AU INCEPUT pregatirea primei etape din planul de distrugere a indiguirilor si barajelor raurilor din UE. Aceasta va inseamna o enorma inundare a terenurilor agricole si lipsa hidrocentralelor

In vara, Carmen Avram ne instiinta ca:

“până-n 2035, 25.000 de km de râu din UE trebuie să curgă liber. Asta înseamnă că pe râul respectiv nu trebuie să ai niciun fel de opreliște, să renunți la îndiguiri, baraje, poate și la microcentrale.”

Este vorba despre „legea pentru restaurarea naturii”, iar Carmen Avram mai adauga:

„Vor să ne întoarcem într-un soi de sălbăticie pe anumite zone.”

Acum au inceput deja pregatirea primei etape. Dar cum finalul va afecta teribil milioane de europeni, aceasta pregatire este invelita intr-un ambalaj frumos colorat. Iata ce putem citi in articolul Se deschide calea pentru înlăturarea barajelor de pe râurile din Grecia, Croația, România și Slovacia de pe Stiri pe surse:

Se estimează că peste 1,2 milioane de baraje fragmentează râurile Europei, dintre care peste 156.000 sunt fără utilizare, potrivit unui comunicat.

Prin proiectul „Înlăturarea barierelor de pe râuri: plan de implementare pentru Europa de Sud-Est” (Scaling up dam removal: implementation plan for Southeastern Europe), organisme locale și internaționale încearcă înlăturarea barajelor de pe râurile din Grecia, Croația, România și Slovacia, instruirea serviciilor și agențiilor cu privire la modul în care poate fi implementată această practică, precum și informarea și conștientizarea publicului, relatează Skai.gr citat de Rador Radio România.

Având în vedere valoarea ecologică ridicată a regiunii, proiectul Dam Removal Europe, condus de World Fish Migration Foundation, intenționează să extindă acțiunea de îndepărtare a barajelor în sud-estul Europei în colaborare cu organisme din regiune. Finanțat de European Open Rivers Programme, o organizație care finanțează acțiuni de refacere a râurilor, proiectul cu o durată de trei ani este implementat în colaborare cu Institutul Mediteranean pentru Natură și Om (MedINA), Fauna și Flora, Wetlands International, European Rivers Network și WWF Țările de Jos, Slovacia și Marea Adriatică.

Proiectul, după cum se afirmă într-o declarație a Institutului Mediteranean pentru Natură și Om, își propune să aducă problema înlăturării barajelor pe agenda politică, îmbunătățind în același timp legislația în domeniu, pentru a crea și răspândi o narațiune pozitivă și bazată pe dovezi în favoarea refacerii râurilor și înlăturării barierelor, pentru a crea oportunități de îndepărtare a barajelor în regiune și pentru a se asigura că factorii din domeniu au expertiza și instrumentele necesare pentru a implementa aceste proiecte, maximizând beneficiile ecologice, precum și creșterea gradului de conștientizare a problemei în rândul guvernelor, administratorilor râurilor și publicului, astfel încât beneficiile înlăturării barajelor să fie înțelese pe scară largă. O altă dimensiune importantă a proiectului vizează identificarea și utilizarea surselor adecvate de finanțare pentru înlăturarea barajelor. Prin toate aceste acțiuni, proiectul aspiră să contribuie la înlăturarea barajelor învechite și, în consecință, la refacerea râurilor de înaltă valoare biologică din sud-estul Europei.

„Suntem în plăcuta poziție de a sprijini acest proiect internațional ambițios, care își propune să acționeze ca un catalizator pentru proiectele de îndepărtare a barajelor într-o regiune extrem de biodiversă a Europei”, spune Jack Foxall, directorul executiv al European Open Rivers Programme. „Prin abordarea unor probleme importante care fac dificilă îndepărtarea barajelor și prin facilitarea apariției de noi inițiative conexe, acest proiect are potențialul de a consolida mișcarea pentru îndepărtarea barajelor în Europa de Sud-Est, ajutând la refacerea debitului râului și la protejarea biodiversității”.

De ce este importantă îndepărtarea barajelor de pe râuri? Se estimează că peste 1,2 milioane de baraje fragmentează râurile Europei, dintre care peste 156.000 sunt perimate, după cum se menționează în același anunț. Printre diferitele efecte negative se numără pierderea biodiversităţii, în condițiile în care populaţiile de peşti migratori de apă dulce din Europa au scăzut cu 93%.

Potrivit lui Herman Wanningen, obiectivul principal este „implementarea unor noi și a mai multor proiecte de îndepărtare a barajelor”. Directorul World Fish Migration Foundation a susținut că acest proiect „va oferi know-how și încrederea organizațiilor și profesioniștilor pentru a dezvolta proiecte de îndepărtare a barajelor și va inspira țările vecine să se alăture mișcării, reproducând bunele practici”.

Pentru Nevenka Lukic Rojsek, de la WWF Adriatic, „proiectul este axat pe abordarea provocărilor cu care se confruntă Croația. Conservarea ecosistemelor importante, inclusiv a habitatului păstrăvului de Dunăre, este amenințată de fragmentarea habitatului și de speciile invazive. Proiectul își propune să elimine aceste obstacole, asigurând continuitatea râului, condiții optime de reproducere și o îmbunătățire generală ecologică a râului Bijela Rijeka. În acest fel, asigurăm specii unice și promovăm sustenabilitatea pe termen lung a acestui mediu virgin.”

În ceea ce privește Grecia, Alexandra Pappa, managerul programelor de apă al MedIna, susține clar necesitatea schimbării situației actuale: „În Grecia, este timpul să renunțăm la practicile învechite din trecut și să ne concentrăm pe a da râurilor spațiu să crească, să-și îndeplinească funcțiile naturale și să-și revină după problemele cronice cauzate de neglijarea și fragmentarea lor”.

În România, pentru Iain Trewby, de la Fauna & Flora, „acest proiect oferă o oportunitate incitantă de a restabili conectivitatea ecologică prin construirea susținerii necesare pentru înlăturarea barajelor, care va spori biodiversitatea și va îmbunătăți funcționarea sistemelor interne de ape”.

În Slovacia, Martina Paulíková își exprimă ambiția de „a duce înlăturarea barajelor la nivelul următor”. Potrivit șefului programului pentru apele interne al WWF Slovacia, acest proiect va „accelera procesul de înlăturare a barajelor mai mici și învechite, punând în legătură factorii interesați și propunând îmbunătățiri valide ale legislației”.(Sursa: Athens-Macedonian News Agency)

 

Comentariu saccsiv:

De ce atata graba?

Pentru ca exista un plan iar ei sunt in intarziere.

Semnat în 1992 de către multiple naţiuni, printre care şi Statele Unite, programul de dezvoltare sustenabilă al naţiunilor unite numit Agenda 21 este un plan de urbanism (un plan de acţiune) care cere, ca în cele din urmă, guvernul să preia controlul total al utilizării terenurilor, fără a mai lăsa nici o putere de decizie în mîinile proprietarilor terenurilor.

Intenţia generală a agendei 21, care poate fi descrisă cel mai bine ca neo-feudalism, este să extindă puterea guvernului în detrimentul libertăţilor individuale, făcînd ca populaţia să devină mai dependentă de infrastructura oraşului, infrastructură controlată de guvern.

Unele din trendurile curente ale planificărilor urbanistice ale Agendei 21 includ următoarele, fără însă a se rezuma doar la acestea:

-Eliminarea utilizării publice a terenurilor din zonele rurale şi erodarea dreptului de proprietate asupra terenurilor din mediul rural.

-Dezvoltarea unor clădiri de apartamente cu multiple întrebuinţări, clădiri în care primul etaj este rezervat pentru firmele la care vor lucra chiriaşii de la etajele superioare, în acest fel încurajînd locatarii să rămînă mai tot timpul aproape de casă precum şerbii sau iobagii din evul mediu.

-Lipsa intenţionată a accesului facil la drumuri rapide în marile oraşe, ceea ce, în mod similar paragrafului anterior va asigura faptul că locatarii nu se vor aventura niciodată prea departe de cartierul în care locuiesc.

-Construirea unor sisteme costisitoare şi ineficiente de transport public feroviar în marile oraşe pentru a spori şi mai mult controlul centralizat al guvernului în timp ce se va reduce sau chiar se va interzice utilizarea formelor private de transport cum ar fi maşinile.

-Implementarea accelerată a drumurilor cu taxă, îndeosebi a drumurilor cu taxă care să descurajeze conducerea unui automobil prin creşterea preţurilor în situaţiile în care călătoreşti singur sau în zonele foarte aglomerate.

-Utilităţile monitorizate de „contoare inteligente” care să poată fi citite şi chiar oprite de la distanţă de furnizorii publici de utilităţi.

Agenda 21 a devenit Agenda 2030 în septembrie 2015 la Roma. Cititi va rog mai multe la:

GRABA MARE si are legatura cu Orasele de 15 minute si mancatul insectelor! „Planul de restaurare a naturii” prevede ca pana in 2035 raurile din UE trebuie sa curga liber (fara indiguiri si baraje). Aceasta inseamna o enorma inundare a terenurilor agricole si lipsa hidrocentralelor. CARE E FINALUL?