Inca un TRASEU EMBLEMATIC: In 1960 era infiintata la Iasi o uriasa Intreprindere de Prelucrare a Lemnului / Dupa privatizarea din 1991 primeste numele de Moldomobila / In 2015 intra in faliment / Acum va fi demolata iar in locul ei se va construi un Kaufland
Sursa: http://turistiniasi.blogspot.com/2019/12/fabrici-si-uzine-infiintate-din-vremea.html
Întreprinderea de Prelucrare a Lemnului IPROFIL a fost înființată în anul 1960. Aici se fabrica mobilă de lux din lemn masiv pentru export dar și mobilă de PAL de larg consum.
În anul 1963 s-a mai înființat o secție la Pașcani.
În 1991, după privatizare, a primit numele de SC Moldomobila SA.
În 2011 fabrica a intrat în incapacitate și s-a hotărât reducerea numărului de angajați de la 3.000 de salariați la 200.
La acea vreme fabrica era evaluată la 20 milioane euro și avea o suprafață de 12,8 hectare de teren.
În anul 2015 Moldomobila a intrat în faliment și din 2016 se încearcă valorificarea terenului pe care se află halele fabricii.
Adresa – str. Bucium Nr. 34
Sursa: https://iscoada.com/arhive/arhiva-in-tranzitie-fotografiile-abandonate-de-la-i-p-l-iasi/
[…]
Fabrica are o istorie lungă în locul în care se găsește și astăzi, prima fabrică de mobilă din orașul Iași începându-și activitatea încă din anul 1928. Ministerul Industriei Lemnului a preluat vechea fabrică în 1960 și a transformat-o în Întreprinderea de Prelucrare a Lemnului Iași. (Fig. 1)
Figura 1 .Clădirea administrativă a Întreprinderii de Prelucrare a Lemnului Iași
Această transformare i-a adus diverse îmbunătățiri, anume dezvoltarea infrastructurii și a producției prin tehnologii moderne. În 1980 acest progres a făcut ca I.P.L. să fie recunoscută pentru calitatea produselor sale, vândute în toată țara. Standardul era atât de înalt încât un procent de 80% din producția totală de mobilă fabricată la Iași era destinată exportului. (Fig. 2)
Figura 2. Panou de prezentare a produselor pentru export
Timp de treizeci de ani, ea a fost cea mai productivă și de succes fabrică de mobilă din țară, dar prăbușirea vechiului regim a coincis cu începutul unui declin lent.
[…]
Kaufland România pregătește o mutare de proporții. O fabrică românească va fi demolată, iar în locul său va apărea o unitate a gigantului german prezent pe piața locală, Kaufland.
Comentariu saccsiv:
Doar alte cateva exemple:
Fabrica de zahăr din Luduș va fi închisă de proprietarii francezi. Angajații vor fi concediați
Inchiderea ultimei fabrici de sticla din Romania, ce functiona continuu de … 400 de ani
Bloomberg: Furtuna perfectă. O nouă criză cu potențial devastator se rostogolește peste economia globală
O furtună a datoriilor corporative de 500 de miliarde de dolari se formează peste economia globală, generând falimente și șomaj, scrie Bloomberg, amintind că era banilor ușori a luat sfârșit.
Richard Cooper, partener al unei firme de avocatură de top pentru falimentele corporative, a sfătuit companiile din întreaga lume de decenii cu privire la ce să facă atunci când se îneacă în datorii, scrie Bloomberg, amintind de predicțiile sale din criza financiară globală, criza petrolului din 2016 și Covid-19. Și o face din nou acum, într-un an în care marile falimente corporative se acumulează în al doilea cel mai rapid ritm din 2008, eclipsat doar de primele zile ale pandemiei.
„Se simte diferit de ciclurile anterioare”, a spus Cooper. „Veți vedea o mulțime de valori implicite.”
Poziția pe care o deține și accesul la informații financiare i-a oferit o previzualizare a furtunii de peste 500 de miliarde de dolari, o criză a datoriilor corporative care începe deja să ajungă la pământ pe tot globul, potrivit datelor compilate de Bloomberg. Numărul este aproape sigur că va crește. Și asta accentuează îngrijorările pe Wall Street, prin amenințarea că va încetini creșterea economică și va tensiona piețele de credit care tocmai ies din cele mai mari pierderi din ultimele decenii.
La suprafață, o mare parte din furtună arată ca agitația obișnuită a capitalismului, a companiilor subminate de forțe precum schimbarea tehnologică sau creșterea muncii la distanță care a golit clădirile de birouri din Hong Kong, Londra și San Francisco.
Epoca banilor neobișnuiți de ieftini s-a terminat
Cu toate acestea, dedesubt există adesea o linie mai profundă și mai tulburătoare: datorii care au crescut în timpul unei epoci a banilor neobișnuit de ieftini. Acum, aceasta devine o povară mai grea, deoarece băncile centrale cresc ratele dobânzilor și par gata să le țină acolo mai mult decât se aștepta aproape toată lumea de pe Wall Street.
Valul în creștere al primejdiei este, desigur, într-o anumită măsură prin proiect. Prinși prin surprindere în timp ce inflația a crescut, factorii de decizie monetară au scurs în mod agresiv numerar din sistemul financiar mondial, încercând în mod intenționat să-și încetinească economiile prin oprirea fluxului de credit către întreprinderi. Inevitabil, asta înseamnă că unii vor eșua.
Dar buzunarele de credite corporative par deosebit de vulnerabile după ce au crescut în anii cu rate ale dobânzilor foarte scăzute, când chiar și companiile care slăbesc ar putea împrumuta cu ușurință pentru a întârzia socoteala.
În SUA, valoarea obligațiunilor cu randament ridicat și a împrumuturilor cu efect de bumerang – care sunt datorate de întreprinderi mai riscante și mai puțin solvabile – s-a dublat cu mai mult decât din 2008, până la 3 trilioane de dolari în 2021, înainte ca Rezerva Federală să înceapă cele mai abrupte creșteri ale ratelor din o generație, potrivit la datele S&P Global.
În aceeași perioadă, datoriile companiilor chineze nefinanciare au crescut în raport cu dimensiunea economiei respectivei națiuni. Și în Europa, vânzările de obligațiuni nedorite au crescut cu peste 40% doar în 2021. Multe dintre aceste titluri vor trebui rambursate în următorii câțiva ani, contribuind la un zid de datorii de 785 de miliarde de dolari care urmează să fie scadent.
Odată cu răcirea creșterii economice în China și Europa – iar Fed se așteaptă să continue să majoreze ratele – aceste rambursări ar putea fi prea mari pentru ca unele companii să le suporte. Numai în America, teancul de obligațiuni și împrumuturi cu probleme a crescut deja cu peste 360% din 2021, arată datele. Dacă continuă să se răspândească, acest lucru ar putea duce la primul ciclu larg de implicite de la Marea Criză Financiară.
„Este ca o bandă elastică”, spune Carla Matthews, care conduce departamentul de insolvențe și recuperarea activelor al firmei de consultanță PwC din Marea Britanie. „Puteți scăpa de o anumită tensiune. Dar va fi un moment în care se va rupe”.
120 de mari falimente în SUA doar în acest an
Cititi va rog mai multe pe Adevarul la:
Furtuna perfectă: O nouă criză cu potențial devastator se rostogolește peste economia globală
Comentariu saccsiv:
Bla, bla, bla…
Realitatea e ca e cum spunea Henry Kissinger:
„Cine controlează aprovizionarea cu alimente controlează oamenii; cine controlează energia poate controla continente întregi; cine controlează banii poate controla lumea.”
Adica, cei ce controleaza banii declanseaza o criza cum vor si cand li se pare lor ca le pica mai bine. Restul sunt detalii.
Si cine controleaza banii si restul? Walther Rathenau (1867 – 1922) spunea la randul sau:
„Trei sute de oameni foarte apropiati intre ei ghideaza mereu destinele economice ale continentelor si tot ei decid cine le sunt succesorii„
Pentru cititorii mai noi ai acestui blog, detalii despre acesti stapani ai banilor la:
Stapanii banilor: Creatura din Jekyll Island
Nu vine “mama tuturor crizelor”, ci vine ceva atat de mare, incat ar trebui inventat un nou cuvant
OPINIE. Cei patru cai ai apocalipsei economice: afacerile cu agricultura, petrolul, armele și Big Pharma
Global Research: Poverty and Crisis: Sucking Humanity Dry
Sărăcie și criză: Secătuirea umanității
Cei patru cai ai apocalipsei economice: afacerile cu agricultura, petrolul, armele și Big Pharma (marea industrie farmaceutică).
De Colin Todhunter, 27 Aprilie 2023, Global Research
Foto: familie americană fără locuință
Au rezolvat-o si pe asta: Fabrica de încălțăminte Clujana a intrat în faliment. A fost înființată în 1911
Luna decembrie a anului 2022 aduce un faliment de răsunet. Clujana, fabrica de încălțăminte cu o istorie de peste o sută de ani, a intrat, oficial, în faliment.
Miercuri, 7 decembrie, în cadrul Adunării generale extraordinare a acționarilor Clujana SA, s-a decis declanșarea procedurii de faliment.
„Se aprobă declanșarea procedurii de faliment conform Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență și formularea cererii în vederea depunerii la instanța judecătorească competentă”, se precizează într-un raport al Clujana, publicat pe site-ul Bursei de Valori București.
Acționar majoritar al Clujana SA este Consiliul Județean Cluj, instituție care deține 93,4412% din acțiunile companiei.
Cu sediul în Cluj-Napoca, Clujana a fost cea mai cunoscută fabrică de încălțăminte din țară. Aceasta a fost înființată în anul 1911, de familia Renner, sub denumirea de „Fabrica de Piele Frații Renner & Co”.
În 2018, Clujana a fost achiziționată de Consiliul Județean Cluj, pentru a fi salvată din insolvență.
„Solicitarea a fost făcută de către ANAF, unde se acumulase niște datorii destul de mari.
În momentul respectiv, Consiliul Județean ca să nu lase fabrica executată și în insolvență, a achitat datoriile Clujanei, în jur de 23 de milioane de lei care erau la ANAF, astfel putându-se să se facă reintegrarea economică.
În februarie 2020 datoriile la ANAF s-au soldat, dar au rămas niște datorii către furnizor și a salariaților”, a explicat, în luna noiembrie, pentru Antena 3, Călin Oancea, directorul Clujana.
Ulterior, Consiliul Județean Cluj a cerut eliberarea spațiilor deținute de fabrică, din cauza datoriilor.
„În 2021 dânșii ne-au dat în judecată pentru eliberarea spațiilor, întrucât trecuseră trei ani de la contractul de vânzare-cumpărare și noi încă nu părăsisem locația.
În vara lui 2022 s-a pus în aplicare sentința și s-a început evacuarea și atunci am fost obligați partea de producție să o sistăm”, a precizat Oancea.
Directorul Clujana anunța, la acea vreme, că în decembrie urmează să se ceară falimentul.
„Finanțare de către Consiliul Județean. Acolo și noi am încercat de-a lungul celor doi ani şi jumate de la ieșirea din insolvență, dar nu s-a găsit o cadru legal de finanțare.
Solicitare a falimentului ca datoriile pe care le avem să nu mai meargă cu penalizări, să acumuleze în continuare alte datorii de ordin salarial, ANAF și altele.
Şi a treia, privatizarea în luna decembrie. Vom avea o AGA (n.r. adunările generale ale acționarilor/asociaților) unde vom solicita faliment.
Mă rog, dacă între timp fi un cumpărător n-are legătură, poate să cumpere brand-ul și firma să continue activitatea, plătește datoriile”, afirma el, pentru sursa citată.
Vicepremierul Saadeh al-Shami: LIBANUL, ca stat, a intrat in FALIMENT. Retragerile bancare nu pot fi deschise tuturor oamenilor
Libanul ca stat și banca sa centrală au intrat în faliment, potrivit vicepremierului Saadeh al-Shami.
„Statul a dat faliment, la fel ca și Banque du Liban, iar pierderile s-au produs și vom căuta să reducem pierderile pentru oameni”, a declarat Al-Shami pentru canalul local Al-Jadeed.
El a precizat că pierderile vor fi distribuite între stat, Banque du Liban, bănci și deponenți. „Nu există niciun conflict de opinii cu privire la distribuirea pierderilor”, a adăugat el.
De la sfârșitul anului 2019, Libanul se confruntă cu o criză economică severă, inclusiv cu o depreciere masivă a monedei, precum și cu penurii de combustibil și de medicamente.
Moneda libaneză a pierdut 90% din valoarea sa, erodând capacitatea oamenilor de a avea acces la bunuri de bază, inclusiv alimente, apă, asistență medicală și educație, în timp ce întreruperile generalizate de energie electrică sunt frecvente din cauza lipsei de combustibil.
Al-Shami a declarat că situația țării „nu poate fi ignorată”, prin urmare retragerile bancare nu pot fi deschise tuturor oamenilor.
„Mi-aș dori să ne aflăm într-o situație normală”, a adăugat el.
Retragerile de numerar în valută în Liban au fost strict limitate din 2019 din cauza crizei economice actuale.
Gheorghe Piperea considera ca urmeaza falimentele: CFR Marfa, CFR Călători, CEO Oltenia, Metrorex, Tarom și Poșta Română
Gheorghe Piperea pe facebook:
Doamne, câtă prostie a putut să se acumuleze în capul și în acțiunile acestor “specialiști” dă driapta…
Comisia Europeană cere lichidarea CFR Marfă și restituirea a cca 560 de milioane de euro – ajutor de stat ilegal. Cu fiecare lună care trece, suma crește 100 de milioane, dobânzi și penalități.
Reamintesc că CFR Marfă este sub un concordat preventiv pe care l-am calificat de la origini ca fiind de-a dreptul fantezist. A fost făcut pentru prostirea CE și a creditorilor și, iată, CE nu s-a lăsat prostită (nu că n-ar face asta cu întreprinderi din Germania, Franța, Italia sau Spania, dar noi suntem săracii de la masa bogaților, nu putem avea idei și nevoi proprii).Să ne pregătim de viscol, oameni buni.
Falimentul CFR Marfă va fi urmat de falimentul CFR Călători, al CEO Oltenia (care produce 30% din energia consumată în România și are aceeași problemă de ajutor de stat ilegal, de restituit cu efect imediat) și al Metrorex (care nu mai poate fi finanțat de Ministerul Transporturilor – pricepuții de acolo se roagă de Plicușor Ban să îl preia la PMB; pe vremea Gabrielei Firea era fix invers…; ce vremuri…).
La rând sunt Tarom și Poșta română.Aceste falimente înseamnă zeci, poate sute de mii de concedieri și falimente în lanț ale IMM-urilor care depind de aceste mari întreprinderi de stat.
Nu mai e nevoie să le vândă Cîțu. Vor fi lichidate prin faliment.
https://clubferoviar.ro/comisia-europeana-cere-lichidarea-…/
Se pregateste inca o “privatizare strategica de succes”: CFR-ul. Dar mai inainte trebuie falimentata…
Cine are cel putin 40 de ani isi aminteste, desigur, cum au decurs toate “privatizarile de succes” din tara asta. Indiferent cat de bine mergeau inainte de Revolutia de la 1989, brusc dupa aceea nu mai mergeau bine. Si astfel s-a pus pe butuci industria si agricultura tarii, iar ce prezenta interes pentru straini a fost privatizat la preturi de bataie de joc.
Dar tara inca mai are ce privatiza, ca de exemplu CFR-ul si Posta Romana. Insa mai intai ele trebuie falimentate.
Iata si ce putem citi la CFR Marfă este la un pas de faliment. Salvarea companiei, în mâinile Comisiei Europene de pe Antena 3:
CFR Marfă este la un pas de faliment, avertizează preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu. Datoriile companiei vor atinge cote uriaşe în acest an, astfel încat piederile totale au fost deja estimate la peste 21 de milioane de euro. Iar Comisia Europeană stă cu ochii pe Guvern şi atrage atenţia că dacă va încerca să şteargă datoriile, va încălca normele europene.
Comisia Europeană a deschis o anchetă pentru a vedea dacă statul va acorda ajutor pentru salvarea CFR Marfă. Autorităţile de la Bruxelles acceptă o singură dată conversia datoriilor în acţiuni, în vederea privatizării. Iar acest lucru s-a întâmplat deja în 2013. Atunci, datoriile operatorului feroviar de transport marfă, care valorau la acea vreme aproape două miliarde de lei, au fost şterse de la bugetul de stat şi creanţele au fost convertite în acţiuni, care au revenit Guvernului României.
”Propunerea noastră a fost ca cel puţin o parte din active să fie preluate de CFR Infrastructură şi în felul ăsta să se reducă volumul datoriilor pe care îl are CFR Marfă. Dacă se va ajunge la concluzia că Guvernul acordă un ajutor de stat, Compania de Marfă va fi pusă în situaţia de a returna banii primiţi”, a spus Bogdan Chirițoiu.
CFR Marfă are aproximativ 6.100 de angajați. Un angajat câștigă în medie aproximativ 4.200 de lei. Ca să repuna compania pe picioare, ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a cerut restructurarea personalului administrativ.
Orasul Detroit s-a declarat oficial in faliment …
Detroit a devenit joi. 18 iulie, cel mai mare oraş american care s-a declarat în faliment, potrivit unor documente judiciare.
[…]
În mod progresiv, numeroase servicii publice a fost necesar să fie reduse, spre exemplu, iluminatul fiind asigurat pe timpul nopţii în anumite cartiere doar în unele cartiere. Sufocat, oraşul a anunţat luna trecută un default pentru o parte a datoriei sale totale în valoare de 18,5 miliarde de dolari.
Cititi mai multe la:
SUA: Orașul Detroit și-a anunțat falimentul
Cititi va rog si:
FOTO: DETROIT, un oras in paragina, unde o casa e vanduta cu un dolar …
O noua etapa a crizei: FALIMENTUL ORASELOR …
Citez din articolul CUM ARATĂ URMĂTOAREA CRIZĂ ECONOMICĂ MONDIALĂ. În SUA a început FALIMENTUL ORAŞELOR. În ROMÂNIA ADMINISTRAŢIA LOCALĂ ARE DATORII DE 2,6 MILIARDE DE EURO:
Peste 100 de oraşe americane ar putea intra în faliment în 2011, din cauza problemelor cu care se confruntă băncile, a declarat analistul american Meredith Whitney, cea care a previzionat contractarea pieţelor de credit, scrie The Telegraph.
Conform publicaţiei, oraşe precum Detroit sau Madrid au probleme în a-şi achita datoriile.
Analistul a atras atenţia că datoriile locale şi cele ale statelor americane sunt în prezent cea mai mare problemă cu se confruntă economia americană. Aceasta a subliniat că există riscul ca economia americană să nu îşi revină.
„După problemele de pe piaţa imobiliară, aceasta este a doua mare problemă a SUA şi cu siguranţă cea mai mare ameninţare adusă economiei americane”, a declarat Whitney postului de televiziune CBS.
„Nu am niciun dubiu că vom vedea multe intrări în default pentru obligaţiunile municipale. Apreciez că 50 până la 100 de oraşe vor intra in faliment – chiar mai multe. Asta înseamnă datorii de mai multe sute de miliarde de dolari”.
Oraşele şi statele americane au datorii de aproximativ 2.000 de miliarde de dolari.
În Europa împrumuturile contractate de administraţiile locale şi regionale s-ar putea ridica în acest an la 1.300 miliarde euro.
Săptămâna trecută agenţia de rating Moody’s a atenţionat că ar putea retrograda ratingurile acordate oraşelor Florenţa şi Barcelona şi ar putea tăia ratingul regiuni Basce din nordul Spaniei.
Ratingul Lisabonei a fost redus de Standard&Poor’s în acest an, în timp ce obligaţiunile emise de Napoli şi Budapesta au rating apropiat de nivelul „junk”.
Datoriile Istanbulului sunt deja considerate „junk”.
Datoriile administraţiilor locale din România, 2,63 de miliarde de euro
La 30 septembrie 2010, datoria publică locală din România se ridica la 11,29 miliarde lei (2,63 miliarde euro), reprezentând aproximativ 6% din totalul datoriei publice, din care 10,53 miliarde lei este datorie directă iar 750 milioane lei este datorie garantată.
Administraţiile locale din România nu vor intra însă în faliment şi vor fi mereu „salvate” de stat, a declarat pentru gândul prim vicepreşedintele PDL Theodor Stolojan. „Nu avem legislaţie ca SUA, care să permită falimentul unui oraş sau commune. Ar trebui însă să avem o astfel de legislaţie. Orice unitate teritorială care nu reuşeşte să se susţină din venituri proprii ar trebui să dispară şi să se comaseze cu alta. În România sunt peste 2.800 de commune, dintre care mai bine de jumătate ar trebui să dispară”, a declarat Stolojan.
Cititi va rog si:
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
11 comments