BLESTEMUL AURULUI – România are rezerve uriașe de aur dar nu-i pentru români. România nu mai are nici măcar poanson, adică dreptul de a-și stanța propriul aur…

Centrul pentru Politici Locale solicită recuperarea ”poansonului” pentru ca România să redevină producător de aur garantat. Într-un comunicat trimis pe adresa redacției, se arată că „s-au împlinit 16 ani de când România a pierdut «poansonul», iar țara noastră a fost scoasă de pe lista producătorilor de aur. Suntem într-un context economic și social dificil, cauzat inclusiv de conflictul militar de la graniță, iar redeschiderea exploatațiilor miniere redevine nu doar o soluție viabilă care ne va scoate din criză, ci o obligație și responsabilitate a statului român!

Cititi va rog mai multe in articolul Soluția care poate face din România un producător de aur din 20 aprilie 2022 de pe Cotidianul.

In acest context, reiau articolul Documentar: BLESTEMUL AURULUI – România are rezerve uriașe de aur dar nu-i pentru români. nu mai are nici măcar poanson, adică dreptul de a-și stanța propriul aur… ce l-am postat in 2019 pe Ortodoxinfo, iar la final, cateva completari:

Min. 1:30

România are 8 zăcăminte mari de aur de peste 1 100 tone de aur.

Min. 2:13

România ar putea fi primul producător de aur din Europa.

Statul a abandonat subsolul țării și ne-a lăsat pe toți să credem că am sărăcit.

Min. 6:13

De ce nu am exploatat noi această resursă și de ce o dăm altora de la care vom primi mărunțiș sub formă de redevențe, taxe și impozite.

Min. 7:55

Așa ziși specialiști angajați de toate guvernele post decembriste au acreditat ideea că România nu mai are zăcăminte de aur.

Min. 8:43

A existat un interes internațional ca mineritul în România să fie închis.

Min. 13:36

În anul 2000, BNR a refuzat să mai cumpere aur din producția internă. Iar pentru că metalul nu putea fi scos în afară țării, minele s-au trezit că nu mai au piață de desfacere. Rămasă fără clienți, carieră Certej a fost închisă.

Politica BNR nu era să-și mărească rezervă de aur … că așa recomandă Banca Centrală Europeană.

Min. 15:45

România a pierdut poansonul și dreptul de a stanța lingourile.

Piața Londrei acceptă lingourile de aur însemnate cu anumite ponsoane. Că să primim înapoi poansonul ar trebui să exploatăm minimum 10 tone de aur pe an și să îndeplinim multe alte condiții cerute de autoritățile londoneze. Așa că azi, chiar dacă am mai exploata aur, ar trebui să-i plătim Bulgariei sau altei țări europene bani grei că să ne stanțeze.

Min. 18:09

Legea spune că minele închise nu mai pot fi deschise.

În 2011 rezerva României este la jumătate față de 1940.

 

Conform Nasul tv, până in 2017 Guvernatorul Băncii Naţionale nu a dat o explicaţie plauzibilă pentru această catastrofă naţională, pierderea “poansonului”, brandul pentru aur, în 2006.

Sintetizând:

– în 2000 BNR refuză să mai cumpere aur din producția internă deoarece așa i-a recomandat Banca Centrală Europeană.

– în 2006 România pierde poansonul

– minele se închid sub pretextul că nu mai este aur

– legea prevede că minele închise nu mai pot fi deschise

Concluzie:

Totul a fost premeditat.

Păpușarii care stăpânesc sistemul finaniar bancar dictează și care-i mersul cu aurul.

Există aur în România, dar românii nu au dreptul să-l aibă.

Ani si ani de zile BNR a negat ca aurul Romaniei ar fi dus in strainatate, cu toate ca existau dovezi ca suntem mintiti. Iata, de exemplu, ce spunea, printre altele, Corneliu Vadim Tudor in sedinţa Senatului din 15 aprilie 2002:

Un comandant ucrainean povestește despre cea mai cumplită experiență cu o tranșee rusească: „Misiune aproape imposibilă”

Sursa: https://adevarul.ro/stiri-externe/europa/un-comandant-ucrainean-povesteste-despre-cea-mai-2288799.html

Un comandant ucrainean a relatat pentru NYT despre una dintre cele mai cumplite capcane în care au căzut soldații săi în timpul unei misiuni, luna trecută: poziții defensive false.

Comandantul care s-a recomandat cu indicativul său de luptă, Voskres, a oferit detalii înfiorătoare despre un atac în care s-au angajat efectivele sale antrenate în abilități specifice forțelor speciale. Acestea au avut sarcina de a prelua poziții fortificate rusești, doar ca să fie atrase într-o capcană mortală pe care nu ar fi avut cum să o anticipeze și care le-a provocat pierderi mari: mine detonate de la distanță amplasate în tranșee goale.

Misiunea lor a pornit cu stângul. Blindatele lor au fost doborâte de artilerie, astfel că soldații au fost obligați să avanseze pe jos.

Ajungând la pozițiile rusești, după ce au curățat în prealabil de mine o porțiune dintr-un câmp mărginit de copaci, forțele ucrainene s-au pregătit pentru încleștarea cu inamicii din tranșee.

„Tranșeele erau minate. Băieții noștri au început să sară în tranșee și să sară în aer”, a povestit el pentru NYT. Mai mult, concomitent cu detonarea de la distanță a minelor amplasate în tranșee, inamicii lansau încărcături explozive din drone asupra supraviețuitorilor.

„Părea că aveau câte o dronă pentru fiecare persoană. Dacă am fi știut cât de mult echipament aveau rușii, atunci am fi realizat că ar fi fost o misiune aproape imposibilă”, a explicat acest comandant.

Detaliile oferite de el corespund relatărilor cu privire la tranșeele false dezvăluite de experții care au călătorit în zonele din apropierea frontului.

„Construiesc tranșee false. Au tranșee minate”, a dezvăluit recent Michael Kofman, expert în Rusia la Center for Naval Analyses, explicând că forțele rusești încearcă să „atragă forțele ucrainene în aceste tranșee minate în prealabil” după care detonează minele de la distanță.

Rușii lasă intenționat o parte din tranșee goale, iar când ucrainenii încearcă să le preia, le aruncă în aer.

Iar aceste tranșee-capcană sunt departe de a fi singurele amenințări cu care se confruntă ucrainenii. Armata rusă a construit apărări în profunzime, amplasând straturi de bariere anti-tanc și fortificații susținute de infanterie, artilerie și aviație.

Potrivit generalului australian în rezervă Mick Ryan, aceste linii, cu o adâncime de zeci de kilometri în unele locuri, au fost concepute pentru a opune rezistență chiar și celor mai complexe asalturi cu arme combinate.

Este „incredibil de greu” ceea ce încearcă să facă ucrainenii, spune generalul australian în rezervă, referindu-se mai ales la pe frontul din regiunea Zaporojie (sud).

General în rezervă: Ucraina are nevoie de un proiect Manhattan pentru deminare

În comentarii pentru NYT, Ryan a argumentat că în prezent tehnologia de deminare disponibilă nu este atât de avansată precum cea de care are nevoie armata ucraineană pentru a străpunge apărările Rusiei.

Tehnologia pentru deminare nu a evoluat atât de rapid în ultimele decenii precum alte echipamente ale războiului modern – de pildă, dronele și rachetele de mare precizie.

Ryan a sugerat ca țara să preia ea însăși frâiele și să creeze echipamente mai avansate pentru a o ajuta să-și recupereze teritoriul.

„Ucraina are nevoie de un Proiect Manhattan pentru deminare”, a declarat Ryan pentru Times, referindu-se la proiectul american de construire a primei bombe atomice din lume în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

„Nu mai poți face nimic doar cu un tanc cu ceva blindaj, deoarece câmpul de mine este prea adânc și, mai devreme sau mai târziu, se va opri, iar apoi va fi distrus de focul concentrat”, sublinia pentru Washington Post comandantul-șef al forțelor armate ucrainene, Valeri Zalujnîi, în contextul discuțiilor despre contraofensiva lentă a Ucrainei.

Cu acea ocazie el a dezvăluia că sistemele pentru deminare M58 Mine Clearing Line Charge (MICLIC) furnizate de SUA, „sunt, de asemenea, distruse” de artileria rusă.

 

Comentariu saccsiv:

Cititi va rog si:

Se recunoaste faptul ca razboiul a ajuns de tipul „masina de tocat” soldati ucrainieni

 

II CREDETI? NASA pregateste exploatarea miniera pe Luna in urmatorul deceniu

Sursa: https://adevarul.ro/stil-de-viata/stiinta/activitati-de-minerit-pe-luna-in-deceniul-2279560.html

NASA intenţionează să dezvolte tehnologii de exploatare a resurselor de pe Lună, care vor include iniţial oxigen, apoi vor fi extinse la extracţia de fier şi de minereuri rare. Agenţia a întreprins deja anumiţi paşi pentru a putea să realizeze săpături în scoarţa lunară în anul 2032.

Extracții miniere pe Lună FOTO NASA

NASA plănuieşte să transporte din nou astronauţi americani pe Lună în cadrul misiunilor sale din programul Artemis, inclusiv prima femeie şi primul astronaut de culoare până în 2025, precum şi să înveţe din aceste misiuni pentru a facilita o călătorie spre planeta Marte, scrie Agerpres.

O parte-cheie a misiunilor lunare constă în dezvoltarea oportunităţilor comerciale în spaţiu. Agenţia americană încearcă să cuantifice resursele potenţiale, inclusiv energia, apa şi solul lunar, cu obiectivul de a atrage investiţii comerciale, a declarat Gerald Sanders, un specialist în rachete care lucrează de 35 de ani pentru Centrul Spaţial Johnson din cadrul NASA.

Acces la resursele de pe Lună

Dezvoltarea accesului la resursele de pe Lună va fi esenţială pentru reducerea costurilor şi dezvoltarea unei economii circulare, a precizat el.

„Încercăm să investim în faza de explorare, de înţelegere a resurselor (…) pentru a reduce riscul, astfel încât investiţia externă să aibă sens şi să poată să ducă la dezvoltare şi la producţie”, a declarat Gerald Sanders într-o conferinţă dedicată mineritului spaţial, organizată în oraşul australian Brisbane.

NASA va lansa la sfârşitul acestei luni o instalaţie de foraj cu rol de testare pe Lună şi plănuieşte o excavare la scară mai amplă a solului lunar – denumit regolit -, precum şi instalarea unei uzine-pilot cu rol de procesare în 2032.

Primii clienţi ar putea fi companiile comerciale de rachete, care ar putea utiliza resursele de pe Lună pentru a obţine carburant şi oxigen.

Misiuni de prelevare de mostre

Agenţia Spaţială Australiană este implicată în dezvoltarea unui rover semiautonom care va preleva mostre de regolit în cadrul unei misiuni pe care NASA o va întreprinde cel mai devreme în 2026, a declarat Samuel Webster, director-asistent în cadrul agenţiei australiene.

Roverul va demonstra că este posibilă colectarea de sol lunar care conţine oxigen sub formă de oxizi.

Utilizând un echipament separat ce va fi trimis pe Lună odată cu roverul semiautonom, NASA doreşte să extragă acel oxigen, a adăugat oficialul australian.

„Acesta este un pas-cheie către stabilirea unei prezenţe umane sustenabile pe Lună, precum şi pentru sprijinirea viitoarelor misiuni spre Marte”, a mai spus el în aceeaşi conferinţă de presă.

Cine vrea să închidă minele României

Sursa: https://www.gandul.ro/opinii/cine-vrea-sa-inchida-minele-romaniei-19814953?fbclid=IwAR1j1VvFGflIWbpgKQW_3SlGQOJ1RSYqRBBinplcmHIQFLt8ioV-_W0S9v0

Pe data de 1 iulie, Garda de mediu din județul Gorj a decis să suspende extinderea exploatării la cea mai mare carieră de lignit din țară, Roșia. Mai pe românește spus, Garda de mediu a dispus suspendarea excavării de cărbune la Roșia, iar singurul lucru care se mai poate face acolo este scoaterea cărbunelui deja excavat.

Căci lignitul de la Roșia se scoate prin exploatări la suprafață, cu excavatoare gigantice. Decizia Gărzii de mediu vine ca urmare a unei hotărâri civile pronunțate de către Tribunalul București pe 17 iunie 2022, în dosarul nr. 18694/3/2020, dosar prin care o asociație de mediu (un ONG) se judecă cu Agenția pentru protecția mediului din Gorj, în vederea anulării autorizației de mediu acordată de autorități exploatării de la Roșia.

Practic, efectul hotărârii primei instanțe este de suspendare a extinderii carierei până la judecarea definitivă a fondului. Așadar, 252 de hectare cu lignit nu mai pot fi decopertate și excavate, ceea ce va provoca o lipsă majoră de materie primă pentru centrala de la Rovinari (în mod greșit, în presă, a apărut ideea că centrala de la Ișalnița va fi afectată).

În aceste condiții, minerii din Gorj și energeticienii de la Rovinari așteaptă acum cu sufletul la gură decizia Curții de Apel București, care va permite mineritul la Roșia sau îl va interzice pe o perioadă lungă de timp.

Lupta împotriva mineritului gorjean este condusă de către fostul șef al Gărzii de mediu din România, Octavian Berceanu și asociația sa, Bankwatch. Berceanu s-a dus la Roșia în data de 30 iunie 2022, împreună cu un senator USR de Dâmbovița (membru al Comisiei de mediu de la Senat) și a telefonat la 112 pentru a cere oprirea exploatării de la Roșia.

Dacă vă întrebați vreodată cum este distrusă metodic industria României, aflați că guvernul din 2021 l-a avut drept comisar șef al Gărzii de mediu pe acest Berceanu, care reprezenta o asociație care se judeca deja cu altă instituție din același minister (al mediului), în vederea anulării acordului de mediu care permite extinderea carierei de la Roșia! Peste respectivul minister al mediului domnește liniștit de mult timp un udemerist care sfidează, de câte ori poate, Constituția țării care l-a făcut ministru, arborând însemnele ficțiunii numită ”ținutul secuiesc”.

Așadar, în timp ce întreaga Europă se află într-o criză energetică profundă, cu prețurile crescute  de multe ori față de anii trecuți, în contextul războiului din Ucraina, context dublat de politica distructivă de mediu a Uniunii Europene și în timp ce toate statele care dețin rezerve de cărbune au decis să extindă mineritul și ponderea electricității produsă din cărbune, România este pusă la zid și îngenuncheată de către o asociație condusă de un fost demnitar al guvernului. Adică suntem condamnați la frig și foame de către unul care a fost demnitar al țării pe care vrea s-o sărăcească. Și nimănui din conducerea statului nu i se pare grav acest lucru!

Dar până la urmă de unde vine atâta încrâncenare împotriva mineritului românesc? Avem noi atâtea mine încât să speriem Europa și să-i afectăm cerul senin?