Președintele unei companii belgiene de asigurări de sănătate promovează eutanasia ca soluție la îmbătrânirea populației, descriind persoanele în vârstă ca fiind un munte de carne care începe să pută
Life Site News: President of Belgian health insurance company promotes euthanasia as solution for aging population
Președintele unei companii belgiene de asigurări de sănătate promovează eutanasia ca soluție la îmbătrânirea populației
Luc Van Gorp, președintele celui mai mare fond de asigurări de sănătate belgian, Christian Mutuality (Mutualitatea Creștină), a insistat asupra sinuciderii persoanelor în vârstă care sunt ‘obosite de viață’ și a descris în mod șocant persoanele în vârstă ca fiind un ‘munte de carne’ care ‘începe să pută’.
De Andreas Wailzer, 12 Aprilie 2024, LifeSiteNews
Luc Van Gorp
(LifeSiteNews) – Președintele celui mai mare fond de sănătate din Belgia a promovat eutanasia ca soluție la problema îmbătrânirii populației țării.
Luc Van Gorp, șeful Mutualității Creștine (CM), a subliniat că numărul persoanelor de peste 80 de ani din Belgia se va dubla, ajungând undeva la 1,2 milioane până în anul 2050, punând o mare presiune financiară asupra sistemului de sănătate și a companiilor de asigurări.
Potrivit De Specialist, Van Gorp a declarat că problema nu poate fi rezolvată cu mai mulți bani și a cerut ‘o abordare radical diferită’.
„Medicii și alți profesioniști din domeniul sănătății fac acum tot posibilul pentru a-i face pe toți să trăiască mai mult, dar în ce scop? A trăi mai mult nu este un scop în sine, nu-i așa? Trebuie să fie vorba în primul rând de întrebarea: cât de mult pot trăi având o calitate ridicată [a vieții].”
„Cum rămâne cu categoria de persoane în vârstă care beneficiază de îngrijire maximă, dar care totuși nu au o calitate a vieții pe care și-o doresc? Această întrebare este pusă mult prea puțin”, a declarat acesta.
Van Gorp a declarat că, pe lângă actuala lege a eutanasiei, ‘ar trebui să existe și o formă mai blândă pentru persoanele care simt că viața lor s-a încheiat’, adăugând că ‘mulți oameni în vârstă sunt obosiți de viață’.
În loc să numească acest proces sinucidere, care are conotații negative, el ‘mai degrabă l-ar numi: redarea vieții’.
„Știu că este un subiect delicat, dar chiar trebuie să îndrăznim să discutăm despre asta.”
Van Gorp a mai afirmat că cheltuielile cu îngrijirea oamenilor – ființe umane ale căror vieți au o valoare intrinsecă, dată de Dumnezeu, indiferent de orice suferință – spre sfârșitul vieții lor ar putea să nu merite, citând ‘medicamentele costisitoare’ pentru bolnavii de cancer.
Într-o remarcă elocventă, executivul a folosit metafora unui „munte de carne” care începe să pută, pentru a descrie cetățenii în vârstă.
„Uneori compar persoanele îmbătrânite cu un munte de carne”, a spus el.
„Acel munte ajunge mai întâi în sistemul de sănătate. Medicii și spitalele ajung să lucreze cu el și fac bani buni din asta. Dar, de îndată ce acea carne începe să pută, aceștia o trec la îngrijirea persoanelor în vârstă. Dar îmbătrânirea nu este doar responsabilitatea oamenilor care lucrează în domeniul îngrijirii vârstnicilor.”
În timp ce mai mulți politicieni de stânga și liberali simpatizează cu ideile lui Van Gorp, potrivit VRT NWS, liderul creștin-democrat Sammy Mahdi s-a opus planurilor, spunând:
„Dacă cineva ajunge obosit de viață și simte că stă în calea cuiva și nu mai primește vizitatori, atunci noi am eșuat ca societate.”
Van Gorp și-a reiterat ideile într-un interviu acordat ziarului DeMorgen, în care a declarat:
„Cererea de îngrijire va crește în următorii ani. Dacă vom continua să procedăm așa cum o facem astăzi, vom avea parte de un colaps total în materie de îngrijire. Putem preveni acest lucru doar dacă alegem o abordare radical diferită, de la o societate sănătoasă care pune pe primul loc calitatea vieții în locul cantității.”
„Numeroși furnizori de servicii medicale au indicat de mult timp că nu se poate continua în acest fel”, a mai spus acesta.
„Pur și simplu nu mai există suficiente mâini profesioniste pentru a oferi toate îngrijirile. Iar ca societate, creăm prea puțin spațiu pentru a avea grijă de cei care ne sunt cei mai dragi.”
În anul 2002, Belgia a fost a doua țară de după cel de-al Doilea Război Mondial care a legalizat eutanasia. În 2014, a devenit prima țară care a abolit restricția de vârstă privind eutanasia. În prezent, aceasta permite eutanasia pentru minorii care suferă de o boală presupus ‘terminală’, care se presupune că sunt aproape de moarte sau care suferă de dureri cronice și care au consimțământul părinților și al medicilor.
În 2018, un raport guvernamental a dezvăluit că trei minori au primit injecții letale între anii 2016 și 2017.
Numărul de cazuri de eutanasie legală anuală a fost în continuă creștere de la legalizarea acesteia în anul 2002, ajungând la aproape 3.000 de cazuri în anul 2022.
Unei canadience i s-a propus de două ori sinuciderea asistată, după ce medicul a recunoscut că a fost paralizată de injecția COVID
Life Site News: Canadian woman offered euthanasia after doctor acknowledged she was paralyzed by COVID shot
Unei canadience i s-a propus eutanasia după ce medicul a recunoscut că a fost paralizată de injecția COVID
Kayla Pollock, o mamă în vârstă de 37 de ani din Ontario, a rămas paralizată de la gât în jos după ce a primit un rapel Moderna, apoi i s-a propus de două ori sinuciderea asistată.
De Clare Marie Merkowsky, 27 Februarie 2024, LifeSiteNews
Close-up of the hands of a nurse injecting a medicine for euthanasia to an elderly man in a hospital bed. Foto: Aranga87/Getty Images
DETALII: Grozaviile operatiei de schimbare de sex
Un transsexual indigen din Canada a criticat dur medicii care i-au refuzat cererea de eutanasiere, spunând că moartea lui ar fi mai bună decât durerea constantă ce o are de la vaginul său construit chirurgical
- Lois Cardinal spune că încercarea sa eșuată de a obține eutanasierea este ‘o problemă ce ține de drepturile omului’
- Acesta suportă durere și presiune din cauza neo-vaginului său problematic
- CITEȘTE MAI MULT: Un studiu arată că 81% dintre persoanele transsexuale îndură dureri postoperatorii
De James Reinl, 23 Iulie 2023, Daily Mail
Un transsexual indigen din Canada a criticat sistemul de sănătate canadian pentru că i-a respins cererea de eutanasiere, în ciuda durerii pe care o îndură din cauza vaginului său construit chirurgical.
În postările de pe rețelele de socializare, Lois Cardinal, un autoproclamat ‘transsexual sterilizat post-operator al primelor națiuni’, a declarat că regretul pentru tranziția sa medicală l-a determinat să solicite în ianuarie o injecție letală.
Cardinal, care locuiește într-o rezervație nativă de lângă St. Paul, Alberta, a postat online, săptămâna aceasta, dosarul medical al solicitării sale, pentru a atrage atenția asupra ideologiei radicale de gen.
Cazul său evidențiază pericolele sistemului de sănătate ultraliberal din Canada – unul dintre cele mai permisive din lume atât în ceea ce privește eutanasia, cât și afirmarea sexului ales de o persoană.
‘Suport un disconfort și dureri constante’, a declarat transsexualul în vârstă de 35 de ani pentru DailyMail.com.
Într-o serie de postări pe rețelele de socializare online, Lois Cardinal se revoltă împotriva ideologiei transgender care a dus la operația sa problematică
Cardinal, care își spune Ducesa Lois pe rețelele de socializare online, a postat pe internet documentele în care își cere eutanasierea
‘Îmi impune o povară psihologică. Dacă nu pot avea acces la asistență medicală adecvată, nu vreau să continui să fac asta’.
Cardinal a fost supus unei vaginoplastii în anul 2009, dar a dezvoltat complicații și a regretat rapid procedura.
Aceasta a declarat pentru DailyMail.com că simte o presiune constantă, durere și disconfort chiar și acum, la mulți ani de la operația inițială.
Procedura dificilă presupune transformarea penisului într-un neo-vagin.
Majoritatea beneficiarilor acestei proceduri suferă de dureri și disconfort după aceea, potrivit unui studiu recent al Universității din Florida.
Durerile în timpul actului sexual și problemele urinare sunt frecvente.
De asemenea, neo-vaginele trebuie să fie dilatate în mod regulat pentru a le împiedica să se colapseze.
Legile liberale privind eutanasia fac din Canada liderul mondial în ceea ce privește prelevarea de organe de la victimele sinuciderilor asistate
Legile liberale privind eutanasia fac din Canada liderul mondial în ceea ce privește prelevarea de organe de la victimele sinuciderilor asistate
Datele arată că, de când MAiD (Medical Assistance in Dying, asistență medicală pentru a muri) a devenit legală în 2021, peste jumătate din transplanturile de organe din lume de la cei eutanasiați, au fost făcute de medici din Canada.
De Anthony Murdoch, 20 Ianuarie 2023, LifeSiteNews
Shutterstock
Liderul unui important grup de spitale pro-viață a tras un semnal de alarmă cu privire la un studiu recent care demonstrează că statul Canada este lider mondial în ceea ce privește donarea de organe de la persoane cărora le-au fost acordate eutanasii autorizate de stat.
Studiul a fost publicat în American Journal of Transplantation (Jurnalul American al Transplantului) în septembrie 2022.
Acesta a constatat că statul canadian este pe primul loc în ceea ce privește transplanturile de organe, sau donarea de organe după eutanasie (ODE), așa cum este cunoscută, de la persoane cărora le-au fost aprobată sinuciderea asistată.
Datele arată că doar în anul 2021 Canada a avut 49 de cazuri de ODE, cu 136 de cazuri de când a devenit legală eutanasia, sau asistența medicală pentru a muri (MAiD) cum este numită în Canada, în anul 2016.
În Canada, Țările de Jos, Spania și Belgia, s-au înregistrat un total de 286 de cazuri de ODE.
Potrivit Institutului canadian pentru informații în domeniul sănătății, 6% din toate donațiile de organe pentru transplanturi din Canada provin de la o persoană care a murit în urma acordării MAiD.
Legile din ce în ce mai permisive din Canada au permis ca eutanasia să crească cu 32% din 2020, numai în anul 2021 au fost eutanasiate peste 10.000 de persoane.
În mod îngrijorător, după cum au remarcat avocații pro-viață, datele arată că de când MAiD a devenit legal în 2021, peste jumătate din transplanturile de organe din lume de la cei eutanasiați au fost făcute de medici din Canada.
Angelina Ireland, președinta Societății Delta Hospice (DHS), pro-viață, a declarat pentru LifeSiteNews că legislatorii canadieni au „dezlănțuit Cutia Pandorei asupra națiunii noastre”.
„Am văzut canadieni care nici măcar nu sunt pe moarte fiind eligibili pentru execuții autorizate de stat”, a spus ea.
„Una dintre cele mai îngrozitoare și macabre consecințe ale politicilor liberale de eutanasiere este creșterea traficului de organe umane pe ‘piața roșie’.”
În timp ce unii susținători ai MAiD din Canada, cum ar fi Arthur Schafer, directorul Centrului pentru etică profesională și aplicată de la Universitatea din Manitoba, a declarat într-un interviu pentru CTV că aceasta este o ‘oportunitate minunată’, alții au criticat statisticile privind prelevarea de organe ca fiind îngrijorătoare.
Chiar și unul dintre autorii studiului, Dr. Johannes Mulder, care este implicat în MAiD în Olanda, a menționat că o preocupare a studiului este că unii ar putea fi presați să facă MAiD ca mijloc de a crește numărul de organe disponibile pentru transplant.
Angelina Ireland a precizat pentru LifeSiteNews că un ‘public canadian neștiutor’ nu este probabil conștient de acest „comerț profitabil cu organe umane”.
„Dintr-o perspectivă pur comercială, se crede probabil că stocurile canadiene sunt printre cele de cea mai bună calitate din lume și sunt foarte căutate pentru transplant”, a spus Angelina.
„Are cineva vreo idee despre cât este dispus să plătească brokerul de cadavre pentru părți excepționale ale corpului uman canadian?”.
Activiștii pro-viață au tras un semnal de alarmă cu privire la faptul că guvernul federal al premierului Justin Trudeau a permis ca legile canadiene privind eutanasia, sau asistența medicală pe moarte (MAiD), să scape de sub control.
Cu toate acestea, ca urmare a unei mari împotriviri din partea politicienilor conservatori și a cetățenilor anul trecut, guvernul Trudeau încearcă acum să amâne extinderea legii națiunii privind eutanasia pentru a fi aplicabilă celor care suferă exclusiv de tulburări mintale.
Legile MAiD din Canada urmau să fie extinse în martie 2023 la cei care suferă exclusiv de boli mintale.
Extinderea, acum amânată, urma să vină ca parte a adoptării în 2021 a proiectului de lege C-7, care a liberalizat și mai mult practica eutanasiei după ce a fost legalizată pentru prima dată în 2016.
Organe în valoare de ‘milioane’
Potrivit unor estimări, o inimă „valorează în jur de 1 milion de dolari în SUA. Ficatul este pe locul al doilea, cu aproximativ 557.000 de dolari, iar rinichii costă aproximativ 262.000 de dolari fiecare. Ca să nu mai vorbim de pielea umană (10 dolari / inch), stomacul (500 de dolari) și globii oculari (1.500 de dolari fiecare)”.
Deși vânzarea unui organ pentru bani este ilegală în majoritatea țărilor, Angelina Ireland a avertizat că cetățenii canadieni au tendința de a fi ‘naivi’.
„Prețul pe care piața este dispusă să îl plătească pentru părți ale corpului uman este uimitor”, a spus Ireland.
„Care este comisionul pentru procurarea unui astfel de material? Oare sunt medicii, unitățile sanitare, departamentele guvernamentale implicate în rețelele de ‘transplant’?”, a întrebat Angelina.
Angelina Ireland a subliniat pentru LifeSiteNews că, dacă canadienii sunt mândri de susținerea MAiD și de alte „clișee care le sunt vândute ca fiind woke”, ei au „datoria de a-și scoate ‘ochelarii roz’ și de a vedea ce au cumpărat de fapt”.
„Acum trebuie să ne temem că cei mai vulnerabili dintre noi vor fi sacrificați pe altarul ‘progresismului’. Cei săraci, cei fără adăpost, cei cu dizabilități, bolnavii mintal, veteranii, minorii, cei nevaccinați, cu toții sunt în pericol”, a declarat Angelina Ireland.
Ireland a declarat că singurul lucru care poate menține canadienii în siguranță, în afară de abrogarea totală a proiectelor de lege C7 și C14, este o legislație care „să protejeze îngrijirile paliative pentru cei bolnavi, programele de tratament pentru cei cu probleme și stimulentele economice pentru cei săraci”.
„Cu siguranță va fi nevoie de viziune și angajament iar acest lucru nu este nimic mai puțin decât ceea ce merită cea mai măreață națiune de pe pământ”, a declarat Angelina pentru LifeSiteNews.
„Cred că eșecul de a acționa împotriva acestui flagel al eutanasiei va aduce asupra noastră Marea Măcelărire a Canadei. Cărțile de istorie vor consemna o perioadă în care niciun canadian nu a fost în siguranță.”
Recent, o coaliție formată din aproximativ 50 de grupuri canadiene de persoane cu dizabilități și grupuri non-profit care luptă împotriva sărăciei, au semnat o scrisoare trimisă ministrului canadian al justiției, David Lametti, spunându-i că extinderea eutanasiei autorizate de guvern trebuie să înceteze.
Liderul Partidului Conservator al Canadei (CPC), Pierre Poilievre, a criticat recent guvernul Trudeau din cauza unor rapoarte „jenante” potrivit cărora nu mai puțin de șase veterani ar fi primit sinucidere asistată în locul ajutorului de care aveau nevoie pentru a se însănătoși.
În ultimele săptămâni, au apărut rapoarte care dezvăluie că veteranilor canadieni li s-a oferit MAiD de către lucrătorii de la Veterans Affairs (Afacerile Veteranilor, agenție guvernamentală).
Patriarhul Kirill l-a declarat pe Vladimir Putin ‘luptător împotriva Antihristului’
Rog cunoscatorii limbii ruse sa ne faca un transcript.
In presa de limba romana a aparut asa ceva:
„Îngerii morții”: presiunile la care sunt supuse persoanele în vârstă din provincia canadiană Columbia Britanică pentru ca acestea să solicite eutanasierea
LIFE SITE: ‘Angels of death’: Whistleblower exposes horrors of British Columbia’s healthcare system
‘Îngerii morții’: O îngrijitoare a denunțat ororile sistemului de sănătate din Columbia Britanică
„Când vezi pe cineva la care ții că este eutanasiat, ești foarte afectat emoțional”, a spus Tsega B.
De Mary Zwicker, 16 Septembrie 2022, LifeSiteNews
Shutterstock.com
Un îngrijitor comunitar din provincia canadiană Columbia Britanică, a dezvăluit presiunile la care sunt supuse persoanele în vârstă pentru ca acestea să solicite eutanasierea.
Tsega B., care a cerut ca LifeSiteNews să nu-i publice numele de familie, lucrează ca îngrijitor medical comunitar timp de peste un deceniu.
Cu lacrimi în glas, ea a descris trista realitate a ceea ce se întâmplă în căminele de bătrâni și spitale din cauza eforturilor guvernului de a impune eutanasia asupra celor bolnavi.
„Când vezi pe cineva la care ții că este eutanasiat, ești foarte afectat emoțional”, a spus ea.
Tsega B. a povestit pentru LifeSiteNews întâmplări cu bătrâni pe care îi vede manipulați pentru a recurge la eutanasie, după ce aceștia au fost manipulați să creadă că au ajuns o povară, sau că aceasta este cea mai bună opțiune pentru ei.
‘Nu sunt pregătită’
„Eu nu cred că majoritatea oamenilor știu ce se întâmplă”, a spus ea. „Am îngrijit o doamnă foarte drăguță, care se recupera după un cancer în stadiul patru. Cancerul ei se răspândea, dar ea avea o voință puternică și nu avea nimic în neregulă cu mintea ei. Dar manipularea la care am asistat pentru a o face să semneze [formularele de consimțământ MAiD] a fost sfâșietoare, iar ea devenise convinsă că ajunsese o povară pentru copiii ei, în special pentru fiica ei.”
Tsega B. a povestit, printre lacrimi, că într-o zi această doamnă a izbucnit în plâns și i-a spus: ‘Nu sunt pregătită’. Asistenta nu a putut decât să o îmbrățișeze și să încerce să o consoleze. Bătrâna este acum moartă, ca urmare a eutanasierii ei, iar Tsega nu a fost lăsată să fie alături de ea în ultimele ei zile de viață.
Altă dată, Tsega a dus un bărbat în vârstă la o programare despre care ea credea că nu-i altceva decât un consult general; s-a dovedit a fi o programare pentru ultima sa semnătură de consimțământ pentru eutanasierea lui. Când ea a protestat, medicul i-a reamintit faptul că nu-i decât un simplu îngrijitor medical. După acea zi, ea nu a mai fost repartizată la acel cămin, așa că nu a mai aflat niciodată ce s-a întâmplat cu bărbatul.
„Toate acestea te afectează emoțional”, a spus ea.
Tsega a declarat pentru LifeSitenews că obișnuia să îndrăgească asistentele medicale, dar acum pentru ea acestea „sunt ca niște îngeri ai morții, în special asistentele medicale de la azil”.
„Ele propun eutanasia ca pe calea cea mai ușoară de scăpare, asta ca din partea unei persoane iubitoare”, a continuat ea.
„Dacă ai cancer în stadiul 3 sau PTSD? Atunci trebuie să te duci. Eu am crescut în Etiopia. Toată lumea are traume. Știu cum este: ești trist, dar asta nu înseamnă că trebuie să mori.”
Când a fost întrebată dacă ea crede că eutanasia poate fi definită ca ‘moarte cu demnitate’, Tsega B. a răspuns: „Bineînțeles că nu”.
„Suferința este ceva natural”, a spus ea. „Nu putem trăi fără provocări; asta este viața. Le putem depăși. Asta e firea umană”.
Cum eutanasia este ca și avortul
Îngrijitoarea consideră că eutanasia este foarte asemănătoare cu avortul prin modul în care este prezentată persoanelor vulnerabile.
„Ei o propun într-un mod drăguț, dulce, ca pe o modalitate plină de compasiune de a ieși din [dificultate]”, a spus ea. „O propun, însă o îndulcesc spunând că: știți, există o cale mai ușoară de ieșire din asta.”
Tsega B. și-a împărtășit propria sa experiență cu această cultură a morții în sistemul de sănătate. Când a descoperit, în tinerețe, că era însărcinată cu fiul ei, acum în vârstă de 26 de ani, medicul i-a sugerat să facă avort. Tsega a spus că a plâns când a aflat că este însărcinată, pentru că nu știa ce să facă.
„Doctorul m-a ținut de mână cu drag și mi-a propus să fac avort”, a spus ea. „A fost singura opțiune pe care mi-a oferit-o”.
Condiții de muncă precare, însă ‘cineva trebuie să o facă’
Tsega și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că ‘asistența medicală’ modernă nu se mai concentrează pe sănătate, ci pe curmarea vieții. De asemenea, nu se plătește îngrijitorilor din asistența medicală comunitară un salariu decent. Ea are trei locuri de muncă diferite pentru a se întreține și recurge adesea la băncile de alimente pentru a pune mâncare pe masă.
„Este umilitor”, a spus ea.
Tsega B. a mai declarat pentru LifeSiteNews că firmelor care angajează îngrijitori nu le pasă de bunăstarea lor. Acestea sunt deseori abuzive, nu-și recompensează angajații pe deplin și nu sunt conciliante în ceea ce privește timpul de concediu, cu atât mai puțin când vine vorba de plata concediilor.
„Nu suntem prețuiți”, a spus ea. „Dacă ceri o mărire de salariu, ți se spune că afacerea [ar da] faliment dacă ar acorda tuturor o mărire de salariu, iar atunci nu ar mai exista nicio companie și nu ar mai exista niciun loc de muncă.”
„Uneori suntem trimiși în locuri îndepărtate, la care ar trebui să refuzam să mergem, din cauza costurilor mari cu carburantul”, a continuat ea. „Trebuie să plătim carburant din propriul buzunar; pentru că cel pe care ni-l aloca firma nu este suficient. Suntem literalmente tratați ca pe niște sclavi. Dacă refuzăm deplasarea, atunci superiorii noștri devin furioși, țipă la noi și ne bruschează. Unii devin chiar foarte abuzivi. Ne presează să lucrăm, pentru că nu mai au pe altcineva. Singurul lucru care te motivează să rămâi la lucru este pasiunea ta pentru munca ta și pentru că îți pasă de oameni.”
Când a fost întrebată de ce rămâne într-un astfel de loc de muncă, Tsega B. a răspuns: „Cineva trebuie să o facă, iar acel cineva sunt eu.” Ea a spus că îi pasă cu adevărat de toți cei cu care lucrează, bătrâni, bătrâne, bolnavi și persoane cu dizabilități, și recunoaște că, oricât de teribile ar fi condițiile de muncă, totuși este o muncă pe care cineva trebuie s-o facă.
„Aceasta este plata noastră la sfârșitul zilei: să-i vedem mai veseli pe oamenii pe care îi îngrijim”, a spus ea.
„Ne confruntăm cu o criză economică, ca orice canadian. Membrii familiilor noastre nu prea au unde munci. Nu am fi ajuns în această situație de suferință dacă am fi fost plătiți suficient, pentru că astfel am fi putut să ne susținem familiile să treacă peste situația asta. Nu ar trebui să ajungem să apelăm uneori la băncile de alimente.”
Această muncă nu este doar solicitantă din punct de vedere fizic, are și un mare impact emoțional. Pe măsură ce pacienții se atașează de îngrijitori mai mult decât de propriile lor familii, îngrijitorii devin sprijinul lor emoțional.
„Când ei mor, noi le suntem alături […]. Când plâng, noi le oferim consolare”, a spus ea. „De multe ori, aceștia nu sunt consolați de familia lor, deoarece ei se obișnuiesc cu tine și tu ești cel care îi consolează mai mult. Cei mai mulți dintre noi punem suflet în ceea ce facem.”
Tsega crede că eforturile guvernului de a promova eutanasia sunt legate de tratamentul deficitar pe care îl aplică lucrătorilor din domeniul îngrijirii.
„Am ajuns foarte jos ca societate”, a spus ea. „Am ajuns atât de jos acum încât nu știu cum am putea să mai schimbăm sistemul sau modul de gândire. Asistența medicală nu mai este despre îngrijirea oamenilor, ci despre afaceri.”
Grupurile LGBT ‘pot munci ca noi toți’
Într-o perioadă de creștere a inflației, când ea și alți canadieni se luptă să cumpere alimente și să-și plătească facturile, Tsega B. și-a exprimat dezaprobarea față de cheltuielile recente ale guvernului, în special față de promisiunea recentă a lui Justin Trudeau de a oferi 100 de milioane de dolari grupurilor LGBT.
„Pentru ce?” a întrebat Tsega B. „Ei au drepturi egale și pot munci ca noi toți. Fiecare grup poate acum să-și câștige existența, trebuie doar să fim plătiți corect”.
Ea crede că guvernul ar trebui să dea banii destinați grupurilor LGBT, celor care nu își pot permite să cumpere nici măcar lucruri esențiale pentru trai.
„Sunt unii bătrâni care nu au nici lenjerie intimă, iar asistenții sociali trebuie să le cumpere pentru ei, că iată, nici după o viață de muncă unii nu își pot permite să-și cumpere medicamente și lenjerie intimă”, a dezvăluit ea.
„Există mame singure care nu au ce să le pună pe masă copiilor lor. Banii ar putea fi cheltuiți în multe alte feluri, ajutând mulți diverși oameni nevoiași.”
Autoritățile spaniole au stabilit ziua în care românul Marian Eugen Sabău va fi eutanasiat. Este primul deținut din Spania care va beneficia de moarte asistată
Românul Marian Eugen Sabău va fi eutanasiat pe 23 august.
El nu va fi judecat în Spania pentru tentativă de omor, după ce a împușcat colegi de muncă în decembrie anul trecut și a rănit polițiști în timpul evadării sale.
Curtea Constituțională a refuzat să admită recursul agenților răniți de a încerca să oprească moartea asistată a lui Marian Eugen Sabău, românul de 46 de ani din Tarragona, potrivit ziarulromanesc.es.
Spitalul Penitenciar Terrassa a stabilit executarea procedurii pentru data de 23 august.
Potrivit sentinței, magistrații consideră că nu există încălcarea drepturilor fundamentale și nicio problemă constituțională pentru a opri procesul.
După atacul la sediul fostului angajator Securitas din Tarragona, Sabău s-a baricadat într-o fermă abandonată. Acolo, înarmat cu diverse arme și o vestă antiglonț, a ignorat avertismentele negociatorilor de a se preda.
Atunci a fost neutralizat de grupul de elită al Poliției Catalane. Acum românul suferă de tetraplegie ireversibilă, are un picior amputat și este total dependent.
Bărbatul va deveni primul deținut din Spania care are dreptul la o moarte demnă, de la intrarea în vigoare a legii eutanasiei, în urmă cu un an, scrie ziarulromânesc.es.
Judecătorii au aprobat cererea avocatului românului Marian Eugen Sabău, fostul angajat al firmei de securitate Securitas, care și-a împușcat mai mulți foști colegi și a fost rănit de polițiști în timpul arestării. Inculpatul ceruse eutanasierea, din moment ce în urma împușcăturii a devenit tetraplegic.
Magistrații au concluzionat, joi, că dreptul lui Marian Eugen Sabău de a muri asistat trebuie să prevaleze asupra dreptului la ocrotire judiciară efectivă a victimelor.
Sabău, spun judecătorii, se află în condiții grave de sănătate. Are „suferințe fizice și psihice constante, fără posibilități de alinare” și o speranță de viață „limitată”.
Prezența sa pe banca acuzaților„ar reprezenta o afectare intolerabilă a demnității și integrității sale fizice și morale”, subliniază magistraţii.
Marian Eugen Sabău, în vârstă de 46 de ani, este acuzat de mai multe infracțiuni de tentativă de omor. El a fost internat din decembrie anul trecut pentru o leziune a măduvei spinării, după ce a fost împușcat de polițiști.
Practic, nu a ajuns în închisoare, pentru că nu a putut părăsi niciodată spitalul.
Comentariu saccsiv:
Conform articolului Primul caz de eutanasie a unui deținut în Spania: românul Marian Eugen Sabău. Are „suferințe fizice și psihice constante, fără posibilități de alinare” de pe Ziare com din 5 august 2022:
[…]
Agent de securitate din Tarragona, Marian Eugen Sabău era pasionat de arme și membru al unui club de tir.
Și-a împușcat foștii colegi și un polițist pe 14 decembrie 2021 după ce firma a decis să-l concedieze din cauza unui conflict de muncă și a „caracterului său dificil”.
La rândul său, bărbatul a susținut că a trăit „un iad” la serviciu și că șefii i-au făcut „viața imposibilă”. El și-a pus o perucă și s-a dus să își facă singur dreptate, cu pistolul în mână.
De ce Canada îi eutanasiază pe cei săraci?
Sursa : https://mariustuca.ro/externe/de-ce-canada-ii-eutanasiaza-pe-cei-saraci-61238.html
Sunt canadienii conduși spre sinucidere asistată de sărăcie sau de criza de sănătate? Criticii susțin că legile canadiene sunt folosite abuziv pentru a îi pedepsi pe cei săraci și infirmi iar experții spun că acecste cazuri reprezintă eșecul țării de a avea grijă de cetățenii săi cei mai vulnerabili. The Spectator a difuzat un articol cu titlu provocator: De ce Canada eutanasiază pe săraci ?
Există o vorbă de duh la nesfârșit repetată a poetului Anatole France că „legea, în egalitatea sa maiestuoasă, interzice atât bogaților, cât și săracilor să doarmă sub poduri, să cerșească pe străzi și să fure pâine”. Ceea ce, cu siguranță, Anatole France nu a prevăzut, este că o țară întreagă – și una ostentativ progresistă – a decis să ia în serios sarcasmul și să-l ducă pâna la concluzia sa firească.
De anul trecut, legea canadiană, în toată măreția sa, a permis atât celor bogați, cât și celor săraci să se sinucidă dacă sunt prea săraci pentru a continua să trăiască cu demnitate. De fapt, statul canadian mereu generos va plăti chiar și pentru moartea lor. Ceea ce nu va face este să cheltuiască bani pentru a le permite să trăiască în loc să se sinucidă.
Ca și în cazul majorității pantelor alunecoase, totul a început cu o negare puternică a faptului că există. În 2015, Curtea Supremă a Canadei a inversat 22 de ani din propria sa jurisprudență, anulând interdicția țării privind sinuciderea asistată ca fiind neconstituțională, respingând cu bucurie temerile că decizia ar „iniția o coborâre pe o pantă alunecoasă către omucidere” împotriva persoanelor vulnerabile, așa cum a fost fondată pe „exemple anecdotice”. În anul următor, Parlamentul a adoptat în mod corespunzător o legislație care permite eutanasierea, dar numai pentru cei care suferă de o boală terminală a căror moarte naturală era „previzibilă în mod rezonabil”.
A fost nevoie de doar cinci ani pentru ca „panta” proverbială să apară, când parlamentul canadian a promulgat Bill C-7 , o lege cuprinzătoare a eutanasiei care a abrogat cerința „previzibilă în mod rezonabil” – și cerința ca boala să fie „terminală”. Acum, atâta timp cât cineva suferă de o boală sau dizabilitate care „nu poate fi ameliorată în condițiile pe care le considera acceptabile”, poate profita de ceea ce acum este cunoscut eufemistic drept „asistență medicală la moarte” (MAID pe scurt) gratuită.
Destul de curând, canadienii din toată țara au descoperit că, deși ar prefera altfel să trăiască, erau prea săraci pentru a-și îmbunătăți bolile într-o măsură acceptabilă.
Nu întâmplător, Canada are unele dintre cele mai mici cheltuieli de îngrijire socială din orice țară industrializată, îngrijirea paliativă este accesibilă doar unei minorități, iar timpii de așteptare în sectorul sănătății publice pot fi insuportabili, până la punctul în care aceeași Curte Supremă care a legalizat eutanasia a declarat acei timpi de așteptare drept o încălcare a dreptului la viață.
Mulți din sectorul sănătății au ajuns la aceeași concluzie. Chiar înainte de adoptarea legii C-7, rapoartele de abuz au fost răspândite. Un bărbat cu o boală neurodegenerativă a mărturisit Parlamentului că asistentele și un specialist în etiologie medicală de la un spital au încercat să-l constrângă să se sinucidă, amenințându-l că îl vor falimenta cu costuri suplimentare sau dându-l afară din spital. Practic, fiecare grup pentru drepturile persoanelor cu dizabilități din țară s-a opus noii legi. Fără efect: guvernul a considerat convenabil să ignore aceste grupuri, de altfel, impecabil de progresiste.
De atunci, lucrurile s-au înrăutățit. O femeie din Ontario a fost forțată să se eutanasieze , deoarece veniturile ei de locuință nu i-au permis să obțină o locuință mai bună care să nu-i agraveze alergiile paralizante. O altă femeie cu dizabilități a cerut să moară pentru că „pur și simplu nu își permite să trăiască în continuare”. O alta a căutat eutanasie , deoarece datoriile legate de Covid a lăsat-o în imposibilitatea de a plăti pentru tratamentul care i-a păstrat durerea cronică suportabilă – sub guvernul actual, canadienii cu dizabilități au primit 600 de dolari în asistență financiară suplimentară în timpul Covid; studenții au primit 5.000 de dolari .
Când familia unui bărbat cu dizabilități de 35 de ani care a recurs la eutanasie a ajuns la casa de îngrijire în care locuia, ei au găsit „urină pe podea… locuri în care erau fecale pe podea… locuri în care picioarele ți se lipeau. De exemplu, dacă stăteai lângă patul lui piciorul tău era literalmente blocat. Potrivit guvernului canadian, legea sinuciderii asistate se referă la „prioritizarea autonomiei individuale a canadienilor”; s-ar putea întreba câtă autonomie avea un om cu handicap care zăcea în propria sa murdărie în a cântări moartea asupra vieții.
În ciuda insistenței guvernului canadian că sinuciderea asistată se referă la autonomie individuală, acesta a urmărit și avantajele sale fiscale. Chiar înainte de intrarea în vigoare a legii C-7, ofițerul parlamentar de buget al țării a publicat un raport despre economiile de costuri pe care le-ar crea: în timp ce vechiul regim MAID a economisit 86,9 milioane de dolari pe an – o „reducere netă a costurilor”, în cuvintele sterile ale raportului– proiectul de lege C-7 ar crea economii nete suplimentare de 62 de milioane de dolari pe an. Asistența medicală, în special pentru cei care suferă de boli cronice, este costisitoare; dar sinuciderea asistată îl costă pe contribuabil doar 2.327 USD per „caz”. Și, bineînțeles, cei care trebuie să se bazeze în întregime pe Medicare furnizat de guvern reprezintă o povară mult mai mare pentru buget decât cei care au economii sau asigurări private.
Și totuși, mass-media bogat subvenționată din Canada, cu unele excepții onorabile, și-a exprimat remarcabil de puțină curiozitate cu privire la uciderea socială deschisă a cetățenilor într-una dintre cele mai bogate țări ale lumii. Poate, la fel ca mulți doctori, jurnaliştilor le este frică să nu fie acuzaţi că sunt „anti-progresiști” pentru că pun sub semnul întrebării noua cultură a morţii, o acuzaţie fatală în cercurile politice. Radiodifuzorul public din Canada, care în 2020 i-a asigurat pe canadieni că „nu există nicio legătură între sărăcie, alegerea morții asistate medical ”, a avut puține de spus despre vreuna dintre evoluțiile ulterioare.
Anul viitor, porțile se vor deschide și mai mult atunci când cei care suferă de boli mintale – un alt grup disproporționat de sărac – vor deveni eligibili pentru sinucidere asistată, deși medicii și asistentele entuziaști au anticipat deja legea.
Se vorbește deja despre permiterea accesului „minorilor maturi” la eutanasie – gândiți-vă doar la economiile pe viață.
Dar amintiți-vă, pantele alunecoase sunt întotdeauna o eroare.
MEDICINA SATANICA: Cum sunt ucisi bebelusii in Belgia – li se administrează injecția letală si mor prin înecare când plămânii lor se umplu de fluid … uneori durează chiar 100 de ore pentru ca moartea să survină. Arată pașnic pentru că nu-și pot mișca mușchii și sunt paralizați
LIFE SITE: 24 infants illegally killed in Belgium by lethal injection over a period of 15 months
În decurs de 15 luni, 24 de bebeluși au fost uciși ilegal în Belgia prin injecție letală
Cei cărora li se administrează injecția letală ‘mor prin înecare când plămânii lor se umplu de fluid… durează 100 de ore pentru ca moartea să survină’. Arată pașnic ‘pentru că nu-și pot mișca mușchii și sunt paralizați’.
De Emily Mangiaracina, 17 Noiembrie 2021, LifeSiteNews
Shutterstock
FLANDERS, Belgia (Life Site News) – Un studiu din 2021 referitor la deciziile de „încetare a vieții” pentru nou-născuții belgieni „grav bolnavi” a relevat că 24 de copii au primit injecții letale pe parcursul a 15 luni.
Potrivit studiului, care a analizat toți nou-născuții care au murit în Flandra, Belgia, între septembrie 2016 și decembrie 2017, 61% dintre copiii decedați au avut o ‘decizie de încetare a vieții (EOD)’ care a precedat moartea lor.
Dintre acești 61 la sută dintre nou-născuți, 10 la sută au primit medicamente cu ‘intenția explicită de curmare a vieții’. Acest lucru contrastează cu cei 14 la sută dintre sugarii cărora li s-au administrat medicamente cu ‘posibil’ efect de curmare a vieții.
Pentru alți 12 la sută dintre acei sugari supuși EOD, s-a luat decizia de a li se refuza tratamentul. Pentru 25 la sută dintre acești nou-născuți a fost luată decizia de a li se suspenda tratamentul. Nu este clar dacă decizia de eutanasiere a bebelușilor a fost luată de medici, de părinți sau de ambele părți.
Deși eutanasia este legală în Belgia, chiar și pentru minori în unele cazuri, eutanasierea sugarilor este ilegală, deoarece eutanasia legală presupune ca minorul să fie ‘capabil de discernământ și conștient la momentul solicitării eutanasiei’, după cum a precizat Institutul European de Bioetică (EIB).
Sursa de știri de bioetică BioEdge a relatat: „Medicii care au eutanasiat nou-născuți prin injecție letală au indicat că în 91% din cazuri motivul principal al acțiunii lor a fost că nu exista nicio speranță de ‘viitor suportabil’ pentru copil”.
„Cu alte cuvinte, acești copii aveau o șansă reală de supraviețuire, dar echipa medicală – fără îndoială în acord cu părinții lor – a considerat că viața lor nu merita să fie trăită până la capăt”, a continuat Michael Cook de la Bio Edge.
„De ce se abat practicienii de la cadrul legal atunci când este vorba de copii care nu se pot exprima?”, a continuat el.
Studiul, publicat în ediția Fetal și Neonatal a revistei Arhivele Bolilor în Copilărie (ADC), a folosit un sondaj care a inclus chestionare anonime ale medicilor care au făcut EOD-uri pentru toate cazurile de deces ‘identificate prin intermediul certificatelor de deces’.
Bio Edge a observat că „proporția nou-născuților care au murit după o injecție deliberată cu un medicament letal pare să fi crescut de la 7% la 10% față de un sondaj realizat în 1999-2000 (înainte ca orice tip de eutanasie să fie legală)”.
Ilora Finlay, medic specialist în îngrijiri paliative, a explicat că realitatea morții prin injecție letală contrazice noțiunea comună că astfel de morți sunt ‘blânde’ sau ‘pașnice’.
În opinia lui Finlay, cei cărora li se administrează injecția letală „mor prin înecare în momentul în care plămânii lor se umplu de fluid. Uneori este nevoie de cinci minute pentru ca persoana să moară, dar alteori se poate trezi din nou – iar în unele cazuri este nevoie de 100 de ore pentru ca decesul să survină”.
„Aceasta nu este o moarte blândă, pașnică. Doar pare pașnică”, a spus ea, „pentru că nu-și pot mișca mușchii și sunt paralizați”.
Conform studiului, ‘informațiile empirice recente despre’ practicile de ‘scurtare a vieții’ prin EOD ‘sunt rare’.
În 2014, Belgia a devenit prima țară care a legalizat sinuciderea asistată pentru minori. Legea permite minorilor cu boli în fază terminală care se confruntă cu ‘suferințe insuportabile’ să fie supuși eutanasiei dacă părinții lor își dau acordul.
Alex Schadenberg, directorul executiv al Coaliției pentru Prevenirea Eutanasiei, a vorbit anterior pentru Life Site News despre ‘panta alunecoasă’ a eutanasiei legalizate.
„Odată ce spui că este în regulă ca medicul să îți facă o injecție letală, cerul este limita”, a spus Schadenberg. Odată ce uciderea oamenilor este permisă din punct de vedere legal, „atunci rămâne o singură întrebare, cine? Asta este tot ce a mai rămas”.
‘Tendințe Recente în Eutanasie și alte Practici de Curmare a Vieții în Belgia‘ a relatat în 2015 că 6,3% dintre decesele din Flandra au implicat ‘decesul asistat de medic’. Acest termen a fost definit ca injecție letală la cererea pacientului (‘eutanasie’), sinucidere asistată și ‘moarte fără solicitare explicită’. Au fost găsite 12% dintre decese ca fiind în urma unei ‘sedări profunde continue și complete până la moarte’, pe care Wesley Smith a descris-o ca fiind ‘o formă de eutanasiere ascunsă’.
Inca o Fereastra Overton: Oameni de stiinta vor ca cetatenii sa fie implantati cu un CIP DE EUTANASIERE care sa-i ucida la primul semn de dementa
Life News: Scientists Want People Fitted With Euthanasia Chip That Kills You at First Sign of Dementia
Oamenii de știință te vor echipat cu un cip de eutanasiere care să te omoare la primul semn de demență
Internațional| Dreptul la viață UK |12 August 2021| Londra, Anglia | LifeNews
Un articol recent publicat în „The Hastings Center Report”, o revistă academică de bioetică, a propus un implant care să livreze automat o substanță letală la debutul demenței.
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
4 comments