De ce planurile occidentale pentru la iarna seamana atat de mult cu iernile din vremea lui Ceausescu? Va urma si o mega revolutie, precum cea din 1989?

Aflam de pe Flux 24 despre Planul de urgență al guvernului italian pentru iarnă: Închiderea anticipată a magazinelor (la ora 19), reducerea iluminatului public va ajunge la 40%, reducerea livrării gazelor și energiei electrice la companii, în locuințe temperatura caloriferelor se reduce cu 2 grade:

Planul de urgență al guvernului italian condus de Mario Draghi prevede conform Il Messagero:

in locuinte temperatura caloriferelor se reduce cu 2 grade;
interdicție de iluminare în cazuri extreme;
reducere a iluminatului lămpilor stradale din orașe și muzee (până la 40%);
închiderea anticipată a birourilor publice;
reducerea încălzirii la 19 grade în birourile publice;
închiderea anticipată a spațiilor private (la 23:00);
închiderea anticipată a magazinelor (la ora 19);
reducerea gazelor și energiei electrice la companii „întreruptibile”.
Planul prevede, de asemenea, o utilizare mai mare a energiei derivate din cărbune. Și extragerea gazului de pe platforme cu foraj. Scăderea temperaturilor în locuințe privește perioada de iarnă, în timp ce vara ar putea exista o limită a folosirii aerului condiționat în locuință de până la 27 de grade. Tăierea iluminatului ar putea afecta în primul rând iluminatul extern al locuințelor private și al condominiilor.
Conform planului, reducerea iluminatului public va ajunge la 40%. Adică doar un stâlp din doi va rămâne aprins noaptea. În cazuri extreme se consideră că orele de lucru ale birourilor publice se reduc la 17.30.

Parțial, austeritatea a început deja: de la 1 mai și până pe 30 aprilie 2023, temperaturile în birourile publice nu pot fi mai mari de 19 grade iarna și sub 27 vara. Următorul pas ar fi o interdicție de oprire în incinte și magazine. Afacerile ar închide obloanele la ora 19, iar acest lucru ar trebui să se aplice și celor care vând alimente, dar nu și farmaciilor. Locurile publice ar avea o oprire la ora 23:00. Această nouă regulă s-ar aplica barurilor, restaurantelor, puburilor și cluburilor de noapte.

 

Comentariu saccsiv:

Seamana mult cu viata din finalul epocii Ceausescu.

Si sa nu se iluzioneze italienii ca va fi doar atat. E loc de mai rau. Si sa nu se iluzioneze nici restul UE, ca va fi doar in Italia. Si nici America de Nord, ca va fi doar in UE.

In Romania a urmat „Revolutia din 1989”. Ce va urma acum?

Pentru cei tineri sau pentru cei ce au uitat, iata cateva paragrafe dintr-un articol din 2021, de pe Ziare.com:

[…]

Anii ’80 au insemnat pentru populatia Republicii Socialiste Romania foame, frig si intuneric in case. Cum Nicolae Ceausescu era obsedat de investitiile industriale megalomanice, dar si de plata datoriei externe, bunurile de larg consum, in special carnea, erau insuficiente.

In 19 decembrie 1980, Nicolae Ceausescu promulga decretul care stabilea rationalizarea consumului de de alimente in functie de judet, diferentiate pe categorii de populatie. Vorbim despre „Legea pentru constituirea, repartizarea si folosirea pe judete a resurselor pentru aprovizionarea populatiei”. In 1984, se stabileste si ratia de carne anuala, si anume 39 de kilograme.

Ceausescu stabilea ratia fiecarui roman: 300 de grame de paine pe zi, 500 de grame de branza pe luna, circa 10 oua pe luna si 500 de grame de carne de porc sau vita pe luna, 1 kg de carne de pasare pe luna, 100 de grame de unt in fiecare luna, 1 kg de zahar, 1 litru de ulei si 1 kg de faina. Cu toate acestea, ratia ramane pe hartie, pentru ca nici macar aceste cantitati nu puteau fi respectate din cauza penuriei de alimente.

[…]

Decretul Consiliului de Stat 306/1981 privind „masuri pentru prevenirea si combaterea unor fapte care afecteaza buna aprovizionare a populatiei” din octombrie 1981 stabilea pedepse pentru romanii care faceau provizii de mancare.

Mai mult, Articolul 1 al Decretului 306 stipula ca: „Constituie infractiune de specula si se pedepseste potrivit prevederilor Codului Penal cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani cumpararea de la unitatile comerciale de stat si cooperatiste, in scop de stocare, in cantitati care depasesc nevoile consumului familial pe o perioada de o luna, de ulei, zahar, faina, malai, orez, cafea, precum si de alte produse alimentare a caror stocare afecteaza interesele celorlalti cumparatori si buna aprovizionare a populatiei”.

[…]

In Romania anilor ’80 motivul era datoria externa.

Actualmente, principalul motiv invocat de Occident este gazul rusesc sau mai bine spus, „necesitatea pedepsirii Rusiei”.

Insa, oricum, nenorocirea ce avea sa vina se vedea extrem de bine inca inainte de invadarea Ucrainei si era cauzata de Green Deal. Cititi va rog articolul din 2021:

Green Deal (economia decarbonizată) conduce omenirea spre o criză catastrofală iar populația va începe lupta pentru supraviețuire

Si nu doar de Green Deal…

Datoria statelor era de peste 300 000 de miliarde dolari in 2021:

STAPANII BANILOR: Datoria statelor este de peste 300 000 de miliarde dolari / In comparatie cu acesti papusari, Bill Gates este un pârț iar Big Pharma un mizilic

Iar datoriile trebuiesc platite. Intr-un fel sau altul. Si astfel ajungem la constatarea ca, pana la urma, motivele nu sunt chiar atat de diferite de cele din Romania anilor ’80.

Ajungem, de fapt, la subiectul propozitiei: absolut totul a fost si este orchestrat de stapanii banilor (Green Deal, razboaie, restrictii anti Covid, preturi, etc.). Iar guvernele, Big Pharma, multinationalele, etc. nu sunt decat executantii lor.

Cititi va rog mai multe despre acesti stapani ai banilor in articolele din 2021:

Nu vine “mama tuturor crizelor”, ci vine ceva atat de mare, incat ar trebui inventat un nou cuvant

Stapanii banilor: Creatura din Jekyll Island

De ce vor criza? Pentru ca vor revolutie. Pe care, evident, tot niste marionete ale lor o vor orchestra.

De ce vor revolutie? Asta-i o intrebare de nota 10, la care cititorii vechi stiu deja raspunsul.

BNR: datoria externă pe termen lung 77,630 miliarde euro iar datoria externă pe termen scurt 33,266 miliarde euro

Sursa: https://www.stiripesurse.ro/suma-alarmanta-bnr-anunta-ca-datoria-externa-a-romaniei-a-crescut-cu-5-miliarde-de-euro_1485139.html

Creștere uriașă a datoriei externe a Româiei, în primele luni ale acestui an. În primele cinci luni ale anului, datoria externă totală a crescut cu 5,023 miliarde euro, anunță BNR.

În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 77,630 miliarde euro la 31 mai 2020 (70 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 5,4 la sută față de 31 decembrie 2019, iar datoria externă pe termen scurt a înregistrat nivelul de 33,266 miliarde euro (30 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 3,2 la sută față de 31 decembrie 2019, conform Mediafax.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 18,8 la sută în perioada ianuarie – mai 2020, comparativ cu 18,6 la sută în anul 2019. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 mai 2020 a fost de 5,8 luni, în comparație cu 4,6 luni la 31 decembrie 2019.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 mai 2020 a fost de 79,3 la sută, comparativ cu 73,8 la sută la 31 decembrie 2019.

În perioada menționată, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 2,881 miliarde euro, comparativ cu 3,414 miliarde euro în perioada ianuarie-mai 2019.

În structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 921 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 379 milioane euro, balanța veniturilor primare a adus o contribuție pozitivă de 513 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 562 milioane euro.

Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat valoarea netă negativă de 338 milioane euro (comparativ cu o valoare netă pozitivă de 2 059 milioane euro în perioada ianuarie – mai 2019), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă negativă de 72 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 266 milioane euro.