Premierul slovac Robert Fico a ordonat o anchetă privind gestionarea pandemiei de COVID-19 și a vaccinurilor
Premierul slovac Robert Fico a ordonat o anchetă privind gestionarea pandemiei de COVID-19 și a vaccinurilor, după ce în Slovacia au fost anunțate 21.000 de decese în exces începând cu anul 2020
Discursul în fața Parlamentului din 23 ianuarie 2024
De premierul Robert Fico și Dr. William Makis, 31 ianuarie 2024,
AU INCEPUT pregatirea primei etape din planul de distrugere a indiguirilor si barajelor raurilor din UE. Aceasta va inseamna o enorma inundare a terenurilor agricole si lipsa hidrocentralelor
In vara, Carmen Avram ne instiinta ca:
“până-n 2035, 25.000 de km de râu din UE trebuie să curgă liber. Asta înseamnă că pe râul respectiv nu trebuie să ai niciun fel de opreliște, să renunți la îndiguiri, baraje, poate și la microcentrale.”
Este vorba despre „legea pentru restaurarea naturii”, iar Carmen Avram mai adauga:
„Vor să ne întoarcem într-un soi de sălbăticie pe anumite zone.”
Acum au inceput deja pregatirea primei etape. Dar cum finalul va afecta teribil milioane de europeni, aceasta pregatire este invelita intr-un ambalaj frumos colorat. Iata ce putem citi in articolul Se deschide calea pentru înlăturarea barajelor de pe râurile din Grecia, Croația, România și Slovacia de pe Stiri pe surse:
Se estimează că peste 1,2 milioane de baraje fragmentează râurile Europei, dintre care peste 156.000 sunt fără utilizare, potrivit unui comunicat.
Prin proiectul „Înlăturarea barierelor de pe râuri: plan de implementare pentru Europa de Sud-Est” (Scaling up dam removal: implementation plan for Southeastern Europe), organisme locale și internaționale încearcă înlăturarea barajelor de pe râurile din Grecia, Croația, România și Slovacia, instruirea serviciilor și agențiilor cu privire la modul în care poate fi implementată această practică, precum și informarea și conștientizarea publicului, relatează Skai.gr citat de Rador Radio România.
Având în vedere valoarea ecologică ridicată a regiunii, proiectul Dam Removal Europe, condus de World Fish Migration Foundation, intenționează să extindă acțiunea de îndepărtare a barajelor în sud-estul Europei în colaborare cu organisme din regiune. Finanțat de European Open Rivers Programme, o organizație care finanțează acțiuni de refacere a râurilor, proiectul cu o durată de trei ani este implementat în colaborare cu Institutul Mediteranean pentru Natură și Om (MedINA), Fauna și Flora, Wetlands International, European Rivers Network și WWF Țările de Jos, Slovacia și Marea Adriatică.
Proiectul, după cum se afirmă într-o declarație a Institutului Mediteranean pentru Natură și Om, își propune să aducă problema înlăturării barajelor pe agenda politică, îmbunătățind în același timp legislația în domeniu, pentru a crea și răspândi o narațiune pozitivă și bazată pe dovezi în favoarea refacerii râurilor și înlăturării barierelor, pentru a crea oportunități de îndepărtare a barajelor în regiune și pentru a se asigura că factorii din domeniu au expertiza și instrumentele necesare pentru a implementa aceste proiecte, maximizând beneficiile ecologice, precum și creșterea gradului de conștientizare a problemei în rândul guvernelor, administratorilor râurilor și publicului, astfel încât beneficiile înlăturării barajelor să fie înțelese pe scară largă. O altă dimensiune importantă a proiectului vizează identificarea și utilizarea surselor adecvate de finanțare pentru înlăturarea barajelor. Prin toate aceste acțiuni, proiectul aspiră să contribuie la înlăturarea barajelor învechite și, în consecință, la refacerea râurilor de înaltă valoare biologică din sud-estul Europei.
„Suntem în plăcuta poziție de a sprijini acest proiect internațional ambițios, care își propune să acționeze ca un catalizator pentru proiectele de îndepărtare a barajelor într-o regiune extrem de biodiversă a Europei”, spune Jack Foxall, directorul executiv al European Open Rivers Programme. „Prin abordarea unor probleme importante care fac dificilă îndepărtarea barajelor și prin facilitarea apariției de noi inițiative conexe, acest proiect are potențialul de a consolida mișcarea pentru îndepărtarea barajelor în Europa de Sud-Est, ajutând la refacerea debitului râului și la protejarea biodiversității”.
De ce este importantă îndepărtarea barajelor de pe râuri? Se estimează că peste 1,2 milioane de baraje fragmentează râurile Europei, dintre care peste 156.000 sunt perimate, după cum se menționează în același anunț. Printre diferitele efecte negative se numără pierderea biodiversităţii, în condițiile în care populaţiile de peşti migratori de apă dulce din Europa au scăzut cu 93%.
Potrivit lui Herman Wanningen, obiectivul principal este „implementarea unor noi și a mai multor proiecte de îndepărtare a barajelor”. Directorul World Fish Migration Foundation a susținut că acest proiect „va oferi know-how și încrederea organizațiilor și profesioniștilor pentru a dezvolta proiecte de îndepărtare a barajelor și va inspira țările vecine să se alăture mișcării, reproducând bunele practici”.
Pentru Nevenka Lukic Rojsek, de la WWF Adriatic, „proiectul este axat pe abordarea provocărilor cu care se confruntă Croația. Conservarea ecosistemelor importante, inclusiv a habitatului păstrăvului de Dunăre, este amenințată de fragmentarea habitatului și de speciile invazive. Proiectul își propune să elimine aceste obstacole, asigurând continuitatea râului, condiții optime de reproducere și o îmbunătățire generală ecologică a râului Bijela Rijeka. În acest fel, asigurăm specii unice și promovăm sustenabilitatea pe termen lung a acestui mediu virgin.”
În ceea ce privește Grecia, Alexandra Pappa, managerul programelor de apă al MedIna, susține clar necesitatea schimbării situației actuale: „În Grecia, este timpul să renunțăm la practicile învechite din trecut și să ne concentrăm pe a da râurilor spațiu să crească, să-și îndeplinească funcțiile naturale și să-și revină după problemele cronice cauzate de neglijarea și fragmentarea lor”.
În România, pentru Iain Trewby, de la Fauna & Flora, „acest proiect oferă o oportunitate incitantă de a restabili conectivitatea ecologică prin construirea susținerii necesare pentru înlăturarea barajelor, care va spori biodiversitatea și va îmbunătăți funcționarea sistemelor interne de ape”.
În Slovacia, Martina Paulíková își exprimă ambiția de „a duce înlăturarea barajelor la nivelul următor”. Potrivit șefului programului pentru apele interne al WWF Slovacia, acest proiect va „accelera procesul de înlăturare a barajelor mai mici și învechite, punând în legătură factorii interesați și propunând îmbunătățiri valide ale legislației”.(Sursa: Athens-Macedonian News Agency)
Comentariu saccsiv:
De ce atata graba?
Pentru ca exista un plan iar ei sunt in intarziere.
Semnat în 1992 de către multiple naţiuni, printre care şi Statele Unite, programul de dezvoltare sustenabilă al naţiunilor unite numit Agenda 21 este un plan de urbanism (un plan de acţiune) care cere, ca în cele din urmă, guvernul să preia controlul total al utilizării terenurilor, fără a mai lăsa nici o putere de decizie în mîinile proprietarilor terenurilor.
Intenţia generală a agendei 21, care poate fi descrisă cel mai bine ca neo-feudalism, este să extindă puterea guvernului în detrimentul libertăţilor individuale, făcînd ca populaţia să devină mai dependentă de infrastructura oraşului, infrastructură controlată de guvern.
Unele din trendurile curente ale planificărilor urbanistice ale Agendei 21 includ următoarele, fără însă a se rezuma doar la acestea:
-Eliminarea utilizării publice a terenurilor din zonele rurale şi erodarea dreptului de proprietate asupra terenurilor din mediul rural.
-Dezvoltarea unor clădiri de apartamente cu multiple întrebuinţări, clădiri în care primul etaj este rezervat pentru firmele la care vor lucra chiriaşii de la etajele superioare, în acest fel încurajînd locatarii să rămînă mai tot timpul aproape de casă precum şerbii sau iobagii din evul mediu.
-Lipsa intenţionată a accesului facil la drumuri rapide în marile oraşe, ceea ce, în mod similar paragrafului anterior va asigura faptul că locatarii nu se vor aventura niciodată prea departe de cartierul în care locuiesc.
-Construirea unor sisteme costisitoare şi ineficiente de transport public feroviar în marile oraşe pentru a spori şi mai mult controlul centralizat al guvernului în timp ce se va reduce sau chiar se va interzice utilizarea formelor private de transport cum ar fi maşinile.
-Implementarea accelerată a drumurilor cu taxă, îndeosebi a drumurilor cu taxă care să descurajeze conducerea unui automobil prin creşterea preţurilor în situaţiile în care călătoreşti singur sau în zonele foarte aglomerate.
-Utilităţile monitorizate de „contoare inteligente” care să poată fi citite şi chiar oprite de la distanţă de furnizorii publici de utilităţi.
Agenda 21 a devenit Agenda 2030 în septembrie 2015 la Roma. Cititi va rog mai multe la:
Robert Fico a câștigat alegerile parlamentare din Slovacia/ În campania electorală a promis că nu va mai livra Ucrainei arme și muniții
Fostul prim-ministru de stânga al Slovaciei, Robert Fico, și-a învins rivalul progresist la alegerile parlamentare, după ce a făcut campanie pentru a pune capăt ajutorului militar acordat Ucrainei, scrie ABC News.
Cu 99,2% din voturi de la aproximativ 6.000 de secții de votare numărate de Biroul Slovac de Statistică duminică dimineața, Fico și partidul de stânga Smer, sau Direcția, au condus cu 23,3% din voturi.
Slovacia Progresistă (PS) a urmat cu 16,86%, iar Partidul HLAS (Voce), care ar putea deveni regizorul pentru formarea următorului guvern, a fost al treilea cu 15,03%.
Liderul de stânga HLAS, Peter Pellegrini, un fost coleg al lui Fico, și-a păstrat opțiunile deschise pentru viitoarele coaliții.
Un guvern condus de Fico și partidul său SMER-SSD ar vedea Slovacia, membru NATO, alăturându-se Ungariei pentru a contesta consensul Uniunii Europene privind sprijinul pentru Ucraina, așa cum blocul încearcă să mențină unitatea în opunerea invaziei Rusiei.
De asemenea, ar semnala o nouă schimbare în regiune împotriva liberalismului politic, care ar putea fi întărită dacă partidul conservator PiS câștigă alegerile în Polonia la sfârșitul acestei luni.
În ciuda victoriei, fostul premier are încă de înfruntat multe dificultăți în perioada următoare, arată Reuters.
Dacă Fico nu reușește să formeze un guvern condus de partidul său de stânga Smer, un grup de partide de centru-dreapta ar putea încerca să formeze o coaliție anti-Fico largă, dar posibil instabilă, o repetare a alegerilor din 2010.
Slovacia, membră a zonei euro, urmează să preia președinția prin rotație a Uniunii Europene din iulie, dându-i un rol mai important în discuțiile politice ale UE cu privire la criza migrației din bloc, alegerile sunt urmărite îndeaproape la Bruxelles.
Fico a pariat pe o combinație de măsuri populare de bunăstare, cum ar fi cursele gratuite cu trenul pentru studenți și pensionari și opoziția sa față de acceptarea refugiaților pentru a-și asigura un al treilea mandat, după ce a guvernat în 2006-2010 și 2012-2016.
„Ca partid care a câștigat alegerile, avem obligația de a încerca să construim un guvern semnificativ și stabil”, a spus Fico reporterilor. „Nu va fi ușor, spun asta foarte clar.”
Una dintre cele mai mari îngrijorări la Bruxelles este că această victorie electorală poate schimba radical atitudinea Slovaciei vizavi de Ucraina. Până în acest moment, Bratislava a fost unul dintre cei mai mari susținători ai Kievului, însă Robert Fico nu s-a sfiit din a lăuda Moscova și de a urma exemplul premierului ungar Viktor Orban prin comentarii împotriva „fasciștilor ucraineni” și împotrivirea față de susținerea militară pentru Kiev, arată The Guardian.
Ucraina ameninţă că dă în judecată ţările UE dacă nu vor ridica restricțiile legate de cereale pe 15 septembrie
Ucraina amenință statele membre ale UE cu acţiuni în justiţie la Organizația Mondială a Comerțului dacă UE nu va ridica în această lună restricțiile cu privire la exporturile sale de cereale şi produse agricole, relatează Politico.
Exporturile de cereale reprezintă în prezent principala marfă de export a Ucrainei. Cerealele sunt în prezent interzise pe piețele din Polonia, Ungaria, Slovacia, Bulgaria şi România în baza unui acord încheiat cu Comisia Europeană la începutul acestui an pentru a proteja fermierii locali de afluxul de produse agricole, mai ieftine, venite din Ucraina.
Polonia și Ungaria au amenințat că își vor impune propriile interdicții unilaterale
Invadarea Ucrainei de către Rusia și blocarea rutelor tradiționale de export ale ţării prin Marea Neagră a dus la acest aflux care a creat o ruptură între Ucraina și statele din estul UE, printre cei mai puternici susținători militari ai Kievului. Restricțiile, care au mai fost deja extinse o dată în iunie, urmează să expire pe 15 septembrie. Pe fondul speculațiilor că Ursula von der Leyen va ridica aceste restricţii, Polonia și Ungaria au amenințat că își vor impune propriile interdicții unilaterale de import, încălcând regulile comerciale comune ale blocului.
„Cu deplin respect și recunoștință la adresa Poloniei, în cazul introducerii oricăror interdicții după (15 septembrie), Ucraina va duce cazul Poloniei și UE la Organizația Mondială a Comerțului”, a declarat pentru Politico Taras Kachka, adjunct al ministrului ucrainean al Economiei. Kievul susţine că restricțiile încalcă acordul de liber schimb UE-Ucraina din 2014. Comentariile lui Kachka au venit după un avertisment din partea lui Igor Zhovka, un consilier al președintelui Volodimir Zelenski.
Dacă Bruxelles-ul nu reușește să acționeze împotriva țărilor care încalcă acordul comercial, Kievul „își rezervă dreptul de a alege mecanismele legale cu privire la modul de răspuns”, a declarat Zhovka săptămâna trecută pentru Interfax-Ucraina. Ministerul ucrainean de Externe a declarat că Kievul își rezervă dreptul de a iniția proceduri de arbitraj în baza acordului său de asociere cu UE sau de a duce cazul la OMC – Organizația Mondială a Comerțului.
„Nu intenționăm să ripostăm imediat, având în vedere spiritul de prietenie și solidaritate dintre Ucraina și UE”, a explicat Kachka. Dar amenințarea sistematică la adresa intereselor ucrainene „ne obligă să aducem acest caz la OMC”, a adăugat el.
Războiul de agresiune dus de Rusia și ocupația parțială a ţării au redus la jumătate producția de cereale a Ucrainei, în comparație cu cea dinainte de război. Totodată retragerea Moscovei, în iulie, din acordul intermediat de ONU, care permitea exportul în siguranță a unor produse prin Marea Neagră, a ridicat îngrijorare că rutele de export prin UE nu pot face față.
Comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, s-a chinuit să explice parlamentarilor europeni la o audiere de săptămâna trecută cum va gestiona Bruxelles-ul situaţia după 15 septembrie. Wojciechowski, care este polonez, pare că are simpatii cu guvernul de dreapta de la Varșovia, care s-a folosit de criza cerealelor ucrainene în scop electoral înaintea alegerilor de la mijlocul lunii octombrie.
Restricţiile ar trebui extinse cel puțin până la sfârșitul anului, în caz contrar „vom avea din nou o criză uriașă în cele cinci state membre din prima linie”, a spus Wojciechowski, adăugând că aceasta este poziția sa personală și nu cea a executivului UE. Decizia luată în aprilie de Comisie, de a restricționa importurile în cele cinci țări, a venit cu un pachet de ajutor de 100 de milioane de euro. Măsura a fost dezaprobată pe scară largă de alte guverne din UE și de legislatorii europeni pe motiv că subminează integritatea pieței unice a blocului.
Kachka a spus pentru Politico că nu există dovezi ale unor oscilaţii de prețuri sau ale unei creșteri semnificative a aprovizionării cu cereale care să justifice extinderea restricțiilor de import. Kievul s-a angajat să coopereze constructiv cu Comisia Europeană, cele cinci state membre UE, precum și cu Moldova, un centru cheie de tranzit pentru exporturile ucrainene către UE.
„Am primit mult sprijin pentru asigurarea unui tranzit mai bun al mărfurilor prin teritoriul statelor membre vecine, inclusiv Polonia și Ungaria”, a spus Kachka. „În (ultimele) două luni am avansat semnificativ cooperarea cu România în ceea ce privește transportul de mărfuri din Ucraina.”
Slovacia confirmă prezența pesticidelor în cerealele importate din Ucraina: ”Acest grâu trebuie distrus”
O țară din UE, vecină cu Ucraina, a confirmat prezența pesticidelor în cerealele importate în ultimele săptămâni. Testele de laborator efectuate au relevat un nivel periculos al substanțelor chimice periculoase.
Slovacia confirmă prezența pesticidelor în cerealele importate din Ucraina: ”Acest grâu trebuie distrus”
S-a speculat în ultimele luni faptul că cerealele ucrainene nu ar fi conforme din punct de vedere al normelor europene. Acesta a fost unul din motivele invocate de fermierii din statele vecine Ucrainei atunci când au solicitat interdicția de import.
Se pare că aceste temeri nu sunt unele nefondate. Slovacia a anunțat, oficial, că testele efectuate pe un transport de grâu au scos în evidență faptul că cerealele conțin pesticide nocive.
Autoritățile de la Bratislava au depistat pesticidele încă de la mijlocul lunii aprilie. Compania din sudul țării, care a importat 1,5 mii de tone de grâu, a pus sub semnul întrebării rezultatele cercetărilor efectuate de serviciile naționale. Astfel, au fost comandate cercetări suplimentare într-un laborator UE din Danemarca.
Și aceste teste suplimentare au confirmat prezența pesticidelor în cerealele ucrainene, notează Polskie Radio. Tot luna trecută, guvernul slovac a interzis procesarea și vânzarea cerealelor din Ucraina. Ulterior, a fost interzis importul anumitor produse agricole și alimentare din țara vecină.
Ministrul agriculturii al Slovaciei, Samuel Vlcan, a spus că testele decisive efectuate la Copenhaga au confirmat concluziile inițiale. E vorba de concentrația de pesticide peste limita admisă în Uniunea Europeană.
”Testele suplimentare, efectuate într-unul dintre laboratoarele Uniunii Europene (UE), au confirmat prezența pesticidelor în cerealele ucrainene. Acest grâu nu poate fi procesat și trebuie distrus”, a spus ministrul slovac, citat de PLEnglish.com.
Ministerul Politicii Agrare din Slovacia a asigurat că nu a existat nicio contaminare a făinii sau a altor produse alimentare. Proprietarul lotului de grâu infectat este obligat să-l distrugă.
Comisia Europeană anunță că, de marți, au fost oprite importurile de cereale din Ucraina, inclusiv în România
Marți, 2 mai, Comisia Europeană a anunțat oprirea temporară a importurilor la patru produse agricole: grâu, porumb, semințe de rapiță și semințe de floarea soarelui din Ucraina. Decizia se aplică pentru Bulgaria, Ungaria, Polonia, România și Slovacia. Măsurile vor dura până pe 5 iunie 2023.
În acest interval, grâul, porumbul, semințele de rapiță și de floarea-soarelui din Ucraina pot continua să fie puse în liberă circulație în toate statele membre ale UE, cu excepția celor cinci state.
Comentariu saccsiv:
Cititi va rog si:
UE ar trebui să reintroducă taxe vamale asupra produselor agricole ucrainene, afirmă premierii din Bulgaria, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria într-o scrisoare transmisă preşedintei Comisiei Europene
Uniunea Europeana ar trebui să reintroducă taxe vamale asupra produselor agricole ucrainene dacă afluxul acestor produse, ce împinge în jos preţurile pe pieţele UE, nu poate fi oprit prin alte mijloace, afirmă premierii din Bulgaria, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria într-o scrisoare transmisă vineri preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, relatează Reuters, informează Agerpres.
[…]
În scrisoarea transmisă preşedintei Comisiei Europene, cei cinci premieri propun mai multe măsuri pentru limitarea distorsiunilor pe piaţă provocate de importurile ucrainene, adăugând că, dacă acestea nu vor da rezultate, ar trebui reintroduse tarife şi cote. „Să sprijinim Ucraina, dar s-o facem în mod inteligent şi, mai presus de orice, să punem interesele ţării şi ale fermierilor polonezi pe primul loc”, a scris pe Twitter premierul polonez Mateusz Morawiecki.
Măsuri propuse
Printre măsurile propuse în scrisoarea preluată de Reuters de pe website-ul guvernului polonez, este sugerată o soluţie comună între UE şi Programul Alimentar Mondial, care să asigure că cerealele ucrainene exportate nu rămân pe pieţele statelor UE.
De asemenea, şefii guvernelor celor cinci state central şi est-europene reiterează că este nevoie de suplimentarea fondurilor pentru ajutorarea fermierilor afectaţi şi de o dezvoltare mai rapidă a infrastructurii de transport pentru a ajuta astfel transportul bunurilor exportate din Ucraina.
Cei cinci premieri mai propun o revizuire a legislaţiei privind exporturile agricole pentru reglementarea volumului şi direcţiei afluxului de produse agricole.
Propunerea CE
Comisia Europeană a propus pe 23 februarie prelungirea cu un an a suspendării taxelor la import, a contingentelor şi a măsurilor de apărare comercială (cunoscute sub denumirea de „măsuri comerciale autonome”) aplicabile exporturilor ucrainene către Uniunea Europeană.
Prelungirea suspendării taxelor vamale şi a altor măsuri comerciale în cazul produselor ucrainene se adaugă altor iniţiative ale UE de susţinere a economiei ucrainene, în special aşa-numitele „drumuri de solidaritate” pentru exportul cerealelor ucrainene pe căi terestre.
Având însă în vedere creşterea semnificativă, în 2022, a importurilor anumitor produse agricole provenind din Ucraina în UE, executivul comunitar a inclus în propunerea sa un mecanism rapid de salvgardare pentru protejarea pieţei interne a UE, în caz că acesta este necesar.
Acest mecanism va permite, la iniţiativa unui stat membru al UE sau a Comisiei, reintroducerea taxelor vamale pentru un produs ucrainean dacă importul acestuia are un efect advers asupra pieţei europene a produselor similare sau direct concurenţiale.
UE nu trimite doar armament in Ucraina, ci si luptatori voluntari. Cand vor fi ucisi primii cetateni europeni, ce se va intampla? Ungaria refuza sa se implice. Romania ce are de gand?
Conform DIGI 24, la sfarsitul saptamanii trecute, Uniunea Europeană anunța că intenționează să înceapă furnizarea de arme către Ucraina, fiind prima dată când UE ia o astfel de decizie.
Comisia va propune statelor membre să folosească linia de finanţare de urgenţă a UE pentru a furniza forţelor ucrainene „arme letale, carburant, echipamente de protecţie şi articole medicale”, punând astfel capăt „tabuului potrivit căruia Uniunea Europeană nu furnizează arme beligeranţilor”, a spus și şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell.
Mai multe țări europene au anunțat deja sprijin individual pentru Ucraina, mai specifica DIGI 24.
Intr-adevar, una dintre ele este Finlanda, cu 2.500 puşti de asalt, 150.000 gloanţe, 1.500 lansatoare de rachete şi 70.000 pachete de alimente:
Finlanda anunţă că a luat „o decizie istorică” de a trimite arme şi muniţie Ucrainei
Ungaria, insa, nu va trimite echipamente militare în Ucraina și nici nu va autoriza ca teritoriul său să fie tranzitat de transporturi cu arme letale destinate acestei țări.
”Motivul luării acestei decizii este acela că astfel de transporturi ar putea deveni ţinte ale unor acţiuni militare ostile şi … noi trebuie să asigurăm securitatea Ungariei … şi că nu vom fi atraşi în acest război”, a afirmat ministrul de externe Peter Szijjarto, în timpul unei vizite în Kosovo, potrivit DIGI 24.
Celorlalti, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, le-a transmis un mesaj:
„Aprovizionarea cu arme și muniții pe teritoriul Ucrainei, din punctul nostru de vedere poate și va deveni un factor extrem de periculos și destabilizator, care în niciun caz nu va contribui nici la stabilitate în Ucraina, nici la restabilirea ordinii”
La randul sau, Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a criticat într-o declaraţie făcută luni planurile UE de a furniza arme Ucrainei, adăugând că Rusia va continua să îşi ducă la îndeplinire interesele sale naţionale, în ciuda sancţiunilor, potrivit Adevarul:
„Cetăţenii UE şi structurile implicate în furnizarea de arme letale şi combustibil forţelor armate ale Ucrainei vor fi responsabili pentru orice consecinţe ale unor astfel de acţiuni în contextul operaţiunii militare speciale în curs. Ei n-ar trebui să greşească în a înţelege gradul de pericol al consecinţelor”
„Un alt mit care a fost propagat de UE în trecut – că restricţiile lor unilaterale, care sunt ilegitime conform dreptului internaţional, nu sunt îndreptate împotriva poporului rus – a fost în cele din urmă risipit. Funcţionarii de la Bruxelles, care până de curând s-au prezentat drept „partenerul strategic” al ţării noastre, nu se mai ascund: intenţionează să provoace daune maxime Rusiei, să îi lovească punctele slabe, să-i distrugă serios economia şi să-i suprime creşterea economică”
„Vrem să vă asigurăm că nu va fi aşa. Acţiunile Uniunii Europene nu vor rămâne fără răspuns. Rusia va continua să se asigure de îndeplinirea intereselor sale naţionale vitale, fără a ţine cont de sancţiuni şi ameninţările acestora. Este timpul ca ţările occidentale să înţeleagă că dominaţia lor în economia globală este de mult un lucru al trecutului”
România a luat duminică dimineață decizia de a oferi un sprijin de peste 3 milioane de euro către Ucraina, constând în combustibil, veste antiglonț, căști, muniție și echipamente militare, alimente, apa si medicamente.
Reactia lui Valery Kuzmin, ambasadorul Rusiei la București a venit rapid:
„România este unul dintre vecinii noștri și căutăm să menținem relații de bună vecinătate cu aceasta. Ceea ce este important: aceste relații ar trebui construite pe o bază solidă a respectului și beneficiului reciproc, precum și a reciprocității”.
„În măsura în care forțele armate române sau NATO nu sunt implicate în războiul împotriva Rusiei, țara dumneavoastră nu este în pericol în calitate de vecin al Federației Ruse”
„Având în vedere cele de mai sus, nu există pericolul direct de întrerupere a furnizării de gaze către România pe ruta de sud (Turcia – Bulgaria). Deși unele mișcări nesăbuite ale conducerii UE de la Bruxelles („sancțiuni financiare cuprinzătoare”) sau comportamentul aventurier iresponsabil al bandelor naziste, care sunt numite batalioane naționale în Ucraina, reală și chiar cunoscută din experiența anterioară, practica autorităților ucrainene de a fura cu aroganță gazul ar putea aduce riscuri suplimentare aprovizionărilor pe teritoriul ucrainean”.
Insa Europa nu trimite doar armament, ci are de gand sa trimita si voluntari.
Duminică, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski anunţa ca Ucraina înfiinţează o legiune străină „internaţională”, pentru voluntari din străinătate. Imediat, tot duminica, şefa guvernului Mette Frederiksen declara ca Danemarca va permite voluntarilor să se alăture brigăzilor internaţionale pe care Ucraina intenţionează să le formeze pentru a lupta împotriva invaziei ruseşti.
Totusi, nu toate tarile europene sunt dispuse sa trimita chiar orice in Ucraina. Conform NATIONAL, Polonia nu va trimite avioane de luptă în Ucraina, a anunțat Varșovia, marți, un anunț similar fiind făcut și de alte țări NATO care au evidențiat confuzia timpurie cu privire la ceea ce va cuprinde de fapt noul sprijin militar al UE pentru Kiev.
Pe lângă Polonia, Bulgaria și Slovacia au făcut anunțuri similare, după ce UE a declarat duminică că va avea un rol mult mai asertiv în direcționarea armelor și a altor echipamente militare de la membrii săi către Ucraina, folosind chiar și 450 de milioane de euro finanțare comunitară pentru acest efort.
Anunțul UE făcea referire la 70 de avioane de luptă MiG-29 și Su-25, din Polonia, Bulgaria și Slovacia.
Premierul bulgar Kiril Petkov a explicat că țara sa are un deficit de avioane și piese și nu are suficiente avioane de luptă pentru a-și păzi propriul spațiu aerian, cu atât mai puțin pentru a împrumuta avioane Ucrainei.
UN PURTĂTOR DE CUVÂNT AL MINISTERULUI SLOVAC AL APĂRĂRII A NEGAT MARȚI TOTUL: „SLOVACIA NU VA FURNIZA UCRAINEI AVIOANE DE LUPTĂ”.
Marți, vorbind alături de secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, președintele polonez Andrzej Duda a spus că țara sa „nu va trimite niciun avion cu reacție în spațiul aerian ucrainean”, argumentând că „aceasta ar deschide o ingerință militară în conflictul ucrainean”.
Discuțiile despre livrările de avioane de luptă europene au fost declanșate de șeful UE pentru politică externă, Josep Borrell, dumimică. A doua zi, el a recunoscut că, deși avioanele de luptă fac parte „din cererea de ajutor pe care am primit-o de la Ucraina”, UE nu are suficiente mijloace financiare pentru a plăti aceste avioane, care ar trebui să fie donate „bilateral” de unele țări UE.
Europa se reîntoarce la momentul martie 2020. LOCKDOWN total si în SLOVACIA, după modelul Austriei, inclusiv pentru VACCINATI
Restricţiile, ce vor aplicate atât nevaccinaţilor cât şi vaccinaţilor din Slovacia, vor include printre altele închiderea restaurantelor şi a magazinelor neesenţiale. Vor fi permise deplasările numai pentru cumpărăturile necesare, pentru a merge la serviciu, la şcoală şi la medic, a anunţat premierul slovac Eduard Heger, citat de Reuters.
Situaţia va fi reevaluată după 10 zile, iar de orice eventuală relaxare a restricţiilor vor beneficia numai persoanele vaccinate şi cele trecute prin boală.
Slovacia a înregistrat peste 10.000 de noi cazuri de COVID-19 marţi, când vecinele sale Ungaria şi Republica Cehă au atins recorduri zilnice ale infectărilor.
Guvernul de la Bratislava stabilise deja restricţii pentru nevaccinaţi, cu scopul de a stimula interesul pentru vaccinare. Mai puţin de 50% dintre cei 5,5 milioane de slovaci s-au vaccinat anti-COVID-19, Slovacia având a treia cea mai redusă rată a vaccinării în UE, după Bulgaria şi România.
Preşedinta Zuzana Caputova a transmis marţi un mesaj emoţionant către populaţie, afirmând că ţara pierde lupta cu COVID-19 şi are nevoie de un lockdown pentru că sistemul ei sanitar este copleşit.
Numărul pacienţilor COVID-19 spitalizaţi a depăşit 3.200, apropiindu-se de vârfurile de circa 3.800 de internări din valul precedent, iar peste 80% dintre cei internaţi sunt nevaccinaţi.
Slovacia are în prezent o rată de incidenţă de 1.296 cazuri de COVID-19 la 100.000 de locuitori în ultimele şapte zile, cea mai ridicată din lume.
Dupa ce a testat intreaga populatie, Slovacia are acum cea mai mare rată a mortalității din lume
- Slovacia are cea mai mare rată a mortalității din lume
- Începând cu 15 februarie, țara a avut o medie de 17,82 noi decese la 1 milion de locuitori
- Slovacia este prima țară din lume care și-a testat întreaga populație pentru Covid-19
La câteva luni după ce a devenit prima țară din lume care și-a testat întreaga populație, Slovacia are acum cea mai mare rată a mortalității, cauzată de coronavirus, din lume, scrie Yahoo News UK.
Slovacia are în prezent cea mai mare medie de decese COVID raportate la 1 milion de locuitori, comparativ cu orice altă țară, într-un interval de șapte zile. Începând cu 15 februarie, țara a avut o medie de 17,82 noi decese la 1 milion de persoane, potrivit Our World in Data. A urmat Portugalia cu 14,81, Muntenegru cu 12,63, San Marino cu 12,63 și Cehia cu 12,23 la 1 milion de locuitori. Marea Britanie, care a înregistrat peste 117.000 de decese de când a început pandemia, se află pe locul șase, cu 9,70 decese la un milion de locuitori.
Aceste cifre vin după ce Slovacia și-a testat întreaga populație în octombrie, strategie care a fost lăudată pe scară largă. Cazurile din țară au fost reduse cu peste 60% într-o săptămână, potrivit unei analize făcute de London School of Hygiene & Tropical Medicine.
Totuși, doar câteva luni mai târziu, rata Slovaciei de noi decese provocate de COVID este cea mai mare din lume.
Ce a mers prost în Slovacia?
Slovacia s-a descurcat mult mai rău în timpul celui de-al doilea val de coronavirus comparativ cu primul, cazurile crescând din octombrie. De la debutul pandemiei, la începutul anului 2020, și luna august din același an, rata noilor infecții în Slovacia nu a crescut peste 10,96 la un milion de locuitori.
Între timp, alte țări europene, cum ar fi Marea Britanie, Spania, Italia și Franța, aveau sute de morți în fiecare zi. Cazurile au început să crească constant în Slovacia din august, înainte de o scădere accentuată la începutul lunii noiembrie, imediat după testarea întregii populații.
Chiar înainte de Crăciun, Slovacia a intrat într-un lockdown dur, în încercarea de a reduce răspândirea virusului, dar numărul cazurilor a atins un record la 6 ianuarie, la 597,08 cazuri raportate la un milion de persoane și, deși au scăzut de atunci, cifrele sunt departe de ratele scăzute observate în timpul primului val.
Guvernul slovac a dat vina pe varianta britanică a virusului pentru creșterea recentă a cazurilor și a deceselor, iar la începutul acestei luni a anunțat că noua tulpină a fost detectată în 74% din cazuri.
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
7 comments