După retragerea neonorantă a trupelor SUA și ale aliaților săi din Afganistan, Iohnannis ar putea pregăti Arcul de Triumf pentru o nouă defilare: cea a trupelor românești retrase din Africa, în urma dizolvării operațiunilor Takuba și Barkhane, derulate în Mali, cu impact în alte patru țări africane. E drept că ostașii români nici nu au apucat să ajungă la fața locului, dar astea sunt amănunte complet nesemnificative. Practic, România se retrage dintr-o operațiune la care nici măcar nu a luat parte.
De ce s-a dus președintele României la Paris, ieri, la o reuniune informală convocată de omologul francez?
Simplu: pentru a lua act de anularea unor operațiuni de menținere a păcii derulate în regiunea Sahel de un deceniu încoace, prin care trupe franceze și ale altor state aliate au încercat să țină piept forțelor islamist-teroriste, cum erau etichetate.
Franța a decis retragerea respectivelor forțe, aflate sub comanda sa, dintr-un motiv foarte simplu: nu a mai făcut față situației, tensiunile escaladînd vertiginos în zonă în ultimul an mai ales. Pe deasupra, Macron își anunță oficial peste cîteva zile noua candidatură la președinție și retragerea soldaților francezi de peste mări și țări dă bine la electorat.
La fel ca în Afganistan, retragerea trupelor internaționale se estimează că va duce la înrăutățirea dramatică a situație în regiune, adică în Burkina Faso, Ciad, Mali, Mauritania și Niger. Franța a tot dat asigurări încă de anul trecut că nu abandonează complet regiunea, dar presa africană e sceptică și consideră că acesta e marele final, cu întrebarea-cheie ce va fi mai departe?
Partea nostimă e că Iohannis a mers la reuniunea de la Paris, deși România nu a fost vreodată, efectiv, parte a acestor operațiuni.
Anul trecut, în vară, Parlamentul României a votat, e drept, la cererea lui Iohannis, participarea țării noastre cu trupe la operațiunea Takuba într-un moment bizar, cînd deja se vorbea fățiș despre finalul respectivei operațiuni. În plus, Macron anunțase oficial finalul operațiunii-soră Barkhane în debutul acestui an.
Trupele ar fi trebuit să plece în Africa în octombrie, dar nu au făcut-o nici pînă azi, fiind puse în stand by, evident, de către partea franceză, care știa exact cum vor evolua lucrurile. Pe 12 ianuarie, în discursul rostit în fața ambasadorilor străini, Iohannis încă mai credea basmul cu cocoșul roșu: ”Am luat decizia de a participa și la misiunea Takuba și sprijinim activ Coaliția Internațională pentru Sahel.”
Ieri, Administrația prezidențială ne informa, sec: ”Președintele României și-a exprimat regretul cu privire la deteriorarea accelerată a situației politice din Mali, care a condus la decizia de retragere a Forței Takuba din această țară”.
Decizia de retragere, coincidență ori ba, e oficializată acum de Macron în buza campaniei electorale prezidențiale. El nu admite că ar fi vorba de un eșec al Franței și dă vina pe conducerile respectivelor state: ”Nu putem rămâne implicați militar alături de autoritățile de facto ale căror strategii și scopuri ascunse nu le împărtășim”. 48 de militari francezi au murit în operațiunile pomenite, făcînd opinia publică să mîrîie tot mai nervos către palatul Elysee: ce căutăm noi acolo?
Una peste alta, Iohannis a făcut o mică excursie la Paris doar în baza unui vot în parlament fără urmări concrete. Dar asta nu înseamnă că trupele care au stat echipate luni de zile așteptînd OK-ul francez nu ar putea defila pe sub Arcul de Triumf, în buna tradiție mioritică. La urma-urmei, au vrut să fie eroi, doar că nu au mai apucat. (Bogdan Tiberiu IACOB)
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a participat miercuri, la Paris, la invitaţia preşedintelui Republicii Franceze, Emmanuel Macron, la o reuniune informală privind situaţia de securitate din Sahel. Şeful statului a subliniat necesitatea menţinerii unităţii şi coordonării, inclusiv cu partenerii regionali, precum şi a continuării eforturilor comune în vederea asigurării păcii şi securităţii în regiune
Participanţii la reuniune au fost de acord că situaţia de securitate nu mai permite prezenţa forţelor franceze (operaţiunea Barkhane) şi a Forţei Takuba în Mali. Totodată, au reafirmat angajamentul în sprijinul păcii şi stabilităţii în Sahel, inclusiv printr-o posibilă relocare a forţelor respective în zona Sahel şi regiunile învecinate dinspre Golful Guineea.
Preşedintele Klaus Iohannis a salutat organizarea reuniunii înainte de Summitul Uniunea Europeană – Uniunea Africană şi a subliniat necesitatea menţinerii unităţii şi coordonării, inclusiv cu partenerii regionali, precum şi a continuării eforturilor comune în vederea asigurării păcii şi securităţii în regiune, în beneficiul cetăţenilor. Preşedintele României a subliniat că asigurarea securităţii şi a stabilităţii în Vecinătatea Sudică a UE este cu atât mai importantă cu cât ne confruntăm şi cu provocări acute de securitate în Vecinătatea Estică, în proximitatea Ucrainei şi la Marea Neagră.
Preşedintele Klaus Iohannis a reamintit, totodată, că, în solidaritate cu partenerii africani, România a aprobat, în 2021, desfăşurarea militarilor săi în cadrul Forţei multinaţionale de luptă împotriva terorismului Takuba, în coordonare cu forţele G5 Sahel, această decizie reprezentând o expresie a angajamentului solid al ţării noastre pentru securitatea Sahelului.
Preşedintele României şi-a exprimat regretul cu privire la deteriorarea accelerată a situaţiei politice din Mali, care a condus la decizia de retragere a Forţei Takuba din această ţară. Preşedintele Klaus Iohannis a reiterat menţinerea angajamentului României, cu ajustarea modalităţilor de implementare în funcţie de evoluţiile de securitate din regiune, arătând, totodată, că obiectivul prioritar rămâne asigurarea securităţii civililor ameninţaţi de terorism şi de creşterea nivelului de violenţă.
Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat, de asemenea, importanţa continuării explorării opţiunilor disponibile, împreună cu actorii regionali, pentru a facilita o dezescaladare a tensiunilor şi a evidenţiat necesitatea implicării partenerilor africani în lupta împotriva terorismului în Sahel şi pentru a preveni răspândirea acestui fenomen în regiunile învecinate.
Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, cu prilejul reuniunii, liderii europeni ai ţărilor participante la Forţa Takuba, alături de o serie de parteneri africani au abordat evoluţiile politice şi de securitate din Sahel şi au exprimat sprijinul pentru Mali şi poporul malian în eforturile de a obţine pacea şi stabilitatea durabile şi, respectiv, pentru continuarea combaterii terorismului în regiunea Sahel.
Anthony Fauci a fost întrebat dacă „vom ajunge în punctul în care nu va trebui să mai purtăm măști în avioane”. Fauci a prezis că pasagerii companiilor aeriene vor fi obligați pentru totdeauna să poarte măști de protecție. De fapt, Fauci a extins estimarea pentru orice „spațiu închis”.
„Cred că atunci când ai de-a face cu un spațiu închis, deși ventilația este bună, vrei să faci acel pas suplimentar”, susține Fauci. „Un zbor de la Washington la San Francisco durează cinci ore. Chiar dacă beneficiem de un sistem de filtrare bun, cred că este prudent să purtăm măști și ar trebui să o facem”, explică el.
Fauci a mai prezis că varianta Omicron va reprezenta un „stres semnificativ” asupra sistemelor spitalicești din Statele Unite. Însă, datele din Africa de Sud par a-l contrazice.
Masca este obligatorie în mijloacele de transport în comun din SUA până pe 18 martie 2022, dar probabil măsura va fi extinsă.
Cu siguranță, noua variantă exista în Olanda înainte de sosirea, în data de 26 noiembrie, a două zboruri cu circa 600 de pasageri, între care au fost identificate cel puțin 13 persoane infectate cu Omicron.
Purtătorul de cuvânt al Institutului Național de Sănătate Publică din Olanda a declarat că Omicron a fost depistată în două probe prelevate în perioada 19 – 23 noiembrie în această țară.
Așadar, înaintea anunțului din 24 noiembrie.
Oricum, momentul anunțării noii variante de către Africa de Sud trebuie corelat cu momentul recoltării probelor analizate.
Prelevarea s-a făcut pe 9 noiembrie, așadar până la anunțul oficial privind descoperirea unei noi variante au trecut aproape două săptămâni, timp în care virusul s-a putut răspândi în condițiile anterioare impunerii restricțiilor de călătorie.
Motive de optimism în Africa de Sud
„Descoperirea legată de prezența Omicron în Europa arată că exista deja răspândire comunitară, deci nu este vorba despre aceste cazuri „importate” din Africa de Sud.
Trebuie să ne așteptăm ca în următoarele săptămâni studiile științifice să ducă la descoperirea mai multor informații despre această nouă variantă, despre eficiența vaccinurilor în fața noii variante.
Sunt însă și motive de optimism, cel puțin aici, în Africa de Sud.
Oamenii de știință cred că vaccinurile vor fi eficiente în prevenirea îmbolnăvirilor severe”, a declarat David Mackenzie, corespondent CNN din Johannesburg, Africa de Sud, în cadrul News Hour with CNN.
Tulpina super-mutantă de coronavirus a primit numele Omicron, iar OMS a declarat-o „variantă îngrijorătoare”
Experții OMS au decis vineri că noua variantă de coronavirus secvențiată de cercetătorii din Africa de Sud este o „variantă îngrijorătoare”, care are un potențial de reinfectare mai mare decât al celorlalte variante. Cunoscută până acum ca tulpina B.1.1.529, noua tulpină a primit și un nume: Omicron, relatează BBC.
Tulpina a fost depistată până acum în Africa de Sud, Botswana, Belgia, Hong Kong și Israel.
Organizația Mondială a Sănătății declarase că „monitorizează îndeaproape” varianta raportată și urma să aibă vineri o reuniune tehnică pentru a stabili dacă B.1.1.529 ar trebui să fie desemnată drept variantă de „interes” sau de „îngrijorare”.
Noua tulpină, care a fost identificată marți, prezintă „un număr extrem de mare” de mutații, iar proteina spike arată diferit de versiunea luată în considerare atunci când au fost concepute vaccinurile. Cele mai recente date, prezentate joi de oamenii de știință sud-africani, au arătat că varianta pare să fie, totodată, și mai transmisibilă.
Aceasta este a cincea variantă a coronavirusului SARS-CoV-2 declarată de OMS „variantă de natură să stârnească îngrijorare” , de la începutul pandemiei. Celelalte au fost Alpha, Beta, Gamma și Delta. Tulpinile declarate „variante de îngrijorătoare” comportă un risc mai mare de transmisibilitate și răspândire față de cele catalogate drept „variante de interes”, care sunt ținute sub observație după ce sunt depistate în areale relativ restrânse.
O serie de state au început să ia deja măsuri impunând restricții stricte pentru călătoriile în și din sudul Africii.
Și Mecanismul Consiliului UE pentru răspuns la crize a căzut de acord, vineri, ca zborurile spre țările sud-africane afectate de focarul cu noua mutație a coronavirusului care provoacă îngrijorări, B.1.1.529, să fie suspendate. De asemenea, președinția slovenă a Consiliului cere să fie aplicate restricții temporare asupra celor care vin din aceste state, inclusiv testarea și carantinarea tuturor pasagerilor.
România va introduce pe lista roșie statele vizate de noua tulpină COVID, din sudul Africii, dacă OMS va recomanda acest lucru, a anunțat vineri, după ședința de Guvern, ministrul de Interne, Lucian Bode. Asta presupune carantină obligatorie, indiferent dacă persoanele care vin din aceste țări sunt vaccinate sau nu, a explicat Bode.
Generalul Abdel Fattah al-Burhan a anunțat la televiziunea publică dizolvarea guvernului. Foto: Profimedia Images
Mai mulți membri ai guvernului de tranziție din Sudan au fost arestați chiar în casele lor, în contextul unei crize politice profunde în această țară africană, relatează BBC și Reuters. Cel puțin patru membri ai cabinetului sudanez civil au fost arestați de soldați neidentificați în primele ore ale zilei de luni.
Reacții internaționale la lovitura de stat din Sudan
ACTUALIZARE ORA 17:00 Uniunea Europeană a condamnat luni arestarea prim-ministrului sudanez Abdalla Hamdok și a altor membri ai cabinetului și a cerut eliberarea lor imediată după ce șeful militar al țării a dizolvat guvernul de tranziție.
„Solicităm forțelor de securitate să-i elibereze imediat pe cei pe care i-au reținut ilegal”, a declarat șeful UE pentru politică externă, Josep Borrell, într-un comunicat.
Și ministrul german de externe Heiko Maas a cerut încetarea imediată a tentativei de lovitură de stat din Sudan, într-o declarație publicată luni.
„Facem apel la toți cei care sunt responsabili pentru securitatea și ordinea statului în Sudan, să continue procesul de tranziție politică pașnică către o democrație în Sudan”, a declarat acesta.
Amnesty International a cerut autorităților din Sudan „să respecte drepturile omului”, după arestarea prim-ministrului țării Abdalla Hamdok și a altor oficiali.
Totodată, secretarul general al Națiunilor Unite, António Guterres, a condamnat lovitura militară în curs de desfășurare și a cerut eliberarea premierului și a altor oficiali.
Casa Albă a transmis că administrația Biden este „profund alarmată” de lovitura de stat care se desfășoară în Sudan.
Armata a dizolvat guvernul de tranziție și a preluat puterea
ACTUALIZARE ORA 16:00 Abdel Fattah al-Burhan, un ofițer militar care a condus Consiliul Suveran al Sudanului, un organ comun de guvernământ care împarte puterea cu autoritățile civile, a anunțat că a dizolvat consiliul și guvernul de tranziție, anunțând stare de urgență în toată țara.
Într-o declarație televizată, al-Burhan a anunțat că un „guvern reprezentativ independent și echitabil” va prelua puterea până la alegerile din 2023.
Șeful forțelor armate din Sudan a declarat că acordul de împărțire a puterii cu membrii civili ai consiliului suveran de tranziție al țării „a devenit un conflict” în ultimii doi ani, „amenințând pacea și unitatea” în Sudan.
„Acest lucru a făcut ca armata să protejeze siguranța și securitatea acestei țări”, a declarat generalul Abdel Fattah al-Burhan
CNN anunță că împotriva manifestanților care protestează împotriva loviturii de stat în capitala Khartoum s-a tras cu muniție. Ministerul Informațiilor a spus că au existat victime.
Potrivit unor raportări, împotriva protestatarilor care manifestează pe străzile capitalei din Sudan s-a trans cu gloanțe. Foto: Profimedia Images
Premierul și soția au fost arestați și duși într-o locație secretă
ACTUALIZARE ORA 12:20 Premierul Sudanului Abdalla Hamdok și soția sa Muna Abdallah au fost arestați și duși într-o locație secretă, a declarat luni consilierului economic al prim-ministrului, Adam Hireka, pentru CNN.
Ministerul Informațiilor din țară a anunțat luni mai devreme că premierul Hamdok a fost plasat în arest la domiciliu de „forțele militare”, într-o declarație publicată pe Facebook.
Mai mulți miniștri și oficiali guvernamentali au fost arestați, a mai precizat Ministerul Informațiilor. În mesajul publicat pe Facebook este transmis și un apel al premierului reținut, care le cere oamenilor să iasă în stradă.
„„Prim-ministrul sudanez Abdalla Hamdok, într-un mesaj din arestul său la domiciliu, le cere sudanezilor să adere la mijloace pașnice de protest și să ocupe străzile pentru a-și apăra revoluția”, transmite ministerul în mesajul publicat pe Facebook.
De asemenea, forțele militare au luat cu asalt postul de radio de stat al Sudanului și i-au reținut pe angajați.
Zborurile de pe Aeroportul Internațional Khartoum au fost suspendate, internetul a fost oprit, iar podurile au fost ocupate de forțele militare.
Site-ul de monitorizare a internetului NetBlocks a confirmat luni că conectivitatea la internet a fost „grav perturbată” în Sudan.
Știrea inițială
Martorii spun, însă, că internetul a fost tăiat în capitala Khartoum, iar primele imagini care au apărut pe rețelele sociale arată mulțimi furioase care ard cauciucuri pe străzi.
Liderii grupurilor pro-democrație din Sudan au cerut susținătorilor lor să se opune oricărei încercări de lovitură de stat militară.
Informațiile despre aceste arestări vin în situația în care Sudanul este măcinat de tensiuni profunde între autoritățile civile și militare care împart puterea într-un aranjament de guvernare comună din 2019, de când l-au dat jos de la putere pe dictatorul Omar al-Bashir. Acesta a fost înlăturat de la conducerea țării după 30 de ani.
Situația a fost înrăutățită de o presupusă tentativă de lovitură de stat, atribuită susținătorilor lui al-Bashir, aceasta fiind dejucată în septembrie.
La începutul acestei luni, adversarii tranziției democratice a țării au ieșit pe străzile capitalei pentru a cere armatei să preia puterea prin lovitură de stat. De cealaltă parte, joi, susținătorii guvernului de tranziție au ieșit și ei în stradă pentru a-și arăta susținerea.
Un grup de fonduri filantropice și investitori condușe de Fondul de Dezvoltare Economică Soros (SEDF) – ramura principală a investițiilor de impact al Fundațiilor pentru o Societate Deschisă – a anunțat lansarea unei inițiative sociale care va lucra pentru a extinde accesul la tehnologie medicală de ultimă oră cu prețuri rezonabile.
Cu sprijinul Fundației Bill & Melinda Gates – și având scopul de a extinde accesul la asistență medicală la nivel mondial prin cercetare descentralizată, dezvoltare și producție în și pentru Emisfera de Sud (Global South) – Acces Global la îngrijiri de Sănătate (Global Access Health sau GAH) a achiziționat Mologic Ltd. din Londra, cu investiții totale de cel puțin 41 de milioane de dolari. Un inovator în dezvoltarea fluxului lateral și a tehnologiilor de diagnostic rapid, Mologic oferă teste de diagnostic pentru COVID-19, precum și pentru boli tropicale, cum ar fi febra denga, schistosomiază și onchocerciază.
(Conceptul de ‘Nord Global’ și ‘Sud Global’ este folosit pentru a descrie o grupare de țări de-a lungul caracteristicilor socio-economice și politice. n.t.)
Eforturile sale de a dezvolta teste de diagnostic la prețuri accesibile pentru boli tropicale neglijate au fost susținute anterior de subvenții de la Fundația Gates și alți donatori.
Transformarea unei companii cu scopul de a face profit într-o inițiativă socială îi va permite să-și reinvestească profiturile în soluționarea lacunelor din furnizarea de teste rapide de diagnostic la nivel mondial în comunitățile și regiunile cu venituri mici.
Ca parte a tranzacției, GAH va integra, de asemenea, Acces la Diagnostice la nivel Global (Global Access Diagnostics sau GAD), o organizație nonprofit înființată în aprilie 2020 de fondatorii Mologic – cu sprijinul SEDF, al Departamentului pentru Dezvoltare Internațională din Marea Britanie și alți finanțatori – care se concentrează pe reducerea costurilor de fabricare a testelor rapide de diagnostic și de licențiere ale tehnologiilor Mologic în Africa și Asia de Sud.
„Pandemia de COVID-19 a demonstrat dureros inechitățile fundamentale în sănătatea publică globală și, în special, importanța crucială a accesului, în țările cu venituri mici și medii, la instrumente de diagnostic salvatoare de vieți, de înaltă calitate și cu prețuri scăzute”, a declarat directorul executiv al SEDF, Sean Hinton.
„În această tranzacție unică, fondurile filantropice și investitorii lucrează împreună cu o echipă de conducere calificată și vizionară într-un mod cu adevărat inovator pentru a aborda cel puțin o parte a eșecului, permițând unei afaceri comerciale de vârf să își concentreze toate resursele pe soluționarea celei mai presante probleme de sănătate publică din lume. ”
„Tranziția companiei Mologic către o inițiativă socială este un pas deliberat, logic și natural pentru o companie axată pe furnizarea de diagnostice și biotehnologii la prețuri accesibile în locuri slab asistate din cauza urmăririi neobosite a profitului”, a declarat CEO-ul Mologic, Mark Davis.
„Cu sprijinul acționarilor, donatorilor și partenerilor noștri, am parcurs un drum lung; credem că avem oamenii și abilitățile necesare pentru oportunitățile, dar și pentru a face față provocărilor viitoare. Acum sperăm că această tranzacție unică va fi un model pe care îl vor urma și alții.”
Este haos în orașele Africii de Sud, acolo unde protestatari violenți jefuiesc și incendiază magazine. Manifestanții, nemulțumiți de încarcerarea fostului președinte Jacob Zuma, s-au ciocnit marți cu polițiștii, evenimente care s-au soldat cu zeci de morți.
Imagini video publicate pe rețelele de socializare arată dezastrul lăsat în urmă de protestatari, care au transformat manifestațiile în jafuri şi în revărsarea furiei generale din cauza greutăţilor şi a inegalităţilor care persistă la 27 de ani de la sfârşitul apartheidului.
Sărăcia a fost exacerbată de restricţiile sociale şi economice severe care vizează blocarea răspândirii Covid-19.
Oficialii de securitate au declarat că guvernul lucrează pentru a opri extinderea violenţelor şi a jafurilor, care s-au răspândit de la casa lui Zuma din provincia KwaZulu-Natal până la cel mai mare oraş din ţară, Johannesburg şi provincia Gauteng, şi până la oraşul port Durban de la Oceanul Indian.
Soldaţii au fost trimişi pe străzi pentru a încerca să stăpânească tulburările.
Zuma, în vârstă de 79 de ani, a fost condamnat luna trecută pentru că a sfidat o decizie a curţii constituţionale de a depune mărturie într-o anchetă de investigare a corupţiei la nivel înalt în cei nouă ani de mandat ai săi, până în 2018. De asemenea, el se confruntă cu proces într-un caz separat pentru acuzaţii, care includ corupţie, înşelăciune şi spălare de bani. El a pledat nevinovat în instanţă în luna mai.
Fundaţia Zuma a declarat că nu va exista pace în Africa de Sud până când fostul preşedinte nu va fi eliberat din închisoare.
Acesta ar trebui să fie într-adevăr unul dintre cele mai mari scandaluri din domeniul sănătății publice, dar i se acordă prea puțină atenție – în special din cauza notorietății persoanelor și organizațiilor implicate.
Organizația Națiunilor Unite a fost obligată să admită că o inițiativă internațională importantă de vaccinare, a provocat de fapt izbucnirea bolii pe care ar fi trebuit să o elimine.
În timp ce organizații internaționale precum Organizația Mondială a Sănătății (OMS) se laudă în mod regulat cu presupusa „eradicare a poliomielitei” prin vaccinuri, situația pare de fapt a fi contrară. Campaniile de eradicare a poliomielitei pe care le fac de zeci de ani, ucid acum nenumărați tineri nevinovați care trăiesc în țările sărace.
Acum se pare că reprezentanții din domeniul sănătății încep să recunoască faptul că planul lor de a opri poliomielita „sălbatică” a eșuat, întrucât mulți copii sunt paralizați de o tulpină mortală a agentului patogen derivat dintr-un vaccin viu1 – determinând răspândirea virulentă a poliomielitei.
Reprezentanți din domeniul sănătății administrează vaccinul împotriva poliomielitei copiilor din tabăra de refugiați din Maiduguri, Nigeria, 28 august 2016 (Foto AP / Sunday Alamba)
2 comments