitoare din România a anunțat că urmează să deschidă prima școală din lume în care cursanții vor învăța cum să facă farmece, să ghicească, să lege și să dezlege cununii și blesteme, să scoată argintul viu și să pătrundă în tainele tenebroase ale magiei negre. Această adevărată academie a vrăjitoarelor va fi condusă de celebra Ioana Sidonia, fiica legendarei Maria Câmpina și se va numi „Școala Națională de Farmece și Ghicit”. Nu oricine va putea urma, însă, cursurile ineditei școli, ci numai anumite categorii de elevi, care vor fi admiși după o selecție riguroasă, făcută de cele mai experimentate vrăjitoare din țară.
Demult, undeva între cele două războaie mondiale, caravanele de romi nomazi cutreierau țara în mod obișnuit. Atunci când opreau în vreo localitate, femeile, dar în special fetele aflate la vârsta măritișului se strângeau la căruța în care se afla ghicitoarea sau „fermecătoarea”, care, pentru un ban, le prevestea viitorul ori le dezlega cununiile.
Video (Grecia): 100 de tigani ortodocsi protesteaza impotriva deciziei inchiderii bisericilor
Iata si comentariul celui ce a postat inregistrarea pe youtube:
In this video, over 100 greek orthodox gypsies protest outside the main church of the village in Agia Varvara, Greece due to the governments decision closing all Churches in the Country. By decision of the government, due to the corona virus, the functions in all the places of religious worship of every doctrine and religion are suspended. The government’s decision was based on the measures announced by the Permanent Holy Synod on Monday afternoon, with the difference that it also banned Sunday’s service.
Se pare ca, pana la urma, a venit politia si i-a amendat cu cate 150 de euro iar o persoana a fost arestata:
MORE THAN 100 PARISHIONERS FINED FOR VIOLATING QUARANTINE TO GO TO CHURCH IN GREECE
Video. Imunitate de grup la tiganii din Onesti: “Ce e aia coroanavirus? Noi suntem țigani și așa e tradiția la noi”
Conform CANCAN, în momentul în care un roman disciplinat din Onesti “le-a atras atenția că încalcă grav legea și regulile privind conduita socială responsabilă în prevenirea răspândirii coronavirus”, unul dintre cei prezenți la înmormântare i-a raspuns:
”Ce e aia coroanavirus? Noi suntem țigani și așa e tradiția la noi”
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
19 comments