Oficial ucrainean: România e cel mai mare importator de produse agricole ucrainene

Sursa: https://www.stiripesurse.ro/exporturile-agricole-ale-ucrainei-au-ajuns-in-2023-in-principal-in-romania-china-si-turcia_3219583.html

România, China și Turcia au fost în 2023 cei trei mari importatori de produse agricole ucrainene.

Informația a fost făcută publică de Institutul de Economie Agrară (IAE) din cadrul Centrului Național de Cercetare, prin persoana directorului adjunct al IAE, Mikola Puhaciov, citat de un corespondent al Ukrinform și preluat de Rador Radio România.

România a ieșit în premieră pe primul loc printre marii importatori de produse agricole ucrainene, cu importuri totalizând 2,875 de milioane de dolari. Mărfurile importate de România reprezintă 13% din exporturile agricole ale Ucrainei.

China s-a clasat pe locul doi, cu importuri agricole totalizând 2.220 de milioane de dolari. Față de 2022, importurile agricole ale Chinei din Ucraina au crescut cu 18%. Ei îi revine un procent de 10% din exporturile agricole ucrainene.

Turcia a importat produse agricole în valoare de 1.994 de milioane de dolari, ieșind pe locul trei, cu 9% din totalul exporturile agricole ale Ucrainei.

Puhaciov a declarat că din cauza restricțiilor impuse de Polonia importurilor agricole din Ucraina țara a încetat să fie cel mai mare importator din lume de produse agricole ucrainene, valoarea totală a importurilor poloneze reducându-se cu o treime, la 1.797 milioane de dolari.

Ceilalți mari importatori de produse agricole ucrainene din top 10 sunt: Spania (1.765 milioane de dolari), Olanda (1.274), Egipt (1.066), Italia (1.045), Germania (862) și Ungaria (471). Aceste țări au asigurat în 2023 69% din veniturile în valută ale agricultorilor ucraineni. /…/

Reamintim că în 2022 Ucraina a exportat cele mai multe produse agricole în Polonia, România și Turcia.

India a interzis exporturile de orez alb non-basmati

Sursa: https://www.afaceri.news/interzicerea-exportului-de-orez-din-india-ar-putea-duce-la-o-crestere-si-mai-mare-a-preturilor/

India a interzis exporturile de orez alb non-basmati cu efect imediat, joi seara târziu, ultima măsură a guvernului pentru a ține în frâu prețurile ridicate ale alimentelor, potrivit CNBC.

Ministerul pentru Consumatori a declarat că interdicția va contribui la asigurarea unei “disponibilități adecvate” de orez alb non-basmati în India, precum și la “atenuarea creșterii prețurilor pe piața internă”.

India este principalul exportator de orez din lume, reprezentând peste 40% din comerțul mondial cu orez, precum și al doilea mare producător după China.

Analiștii au declarat pentru CNBC că interdicția din această săptămână ar putea duce la o creștere și mai mare a prețurilor deja ridicate, agravând efectele interdicției impuse de țară în septembrie asupra transporturilor de orez stricat.

“Aprovizionarea globală cu orez s-ar restrânge drastic… deoarece țara este al doilea producător mondial de alimente de bază”, a declarat Eve Barre, economist ASEAN la Coface, asigurătorul de credite comerciale.

Barre a declarat că Bangladesh și Nepal ar fi cele mai afectate de interdicție, deoarece ambele țări sunt destinații principale de export.

Interdicția ar putea, de asemenea, să exacerbeze insecuritatea alimentară pentru țările care depind în mare măsură de orez, a prezis firma de analiză agricolă Gro Intelligence într-un raport recent publicat înainte de anunț.

“Principalele destinații pentru orezul indian includ Bangladesh, China, Benin și Nepal. Alte țări africane importă, de asemenea, o cantitate mare de orez indian”, au scris analiștii de la Gro Intelligence.

Potrivit Ministerului pentru Consumatori, orezul alb non-basmati constituie aproximativ 25% din exporturile de orez ale Indiei.

Importatorii afectați ar putea să se orienteze către furnizori alternativi din regiune, precum Thailanda și Vietnam, a declarat Radhika Rao, economist senior la DBS Bank.

Prețul orezului va crește?

“Pe lângă reducerea ofertei globale de orez, reacțiile de panică și speculațiile de pe piețele globale de orez ar exacerba creșterea prețurilor”, a declarat Barre de la Coface.

Prețurile se situează deja la nivelul maxim al deceniului, în parte din cauza aprovizionării mai restrânse atunci când acest aliment de bază a devenit o alternativă atractivă în timp ce prețurile altor cereale importante au crescut după invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022.

Prețul grâului a crescut în această săptămână după ce Rusia s-a retras din acordul privind cerealele din Marea Neagră. Acordul încercase să prevină o criză alimentară globală, permițând Ucrainei să continue să exporte.

“Inflația orezului a accelerat deja de la o medie de 6% în ritm anual anul trecut la aproape 12% în iunie 2023”, a declarat Rao de la DBS.

Contractele futures pentru orezul brut au crescut cu 1%, ajungând la 15,8 dolari pe suta de kilograme (ctw) în urma anunțului Indiei.

Națiunea din Asia de Sud se luptă cu prețurile ridicate la legume, fructe și cereale. Prețurile roșiilor din India au crescut cu peste 300% în ultimele săptămâni din cauza vremii nefavorabile. Un sondaj Reuters a prezis că inflația din această țară va atinge probabil 4,58% de la an la an, din cauza creșterii prețurilor la alimente.

Analistul senior al Rabobank, Oscar Tjakra, a prezis că prețurile globale la orez vor crește în continuare din cauza cotei de piață globală deținute de India. Tjakra a prezis că prețurile ar putea chiar să depășească maximele din al doilea trimestru, când orezul brut a atins nivelul de 18 dolari pe kilogram.

Ucraina oprește exporturile de electricitate către UE, în urma celor mai ample atacuri rusesti cu rachete, de la debutul războiului

Sursa: https://ziare.com/razboi-rusia-ucraina/ucraina-exporturi-electricitate-ue-oprite-1765702

Ministerul ucrainean al Energiei a anunțat că exporturile de electricitate către Uniunea Europeană vor fi oprite de marți, 11 octombrie, relatează Reuters.

Decizia a fost luată în urma atacurilor ruseşti cu rachete care au lovit luni dimineaţa infrastructura energetică din Ucraina.

”Atacurile cu rachetă de astăzi, care au lovit centralele termoelectrice şi sub-staţiile electrice au forţat Ucraina să suspende exporturile de electricitate începând cu data de 11 octombrie 2022, pentru a-şi putea stabiliza propriul său sistem energetic”, a informat Ministerul ucrainean al Energiei într-un comunicat publicat pe pagina sa de internet.

Bombardamente ruse de o amploare fără precedent în ultimele luni au lovit Ucraina luni dimineaţa. Potrivit preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, loviturile ruse cu zeci de rachete şi drone iraniene Shahed au vizat Ucraina de la nord la sud şi de la est la vest, lovind capitala Kiev, precum şi regiunile Hmelniţki, Liov, Dnipro, Viniţa, Zaporojie, Sumî, Harkov şi Jitomir.

Ministrul Energiei din Ucraina, Herman Halushchenko, a spus că atacurile de luni asupra sistemului energetic au fost ”cele mai ample de la debutul războiului”. Într-o transmisiune televizată, Halushchenko a declarat că atacurile cu rachetă ”asupra întregului lanţ de aprovizionare, au fost făcute pentru a face aprovizionarea cât mai dificil posibilă”.

În luna iunie a acestui an, Ministerul Energiei de la Kiev anunţa că, până la finele acestui an, speră să strângă 1,5 miliarde de euro de pe urma exporturilor de electricitate spre UE, principala sa piaţă de export pentru energie.

La rândul său, grupul Ukrenergo (Operatorul de Transport şi Sistem din Ucraina) a anunţat zilele trecute că în perioada 30 iunie – 9 octombrie a câştigat 4,9 miliarde de hrivna (131 milioane de dolari) de pe urma exporturilor de electricitate spre Slovacia şi România.

Decizia de a opri exporturile afectează și Republica Moldova, potrivit Digi24.

Ale cui sunt cerealele expediate din Ucraina? Giganții americani din industria agroalimentară bazată pe Organisme Modificate Genetic au preluat pe furiș controlul asupra unora dintre cele mai productive terenuri agricole din lume, cu ‘pământ negru’

Global Research: Whose Grain Is Being Shipped from Ukraine? America’s GMO Agribusiness Giants to Take Control of Ukraine Farmland

Ale cui sunt cerealele expediate din Ucraina? Giganții americani din industria agroalimentară bazată pe OMG-uri vor prelua controlul asupra terenurilor agricole din Ucraina

De F. William Engdahl, 19 August 2022, Global Research

Marea agitație umanitară din ultimele săptămâni, prin care se cere transportul în siguranță al cerealelor ucrainene pentru a atenua criza foametei din Africa și din alte părți, este înșelătoare din mai multe puncte de vedere.

Statul român s-a trezit târziu. 70% din grâu a plecat deja la export

Sursa: https://www.national.ro/social/statul-roman-s-a-trezit-tarziu-70-din-grau-a-plecat-deja-la-export-770651.html

În condițiile în care fermierii români au produs doar jumătate din cantitatea de anul trecut, 70% din grâul recoltat în urmă cu o lună a plecat deja la export, ne spune Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). Statul, prin Administrația Națională a Rezervelor de Stat, abia acum a anunțat că achiziționează 45.000 de tone de grâu, care nu ajunge la intern nici pentru 15 zile.

”Cu siguranţă o să avem pâine, pentru că avem producţia sub cheie. Acum întreaga producţie este înmagazinată, iar cantitatea pe care o avem asigură pe deoparte necesarul de consum al ţării, iar pe de altă parte avem şi disponibilităţi pentru export”, a declarat Petre Daea, ministrul Agriculturii. Ce înseamnă sub cheie? Singura modalitatea de a asigura necesarul pentru consumul intern este de a achiziționa grâu la rezerva de stat, mai ales că producătorii din panificație nu au niciun interes să cumpere grâu și nici nu o fac. Până acum însă, un singur anunț a venit din partea Administrației Naționale pentru Rezerve de Stat, că ar vrea să achiziționeze 45.000 de tone de grâu.

”Necesarul pentru consumul intern este 2,5 milioane de tone de grâu. Nu suntem noi atât de gospodari și atât de patrioți încât să asigurăm întâi pâinea poporului nostru și după aceea să dăm la export. Cei care fac export nu au nicio treabă cu populația României. Multinaționalele cumpără și vând mai departe, nu au nicio treabă cu necesarul României. Ei se duc acolo unde găsesc piață și unde pot face business. Puținul grâu pe care l-am recoltat, că s-a produs doar 50% din cantitatea de anul trecut, a fost dat către multinaționale, care l-au dus direct în port. La acest moment 70% din producția de grâu a plecat la export. Iar dacă nu a trecut granița, este în depozitele traderilor, dar marfa este deja vândută. Practica este ca în momentul în care achiziționează grâul de la fermieri, în aceeași zi traderii l-au și vândut, prin contract”, ne-a declarat Laurențiu Baciu, președintele LAPAR.

Ministrul Agriculturii, informat greșit

Ministrul Agriculturii primește niște informări eronate sau face doar declarații politice când spune că avem grâu îndeajuns pentru piața internă și că vom dat și la export, susține Laurențiu Baciu. ”Eu îmi asum responsabilitatea cifrelor, iar Ministerul Agriculturii va trebui să-și asume responsabilitatea când România va începe să importe grâu”, a afirmat președintele LAPAR, Laurențiu Baciu. Acesta arată că pâinea s-a scumpit deja anul acesta, în condițiile în care grâul a fost achiziționat cu prețul vechi. ”Anul trecut grâul s-a vândut la recoltare cu 0,75- 0,80 lei, iar anul acesta prețul s-a dublat, 1,40 lei -1,50 lei, deci este clar că prețul pâinii s-ar putea dubla, mai ales că s-au scumpit și motorina, gazele și energia electrică. Iar dacă mai ajungem să și importăm grâu, creșterile de prețuri vor fi și mai mari”, ne spune Laurențiu Baciu. Reprezentanții fermierilor consideră că statul român s-a trezit târziu, pentru că ar fi trebuit să achiziționeze grâu la recoltare, acum o lună de zile. Și că, ținând cont de criza mondială de grâu, statul putea să-și permită să achiziționeze grâu pentru consumul intern de un an, că nu rămânea cu el în stoc.

Calamitate la porumb

Fermierii avertizează că la porumb va fi jale, pentru că producția va fi cam 30% față de anul trecut, iar zootehnia va fi puternic lovită, în condițiile în care și-așa este afectată din cauza producției scăzute de fân și lucernă. ”La floarea soarelui, ținând cont de faptul că este însămânțată o suprafață mult mai mare față de anul trecut, să spunem că am acoperi necesarul la intern, dacă și cei care procesează în România vor achiziționa. Dacă nu, vin tot multinaționalele să exporte floarea soarelui și o să importăm ulei”, ne-a mai precizat președintele LAPAR, Laurențiu Baciu.

Autor: Claudia Marcu

India restricționează exporturile de zahăr pentru prima dată în ultimii 6 ani. Efectele nu au întârziat să apară: prețul zahărului a crescut

Sursa: https://economedia.ro/india-restrictioneaza-exporturile-de-zahar-pentru-prima-data-in-ultimii-6-ani-efectele-nu-au-intarziat-sa-apara-pretul-zaharului-a-crescut.html#.YpNDr39BwWo

India a impus restricţii la exporturile de zahăr, pentru prima dată în ultimii şase ani, plafonând exporturile din acest sezon la zece milioane de tone, conform unui ordin guvernamental publicat marţi, pentru a preveni creşterea preţurilor pe plan intern, după ce un volum record a fost vândut pe piaţa globală, transmite Reuters, citat de Agerpres.

După anunţarea deciziei, preţul zahărului rafinat la Londra a urcat cu peste 1%. Guvernul a cerut exportatorilor să solicite permisiunea sa pentru orice livrări în afara ţării în perioada 1 iunie – 31 octombrie.

India este cel mai mare producător mondial de zahăr şi al doilea mare exportator după Brazilia. De asemenea, India este al doilea mare producător mondial de grâu.

„Guvernul este îngrijorat de preţul ridicat al alimentelor şi, de aceea, încearcă să se asigure că rămâne suficient zahăr în ţară pentru a acoperi necesarul intern”, a declarat un dealer din Mumbai, angajat la o firmă globală de trading.

Iniţial, India intenţionase să restricţioneze exporturile de zahăr la opt milioane de tone, dar ulterior Guvernul a decis să majoreze cantitatea datorită estimărilor privind producţia ridicată a ţării.

Asociaţia Procesatorilor de Zahăr a revizuit în creştere estimările privind producţia la 35,5 milioane de tone, faţă de prognoza precedentă, de 31 milioane de tone. Până acum, procesatorii de zahăr din India au semnat contracte pentru a exporta 9,1 milioane de tone de zahăr în sezonul 2021/2022 şi deja au livrat 8,2 milioane de tone.

În 14 mai, India a anunţat interzicerea exporturilor de grâu, pe fondul scăderii producţiei ca urmare a unor valuri extreme de căldură.

După ce anterior s-au angajat să furnizeze grâu ţărilor dependente de exporturile din Ucraina, autorităţile de la New Delhi au explicat că vor să asigure securitatea alimentară pentru cei 1,4 miliarde de locuitori ai Indiei. Însă, decizia Indiei a generat critici din partea miniştrilor Agriculturii din grupul G7, care au apreciat că o astfel de măsură va înrăutăţi criza mondială.

Sursa foto: Pixabay

Pregatirea foametei mondiale: India interzice exportul de grâu. India este al doilea producător de grâu din lume. Cu peste o luna in urma Rusia interzicea exporturile de cereale. Rusia este cel mai mare exportator de grâu din lume. Iar ambele sunt in BRICS

Sursa : https://www.forbes.ro/india-interzice-exportul-de-grau-263693

India anunță că interzice exporturile de grâu, la numai câteva zile după ce preconiza un nivel record al livrărilor anul acesta.

Măsura a fost luată din cauza caniculei, care afectează recolta și ar putea duce la o scumpire a grâului pe plan mondial, după ce piaţa internă a înregistrat deja cotaţii fără precedent, până la 322,71 dolari tona.

Un dealer din New Delhi a apreciat că producţia naţională va fi anul acesta de 100 de milioane de tone, sub aşteptări, iar achiziţiile de grâu ale guvernului indian au scăzut cu peste 50%, scrie Agerpres.

Irina Pană

 

Comentariu saccsiv:

India fiind al doilea producător de grâu din lume iar Rusia cel mai mare exportator:
https://beef2live.com/story-top-20-largest-wheat-exporters-world-0-206491

Cu peste o luna in urma Rusia interzicea exporturile de cereale in UE:

Rusia interzice exporturile de zahăr, cereale şi lemn în „țările neprietenoase”. Pe listă se află și SUA și UE, inclusiv România

Ambele sunt in BRICS:

BRICS impotriva Noii Ordini Mondiale conduse de SUA

Cititi va rog si:

Pregatirea foametei mondiale: Rusia este cel mai mare exportator de cereale si grâu din lume

 

CNN: Lockdown-ul din Shanghai poate avea grave consecințe economice globale

Foto: https://lloydslist.maritimeintelligence.informa.com/LL1140527/Extended-Shanghai-lockdown-expected-to-increase-void-sailings

Sursa: https://www.biziday.ro/212982-2/

Analiză CNN. Cel mai mare risc pentru economia globală și despre care nu se vorbește este carantina impusă de guvernul Chinei, în special în Shanghai, unul dintre principalele centre de producție și export ale țării.

La acest moment, aproximativ 400 de milioane de persoane din 45 de orașe din China sunt în carantină parțială sau completă, ca parte a politicii stricte a guvernului de la Beijing pentru a combate pandemia. Deși analiștii trag un semnal de alarmă, pare că investitorii nu evaluează în mod corespunzător gravitatea consecințelor economice globale care ar putea rezulta în urma acestor ordine de izolare a populației, atrage atenția CNN.

Încercările recente ale Chinei de a încetini pandemia vor provoca probabil pierderi de cel puțin 46 de miliarde de dolari în producția economică lunară, sau 3,1% din PIB, potrivit cercetărilor de la Universitatea Chineză din Hong Kong. Analiştii nu mai cred că obiectivul Chinei pentru 2022 de creştere economică de 5,5%, cel mai puţin ambiţios din ultimele trei decenii, este realist. Banca Mondială și-a revizuit estimările pentru creșterea economică chineză în această săptămână la 5%, dar a subliniat că dacă politicile sale restrictive continuă, aceasta ar putea scădea la 4%.

CNN a scris că situația din Shanghai este alarmantă, întrucât orașul se află în carantină pe o perioadă nedeterminată. Acesta găzduiește peste 25 de milioane de persoane și funcționează ca unul dintre principalele centre de producție și de export din China. Carantina impusă de guvernul de la Beijing a dus la o penurie de alimente în Shanghai și incapacitatea de a accesa asistență medicală. De asemenea, cel mai mare port din lume a rămas fără angajați.

Portul din Shanghai, care a gestionat peste 20% din traficul de marfă din China anul trecut, este acum, în esență, blocat. Produsele alimentare au rămas în containerele de transport, fără a fi refrigerate. Multe dintre acestea se strică din cauza perioadei foarte lungi de procesare, care a crescut la opt zile, adică cu 75% mai mult decât în mod normal. De asemenea, companiile aeriene de marfă au anulat zborurile în și dinspre oraș, iar mai mult de 90% dintre camioanele care transportau produse din zonă au fost scoase din funcțiune.

Conform anuarului statistic al guvernului chinez, în 2021, Shanghai producea 6% din exporturile Chinei, iar închiderea anumitor fabrici din oraș și din jurul acestuia agravează și mai mult situația lanțurilor de aprovizionare.

Uzinele furnizorilor Sony și Apple din Shanghai și din jur sunt inactive. Quanta, cel mai mare producător de notebook-uri din lume și un producător de MacBook, a oprit complet producția. Fabrica reprezintă aproximativ 20% din capacitatea de producție a notebook-urilor Quanta, iar compania a estimat anterior că va livra 72 de milioane de unități în acest an. Tesla și-a închis fabrica din Shanghai Giga, care producea aproximativ 2.000 de mașini electrice pe zi.

Vineri, Ministerul Industriei și Tehnologiei Informației din China a declarat că a trimis un grup de lucru la Shanghai pentru a pune la punct un plan de reluare a producției pentru aproape 700 de furnizori cheie din orașul închis. De exemplu, conform Reuters, Tesla ar fi produs în intervalul în care a fost închisă 50 de mii de mașini.

Întreruperea prelungită în producția și transportul din China ar putea contribui la accelerarea unei inițiative cheie a Administrației Biden, menită să reducă dependența SUA de produsele și lanțurile de aprovizionare chinezești. Dar acest lucru vine cu repercusiuni economice imediate. Într-un discurs adresat Consiliului Atlantic săptămâna trecută, secretarul Trezoreriei Janet Yellen a declarat că SUA urmăresc îndeaproape legăturile politice și economice ale Chinei cu Rusia: “În viitor, va fi din ce în ce mai dificil să separăm problemele economice de considerente, mai largi, de interes național, inclusiv securitatea națională.”

Problemele economice vin într-un moment politic important. În această toamnă, președintele chinez Xi Jinping va depune o petiție pentru al treilea mandat ca lider al națiunii, contrar regulii care prevede un maxim de două mandate.

Analiza integrală CNN

 

Decizie ULUITOARE luată de ministrul Agriculturii, în contextul războiului. Vor rămâne românii fără provizii?

Sursa: https://www.national.ro/social/decizie-uluitoare-luata-de-ministrul-agriculturii-in-contextul-razboiului-vor-ramane-romanii-fara-provizii-755064.html

Ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, a precizat că nu există motive pentru care România ar interzice exporturile de cereale așa cum au făcut Ungaria, Bulgaria și Serbia. Momentan nu există niciun risc ca populația să rămână fără cantități suficiente.

Momentan nu există niciun risc ca populația să rămână fără cantități suficiente, dar că se fac analize pe măsură ce lucrurile evoluează.

Nu abandonăm obiceiul exportului

„Este vorba de Ungaria, Bulgaria şi Serbia (ţări care au intezis sau se gândesc să limiteze exporturile – n.red.) şi trebuie să precizăm, încă de la început, că România nu este niciuna dintre aceste ţări.

Noi, în mod tradiţional suntem o ţară care exportă, pentru că producem mai mult decât cât consumam în intern şi lucrul trebuie să fie foarte bine înţeles de toată lumea. Din evaluările pe care le-am făcut până acum la Ministerul Agriculturii nu există niciun risc să nu putem hrăni populaţia”, a declarat Adrian Chesnoiu.

Record la exportul de grâu

„Pe măsură ce lucrurile evoluează sau involueaza vom lua măsuri pentru a asigura hrana populaţiei”, a declarat Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii.

România produce în anii agricoli buni în jur de 11 milioane de tone de grâu, din care consumă intern aproximativ 4,3 milioane de tone. Ţara noastră a exportat, în ultimul an comercial, peste 3,9 milioane de tone de grâu comun, adică aproximativ o treime (28,4%) din cantitatea totală exportată de Europa, de peste 14 milioane de tone.

Autor: Andrei Ștefan