”Future is a safe place hidden in my braids” (16 – 27 februarie). Institutul Goethe: expoziția revendică figura vrăjitoarei rome care devine simbolul unei lupte feministe intersecționale cât și a unui viitor progresist pe care aceasta îl controlează
Institutul Goethe: FUTURE IS A SAFE PLACE HIDDEN IN THE WITCH’S BRAIDS
DESPRE EXPOZIȚIE
Future is a safe place hidden in the witch’s braids este o expoziție de artă contemporană interdisciplinară care explorează practica vrăjitoriei ca un instrument politic de emancipare feministă și care continuă ideiile Roma futurismului. Artistele Mihaela Drăgan și Virginia Lupu organizează acest proiect.
Futurismul rom reprezintă o estetica culturală dezvoltată de Mihaela Drăgan, care include elemente de realism magic și science fiction în cultura romă, punând la intersecție cultura și istoria romă cu tehnologia avansată a viitorului și practici magice.
Interesul artistelor de a colobora pentru acest proiect cu vrăjitoarea Mihaela Mincă și fiicele acesteia încorporează perspectiva autoarei feministe Silvia Federici, care în „Caliban și Vrăjitoarea”, cercetează cum capitalismul s-a născut din oprimarea muncitorilor și din subjugarea femeilor. Arderile de vrăjitoare erau menite să terifieze femeile și să le oblige să accepte o nouă ordine patriarhală, în care corpurile acestora, munca lor, drepturile lor sexuale și reproductive treceau sub controlul statului și erau transformate în resurse economice.
În general, vrăjitoarea romă este văzută în mod stereotipic ca o femeie fără educație, prinsă într-un trecut incompatibil cu prezentul dominat de știință, o femeie care nu știe să folosească tehnologia și nici nu are această dorință.
Pornind de la titlul instalației video a Mihaelei Drăgan – ”Future is a safe place hidden in my braids” și în contradictoriu cu perspectivele stereotipice, expoziția revendică figura vrăjitoarei rome care devine simbolul unei lupte feministe intersecționale cât și a unui viitor progresist pe care aceasta îl controlează.
Mihaela Drăgan chestionează în prima sa instalație video incertitudinea viitorului pentru romi în societatea noastră și își propune să reexamineze istoria romilor dintr-o perspectivă care promovează ideea de vindecare a durerii și suferinței transgeneraționale transmise genetic romilor de către strămoșii lor, victime ale sclaviei și ale Holocaustului.
”Future is a safe place hidden in my braids” imaginează ritualuri performative de vindecare a traumei rasismului și proiectează un viitor utopic în care vrăjitoarea romă este lidera unei lumi în care oprește ciclul istoric al opresiunilor.
Expoziția găzduiește de asemenea, aclamatul proiect al Virginiei Lupu – „Vrăjitoarea fără eșec“, o instalație care cuprinde o serie de lightbox-uri (casete luminoase) și care a fost expusă în 2019, în Belgia, în cadrul festivalului de artă EUROPALIA.
Lucrările Virginiei Lupu sunt rezultatul colaborării cu Mihaela Mincă, care a transmis tradiţia magiei și fiicelor sale.
- „În contrast cu reprezentările stereotipice în media și în discursul public, care denotă frică și stigmatizare, lucrările Virginiei Lupu poziționează practica magiei ca un instrument de putere pentru femei“
spune Anca Rujoiu, curatorul lucrărilor „Vrăjitoarea fără eșec“.
DESPRE ARTISTE
Mihaela Drăgan este o artistă multidisciplinară cu studii în teatru, care locuiește în București și lucrează în alte câteva țări. În 2014, împreună cu alte actrițe rome a fondat compania independentă de teatru rom Giuvlipen, ”un teatru revoluționar„ conform agenției de presă Reuters și un fenomen cultural pe scena locală.
În 2018, Drăgan a fost artistă rezidentă în Hong Kong la Centrul de Artă Contemporană Para Site, unde a dezvoltat conceptul de futurism rom – un nou curent artistic combină elemente de science fiction, istoria și cultura romilor, fantezie, subiectivitate romă, realism magic, tehnologii creative cu practici magice și ritualuri de vindecare.
Performance-ul ei, Roma Futurism a fost prezentat în mai multe spații de artă ca Muzeul de Artă Contemporană din Belgrad; FutuRoma – expoziție colaterală la Bienala de la Veneția; Institutul Cultural Român din Londra.
În 2019 este selectată în programul de rezidențe International Residency for Emerging Playwrights: 2019 Focus Europe, la prestigiosul Royal Court Theatre din Londra, unde scrie piesa de teatru Romacen:Vremea Vrăjitoarei, pusă în scenă în același an la Teatrul Andrei Mureșanu din Sfântu Gheorghe.
În 2020, o dată cu imposibilitatea de a performa în teatru din cauza pandemiei, artista transgresează în mediul video art-ului, Future is a safe place hidden in my braids fiind primul său proiect de film pe care îl semnează.
Virginia Lupu este o artistă-fotograf care caută să-și prezinte personajele așa cum există și coexistă în societate, fără a le altera reprezentarea pentru a se potrivi unor norme, așteptări sau stereotipuri sociale. Această practică este foarte vizibilă în proiectul său dedicat vrăjitoarelor rome. Începând cu rădăcinile adânci ale practicilor magice din mentalitatea colectivă, acest proiect propune demitizarea și de-vulgarizarea imaginii practicilor spirituale alternative prezente în contextul românesc. Practicile oculte și magice nu sunt reprezentate aproape deloc în cultura vizuală românească. Așadar, acest proiect încearcă să deschidă o zonă a explorării și valorificării superstițiilor rome, practicilor magice și vrăjitoriilor, oferind în același timp o înțelegere profundă și nealterată a acestui aspect, al unei culturi matriarhale în cadrul unei societăți patriarhale.
DETALII DESPRE VIZITAREA EXPOZIȚIEI
Expozîția va fi deschisă în perioada 16-27.02.
Ore de vizitare: lu-vi: 16:00-20:00; Sâ: 11:00-17:00
Comentariu saccsiv:
Cititi va rog si:

Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!


Off topic: la Pitești la Centrul Cultural are loc acum o dezbatere pentru canonizarea lui Boca, le-am postat comentariu despre înselările lui, dar mi l-au șters: https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=1378310782554597&id=396154590770226
Am vrut să postez azi dimineață mesajul, dar m-am luat cu altele si am uitat 😦
Am înțeles că vor fi și unele persoane care vor face mărturie contra canonizării lui Boca, arătând ereziile lui.
Parte din postare:
Centrul Cultural Pitesti
February 19 at 1:44 PM ·
Informare
Centrul Cultural Pitești pregătește, pentru perioada 22-26 februarie, noi
evenimente cultural-educative și de dezvoltare personală, care pot fi urmărite
online, pe pagina oficială de Facebook a instituției și pe site-ul oficial
(www.centrul-cultural-pitesti.ro), acțiuni la care publicul are acces în limita a 30%
din capacitatea sălii:
Prelegerea cu tema Părintele Arsenie Boca. Credință, Sfințenie și Cultură, în cadrul
proiectului cultural-educativ sub genericul “Cultură și Credință în Societatea
Contemporană”, susținut de conf. univ. dr. Marius Andreescu, de la Facultatea de
Drept a Universității Pitești. Evenimentul va avea loc luni, 22 februarie, de la ora
15.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
“Există sfinți care sunt cunoscuți de Dumnezeu, recunoscuți de Biserică și
cunoscuți de oameni. Alții sunt cunoscuți numai de Dumnezeu și de oameni și
încă nerecunoscuți de Biserică. Sfințenia nu o dă Biserica sau oamenii, ci o
dăruiește Dumnezeu, care prin sfințenia Sa este dincolo și mai mare decât toți
sfinții.
Părintele Arsenie Boca a fost dăruit de Dumnezeu cu sfințenie și este recunoscut
ca sfânt de către foarte mulți credincioși, dar este încă necanonizat de Biserica
Ortodoxă Română. Văzând evlavia credincioșilor față de acest mare om, afirmăm
și noi că părintele Arsenie Boca este „Sfântul Ardealului și Sfântul tuturor
românilor”.
Pentru părintele Arsenie Boca, așa cum reiese din predicile, cărțile, pictura și mai
ales din viața sa, supranaturalul nu avea nicio legătură cu vreo separare între
intelect și sentiment, ci devenea însăși o parte fundamentală a :
cea condusă sub numele Domnului.
Părintele a suferit în temnițele comuniste, a fost alungat din monahism, i s-a
interzis să mai poarte haina monahală, să săvârșească sfintele slujbe și să mai
predice. A fost urmărit de securitate până în ultimele zile ale vieții. Din nefericire
se încearcă și astăzi, de către unii care nu au nimic comun cu dreapta credință
ortodoxă, denigrarea personalității și operei lui unice prin valoare, spiritualitate în
ortodoxie. Nicio suferință și nicio prigoană nu l-au îndepărtat pe Arsenie Boca de
iubirea și slujirea lui Dumnezeu, de dreapta credință ortodoxă și de oamenii aflați
în suferință care atunci și acum îi cer ajutorul.
Cum și-a câștigat renumele acest mare duhovnic, care pentru o uriașă parte a
credincioșilor din România reprezintă speranța că Biserica și dreapta credință
ortodoxă vor intra din nou în firescul vieții și vor fi respectate și protejate de stat?
Este una dintre întrebările la care vom încerca să răspundem și noi în expunerea
noastră”, precizează Marius Andreescu.
Prezentarea nr. 1/2021 al revistei-document Restituiri Pitești, susținută de
redactorul-șef al publicației, dr. Marin Toma, eveniment care se va desfășura live,
pe pagina oficială de Facebook a Centrului Cultural Pitești, marți, 23 februarie, de
la ora 14.00.
“Revista-document ”Restituiri Pitești” este o publicație a Primăriei Municipiului
Pitești, prin Centrul Cultural Pitești, care apare trimestrial de mai bine de
cincisprezece ani. Construite pe temeliile cercetării istorice a izvoarelor
documentare despre trecutul Piteștilor, articolele publicate și-au păstrat esența în
tot acest timp, însă au și explorat teme pluridisciplinare, aparținând unor domenii
înrudite istoriei precum dreptul, teologia, literatura și variate aspecte ale culturilor
și civilizației umanității. În numărul curent, cititorii pot regăsi următoarele
materiale: dr. Marius ANDREESCU, Sfântul Voievod Neagoe Basarab. […]
ApreciazăApreciază
dragilor ! asa este , verificati ! https://www.incorectpolitic.com/a-aparut-un-mesaj-criptic-pe-google-translate-inteligenta-artificiala-a-scapat-de-sub-control/
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Domnișara Drăgan NU este de etnie ROMNI.Romni înseamnă CĂSĂTORITĂ cu un ROM,a dică în etnie.
ApreciazăApreciază
[…] ”Future is a safe place hidden in my braids” (16 – 27 februarie). Institutul Goethe: expoziți… […]
ApreciazăApreciază