BLESTEMUL AURULUI – România are rezerve uriașe de aur dar nu-i pentru români. România nu mai are nici măcar poanson, adică dreptul de a-și stanța propriul aur…
Centrul pentru Politici Locale solicită recuperarea ”poansonului” pentru ca România să redevină producător de aur garantat. Într-un comunicat trimis pe adresa redacției, se arată că „s-au împlinit 16 ani de când România a pierdut «poansonul», iar țara noastră a fost scoasă de pe lista producătorilor de aur. Suntem într-un context economic și social dificil, cauzat inclusiv de conflictul militar de la graniță, iar redeschiderea exploatațiilor miniere redevine nu doar o soluție viabilă care ne va scoate din criză, ci o obligație și responsabilitate a statului român!
Cititi va rog mai multe in articolul Soluția care poate face din România un producător de aur din 20 aprilie 2022 de pe Cotidianul.
In acest context, reiau articolul Documentar: BLESTEMUL AURULUI – România are rezerve uriașe de aur dar nu-i pentru români. nu mai are nici măcar poanson, adică dreptul de a-și stanța propriul aur… ce l-am postat in 2019 pe Ortodoxinfo, iar la final, cateva completari:
Min. 1:30
România are 8 zăcăminte mari de aur de peste 1 100 tone de aur.
Min. 2:13
România ar putea fi primul producător de aur din Europa.
Statul a abandonat subsolul țării și ne-a lăsat pe toți să credem că am sărăcit.
Min. 6:13
De ce nu am exploatat noi această resursă și de ce o dăm altora de la care vom primi mărunțiș sub formă de redevențe, taxe și impozite.
Min. 7:55
Așa ziși specialiști angajați de toate guvernele post decembriste au acreditat ideea că România nu mai are zăcăminte de aur.
Min. 8:43
A existat un interes internațional ca mineritul în România să fie închis.
Min. 13:36
În anul 2000, BNR a refuzat să mai cumpere aur din producția internă. Iar pentru că metalul nu putea fi scos în afară țării, minele s-au trezit că nu mai au piață de desfacere. Rămasă fără clienți, carieră Certej a fost închisă.
Politica BNR nu era să-și mărească rezervă de aur … că așa recomandă Banca Centrală Europeană.
Min. 15:45
România a pierdut poansonul și dreptul de a stanța lingourile.
Piața Londrei acceptă lingourile de aur însemnate cu anumite ponsoane. Că să primim înapoi poansonul ar trebui să exploatăm minimum 10 tone de aur pe an și să îndeplinim multe alte condiții cerute de autoritățile londoneze. Așa că azi, chiar dacă am mai exploata aur, ar trebui să-i plătim Bulgariei sau altei țări europene bani grei că să ne stanțeze.
Min. 18:09
Legea spune că minele închise nu mai pot fi deschise.
În 2011 rezerva României este la jumătate față de 1940.
Conform Nasul tv, până in 2017 Guvernatorul Băncii Naţionale nu a dat o explicaţie plauzibilă pentru această catastrofă naţională, pierderea “poansonului”, brandul pentru aur, în 2006.
Sintetizând:
– în 2000 BNR refuză să mai cumpere aur din producția internă deoarece așa i-a recomandat Banca Centrală Europeană.
– în 2006 România pierde poansonul
– minele se închid sub pretextul că nu mai este aur
– legea prevede că minele închise nu mai pot fi deschise
Concluzie:
Totul a fost premeditat.
Păpușarii care stăpânesc sistemul finaniar bancar dictează și care-i mersul cu aurul.
Există aur în România, dar românii nu au dreptul să-l aibă.
Ani si ani de zile BNR a negat ca aurul Romaniei ar fi dus in strainatate, cu toate ca existau dovezi ca suntem mintiti. Iata, de exemplu, ce spunea, printre altele, Corneliu Vadim Tudor in sedinţa Senatului din 15 aprilie 2002:
Etapă decisivă spre semnul fiarei: FMI lucrează la o platformă globală CBDC. O platformă de tranzacționare între țări a monedelor digitale care vor fi emise de băncile centrale, ca răspuns la declinul folosirii numerarului
Sursa: https://blacknews.ro/fmi-lucreaza-la-o-platforma-dedicata-monedelor-digitale-bancare-centrale/
Fondul Monetar Internaţional (FMI) lucrează la o platformă dedicată monedelor digitale bancare centrale (CBDC), pentru a permite tranzacţii între ţări, a anunţat luni directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, transmite Reuters, potrivit agerpres.
„Monedele digitale bancare centrale nu ar trebui fragmentate în propuneri naţionale. Pentru a avea tranzacţii mai eficiente şi corecte avem nevoie de sisteme care conectează ţările: avem nevoie de interoperabilitate”, a declarat şeful FMI la o conferinţă desfăşurată la Rabat, Maroc, la care au participat oficiali ai băncilor centrale din Africa.
„Din acest motiv, la FMI lucrăm la conceptul unei platforme globale CBDC”, a explicat Georgieva.
FMI vrea ca băncile centrale să fie de acord cu un cadru comun de reglementare pentru monedele digitale care să permită interoperabilitatea globală. În cazul lipsei unui acord privind o platformă comună s-ar crea un vid care va fi probabil umplut de criptomonede, susţine şeful FMI.
Monedele digitale bancare centrale (CBDC) vor permite celor care le deţin să facă plăţi prin internet, posibil chiar offline, concurând cu actualele metode de plată electronice, cum ar fi portofelele digitale, băncile online sau criptomonedele.
CBDC este o monedă digitală controlată de banca centrală, în timp ce criptomonedele sunt aproape întotdeauna descentralizate.
Deja 114 bănci centrale explorează CBDC, „aproximativ 10 au trecut deja linia de sosire. Dacă ţările dezvoltă CDBC doar pentru utilizare pe plan intern, capacitatea monedelor este sub-utilizată”, a apreciat Georgieva.
Oficialul a adăugat că CDBC ajută la promovarea incluziunii financiare şi face mai ieftine remitenţele, în contextul costurilor ridicate ale transferurilor de bani.
Băncile centrale din întreaga lume analizează lansarea monedelor digitale bancare centrale (CBDC), ca răspuns la declinul folosirii numerarului şi ca un mod de a accelera plăţile interne şi externe.
Comentariu saccsiv:
Cititi va rog si:
Adrian Vasilescu, BNR: „Niciodată nu s-au mai adunat atâtea crize laolaltă câte sunt acum”
Adrian Vasilescu, BNR, la cea de-a XV-a ediţie a conferinţei internaţionale „Perspectives in Banking and Financial Law”, conform Replica:
„Astăzi sunt vremuri speciale sub foarte multe aspecte. Niciodată nu s-au mai adunat atâtea crize laolaltă câte sunt acum. Că nici nu mai ştim să le numărăm. Dar oricum, cele mai grave şi cele mai importante sunt criza energetică şi dezordinea preţurilor, care sunt legate. Iar o bancă centrală, cum este şi Banca Naţională a României, se plasează în acest triunghi alegându-şi foarte bine şi după lege atribuţiile”
Comentariu saccsiv:
Cititi va rog si:
Armaghedonul energiei din Europa este provocat de stapanii burselor. Restul sunt basme
De asemenea, articolul din 5 august 2021:
Nu vine “mama tuturor crizelor”, ci vine ceva atat de mare, incat ar trebui inventat un nou cuvant
30 de ani de cand Mugur Isarescu e Guvernatorul BNR. Biografie
4 septembrie 1990. Foto: https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/cum-a-ajuns-mugur-isarescu-guvernator-al-bnr-exact-acum-30-de-ani-pe-19531393
DC NEWS: Mugur Isărescu, 30 de ani la vârful BNR. Cum a ajuns guvernator
Astăzi, 4 septmbrie 2020, se împlinesc 30 de ani de când Mugur Isărescu a fost numit guvernator al Băncii Naționale a României, scrie zf.ro. Premierul de la vremea respectivă, Petre Roman, a semnat hotărârea de guvern de punere în funcție.
Propunerea a venit din partea lui Eugen Dijmărescu, ministrul economiei şi finanţelor, iar Adrian Severin, ministrul reformei în acelaşi guvern în anii ‘90, a spus că el l-a instalat pe Mugur Isărescu la BNR.
După anii ‘90 Isărescu a fost trimis la Ambasada României la Washington pentru a relua legăturile cu FMI şi Banca Mondială.
Adrian Vasilescu (BNR): Ne confruntăm cu riscul unei contracţii economice cu o magnitudine şi cu o viteză nemaivăzute în timp de pace
Trăim într-o lume incertă, vulnerabilă şi riscantă, iar cu asemenea lume nu este de joacă, a afirmat Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Naţională a României, făcând referire la pandemia de coronavirus şi la efectele acesteia.
Referitor la măsura de amânare la plată a ratelor la credite, el a subliniat că numărul solicitărilor a fost mai mic decât se aştepta, iar ce se va întâmpla după perioada de amânare şi ratele vor intra în curs normal va depinde de rezultatele care vor fi înregistrate după încheierea crizei.
De asemenea, consultantul BNR a făcut referire şi la rata inflaţiei, menţionând că se situează în coridorul de ţintire, dar pe 11 mai va veni inflaţia pe luna aprilie şi atunci ” vom trece sau nu vom trece un examen”, pentru că luna aprilie a fost o lună plină de situaţii noi în care multe magazine au fost închise, doar cele alimentare fiind deschise. Adrian Vasilescu a adăugat că multe magazine specializate pe anumite mărfuri nealimentare s-au adaptat la mediul online, dar „şchiopătând” şi sunt încă multe lucruri de reparat.
Banca Centrală Europeană (BCE) se aşteaptă la o contracţie de „5% până la 12%” a Produsului Intern Brut al zonei euro în acest an, având în vedere incertitudinea ridicată care există cu privire la impactul economic al coronavirusului, a declarat pe 30 aprilie preşedintele BCE, Christine Lagarde, informează AFP.
Datele publicate joi de Eurostat arată că în primul trimestru al acestui an Produsul Intern Brut al zonei euro a înregistrat deja o contracţie istorică de 3,8%, potrivit Agerpres.
„Zona euro se confruntă cu o contracţie economică a cărei magnitudine şi viteză este fără precedent în perioade de pace. Măsurile destinate ţinerii sub control a răspândirii coronavirusului au oprit activitatea economică în toate ţările din zona euro şi de pe glob. Având în vedere incertitudinea ridicată cu privire la impactul asupra economiei, scenariile elaborate de staff-ul BCE sugerează că PIB-ul zonei euro ar putea înregistra o scădere cuprinsă între 5% şi 12% în acest an, în funcţie de durata măsurilor de control şi a succesului politicilor destinate să atenueze consecinţele economice pentru companii şi muncitori”, a declarat, joi, Christine Lagarde într-o videoconferinţă la finalul reuniunii Consiliului guvernatorilor BCE.
„Pe măsură ce măsurile de izolare sunt ridicate treptat, scenariile BCE prevăd o revenire a activităţii economice, însă viteza şi amploarea acestei reveniri rămân extrem de incerte”, a continuat Lagarde.
În aceste condiţii, programul de urgenţă al BCE, care constă în răscumpărarea de obligaţiuni guvernamentale, ar putea fi prelungit şi după sfârşitul acestui an, a anunţat şeful BCE.
Banca Centrală Europeană a decis joi să menţină nemodificată dobânda de politica monetară dar s-a declarat gata să majoreze achiziţiile de obligaţiuni dacă va fi nevoie. De asemenea, BCE a anunţat că a relaxat condiţiile pentru împrumuturile pe termen lung oferite băncilor şi a introdus o nouă rundă de împrumuturi în încercarea de a sprijini creditarea.
Editor: Robert Kiss
BNR: E o prostie să faci provizii, dacă vine o molimă. O singură provizie e de făcut: de card. Banii cash sunt cei mai periculoși, când e vorba de răspândirea unei epidemii
Consilierul de strategie al guvernatorului Băncii Naționale a României, Adrian Vasilescu, spune că este o prostie ca oamenii să își facă provizii în eventualitatea izbucnirii unei epidemii de COVID-19 și avertizează că banii cash sunt o metodă de transmitere a virusului.
„E o prostie să faci provizii, dacă vine o molimă și dacă ar fi să se întindă, pe cât timp poți să faci provizii? Faci provizii pe trei săptămâni, pe patru săptămâni și mai departe?!”, a spus consilierul BNR la Digi 24.
Adrian Vasilescu spune că singura „provizie” pe care și-a făcut-o el în această perioadă a fost să renunțe la folosirea banilor cash. „O singură provizie am făcut: de card. Pentru că nu mai umblu cu bani în buzunar. Banii sunt cei mai periculoși, când e vorba de răspândirea unei epidemii”, a arătat Adrian Vasilescu în emisiunea „În fața ta”.
Banii sunt – la propriu – murdari, a explicat consilierul BNR.
România are un avantaj din acest punct de vedere, pentru că avem bani din plastic și aceștia pot fi spălați, așa cum au procedat și autoritățile din China. „Banii de plastic au două caracteristici: în primul rând, sunt foarte greu de falsificat și pot fi spălați, la propriu”, a spus consilierul.
Întrebat unde se face această operațiune și dacă se face în România, Vasilescu a răspuns: „Păi se spală, cu săpun și cu apă”. Întrebat dacă aceasta este o operațiune pe care o poate face fiecare dintre noi, acasă, sau există un loc special, instituționalizat, el a precizat: „Nu există niciun loc”.
În schimb, la Banca Națională există un centru pe unde trece toată masa monetară din România în mod constant. „Există o mașină imensă, perfecționată, care face următoarele operațiuni – banii care vin seara la Banca Națională trec prin acest ‘purgatoriu’ și acolo se fac următoarele operațiuni: în primul rând, se caută banii falși, le-a găsit mașina (bancnotele – n.r.), le dă la o parte și au un drum sigur, către Poliție; în al doilea rând, bancnotele care se deteriorează, se rup, se scot și ele deoparte; și pe urmă se împart bancnotele pe categorii și intră în depozitele de bani. Dar nu se spală”, a explicat Adrian Vasilescu.
Ce te izbește în primul rând când intri în acea cameră este mirosul infernal, efectiv ca într-o groapă de gunoi. Învârtindu-se prin roțile acelei mașini, bancnotele degajă toate acele mirosuri, iar personalul care lucrează acolo este bine echipat și protejat, poartă măști de protecție și are un spor de toxicitate, pe bună dreptate, a confirmat Adrian Vasilescu.
Am pierdut AURUL ROMANIEI? Desi existau dovezi ca scoate aurul din tara, ani de zile BNR a negat vehement. In 2016 insa, Mugur Isarescu recunoaste ca aurul Romaniei impreuna cu zeci de miliarde de euro se afla in ANGLIA. De ce Klaus Iohannis, PNL, USR si presa #rezist SE OPUN cu indarjire aducerii AURULUI inapoi in tara?
2002
Ani si ani de zile BNR a negat ca aurul Romaniei ar fi dus in strainatate, cu toate ca existau dovezi ca suntem mintiti. Iata, de exemplu, ce spunea, printre altele, Corneliu Vadim Tudor in sedinţa Senatului din 15 aprilie 2002:
BNR vrea să se amâne majorarea pensiilor
Valentin Lazea, economistul-șef al Băncii Naționale:
”Potrivit legii pensiilor, acestea cresc cu 40% într-un singur an. 40% este o cifră care in Europa nu există. Avem ca efect 3,6% PIB în acest an, 4,5% din PIB în 2020, 5,7% din PIB în 2021. Este numai efectul aplicării legii pensiilor, toate acestea în ipoteza ca nu va fi recesiune și vom avea o creștere robustă. Mai e ceva, in 2021 e prevăzută recolerarea pensiilor, o altă bombă cu fitil aprins, încă 1 pp din PIB. Asta e aritmetica curată”.
Conflict la Banca Nationala? Cica Clubul de la Roma nu prea il mai vrea pe Isarescu
Citez integral articolul Puci la Banca Nationala!
Normele de creditare stabilite de catre Banca Nationala a Romaniei incurca planurile multor sucursale, care, in aceste vremuri tulburi, cauta cu disperare sa-si alimenteze cu „cash” bancile „mama”.
Iar pe langa ingradirile de pana acum, BNR pregateste si un amplu control al modalitatilor de acordarea a unor credite preferentiale.
Prietenia cu Valeriu Stoica este folosita din plin de cei care vor sa-l alunge pe Mugur Isarescu de la conducerea Bancii Nationale
Ca si verificarea stricta a scoaterii masive de bani din tara, sub forma „restituirii imprumuturilor actionarilor”.
Ingrijorati de „talpa” pusa de Mugur Isarescu, conducatorii unor banci suspectate de astfel de practici au decis, in secret, organizarea unui „puci” la BNR.
Alianta de pe malul Lacului Floreasca
Dupa cum „National” a dezvaluit in exclusivitate, Banca Italo Romena este una dintre unitatile aflate atat in vizorul BNR, cat si al altor structuri de ancheta specializate in combaterea evaziunii fiscale si a spalarii banilor.
Si, stranie coincidenta, din informatiile intrate in posesia noastra, tocmai unul dintre directorii acestei banci este implicat in incercarea de coagulare a dusmanilor actualului guvernator al Bancii Centrale.
Pucistii isi desfasoara intalnirile conspirative pe terasa restaurantului „Diesel“, de pe malul Lacului Floreasca (more…)
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
4 comments