1 septembrie: INCEPUTUL ANULUI BISERICESC. Petru Pruteanu: O ABERATIE

Ziua de 1 septembrie are o semnificaţie deosebită pentru creştinii ortodocşi, fiind începutul anului nou bisericesc.

Obiceiul calculării anului eclezial, numit şi Indiction, începând cu prima zi de toamnă vine din Antichitate. După tradiţia moştenită din Vechiul Testament, 1 septembrie este ziua în care a început crearea lumii şi, în acelaşi timp, momentul în care Mântuitorul a început propovăduirea Evangheliei Sale.

Praznicul Anului Nou bisericesc s-a aşezat de către Sfinţii Părinţi la Sinodul I de la Niceea, cînd marele împărat Constantin, biruind pe Maxenţiu prigonitorul, a înnoit şi a luminat toată lumea cu dreapta credinţă, dezrădăcinînd praznicele păgîneşti. Astfel a izbăvit pe creştini de jugul greu al persecuţiilor, schimbînd înţelesul vechi al Indictionului.

Sfinţii Părinţi au rînduit să se prăznuiască Anul Nou bisericesc ca un început al mântuirii creştinilor, aducîndu-ne aminte de intrarea lui Hristos în mijlocul adunării evreilor şi de vestirea din cartea lui Isaia a “anului Domnului bine primit”. Aşadar, nu prăznuim praznicul Legii Vechi în prima zi a lunii septembrie, ci prăznuim intrarea Domnului, cînd singur dătătorul Legii S-a arătat pe Sine lumii, pogorîndu-Se din cele de sus şi purtînd în Sine pe Duhul Tatălui.

Rânduielile tipiconale prevăd citirea unor rugăciuni de mulţumire pentru anul care a trecut şi de cerere pentru cel care urmează.

Anul bisericesc se împarte în trei mari perioade liturgice: Octoihul, Triodul şi Penticostarul. Fiecare din acestea cuprinde un număr de săptămâni.
a) Perioada Triodului ţine de la Duminica Vameşului şi a Fariseului (cu trei săptămâni înainte de începutul Postului Paştilor), până la Duminica Paştilor (total 10 săptămâni). Primele trei săptămâni din această perioadă alcătuiesc vremea de pregătire sufletească în vederea începerii postului, iar restul de şapte săptămâni – adică însuşi Postul Paştilor – este vremea de pregătire, prin pocăinţă, post şi rugăciune, pentru marea sărbătoare a învierii, precedată de amintirea Patimilor Celui ce S-a răstignit pentru noi.
b) Perioada Penticostarului ţine de la Duminica Paştilor până la Duminica I după Rusalii sau a Tuturor Sfinţilor (total opt săptămâni).
c) Perioada Octoihului ţine tot restul anului, adică de la sfârşitul perioadei Penticostarului până la începutul perioadei Triodului. Este cea mai lungă perioadă din cursul anului bisericesc. Durata ei variază între 40-26 săptămâni, fiind în funcţie de data Paştilor: cu cât într-un an oarecare Paştile cade mai devreme, iar în anul următor mai târziu, cu atât perioada Octoihului dintre ele e mai lungă; dimpotrivă, cu cât într-un an oarecare, Paştile cade mai târziu, iar în anul următor mai devreme, cu atât perioada Octoihului dintre ele se scurtează. De altfel, toate aceste trei perioade, fiind dependente de data variabilă a Paştilor, încep şi se sfârşesc nu la date fixe, ci variabile, de la an la an.(informaţii preluate din Liturgica Generală, Pr. Prof. Dr. Ene Branişte).
Pe tot parcursul anului bisericesc, cu cele trei mari perioade ale lui, şi anume Triodul, Octoihul şi Penticostarul, credincioşii trăiesc în mod concret şi intens simţirea că reiterează viaţa lui Hristos, că retrăiesc toate evenimentele vieţii Lui şi că se află neîntrerupt sub ploaia darurilor Sfântului Duh mijlocite prin rugăciunile Maicii Domnului şi ale tuturor sfinţilor, după cum spune Părintele Stăniloae. (Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Cultul Bisericii Ortodoxe, mediu al lucrărilor Sfântului Duh asupra credincioşilor, Ortodoxia 1 (1981), p. 7.). Credincioşilor ortodocşi anul bisericesc le oferă posibilitatea trăirii trecutului, prezentului şi viitorului în prezentul continuu al Sfintei Liturghii săvârşite în fiecare zi. Astfel, viaţa pământească a lui Hristos şi cea a sfinţilor nu este pentru Ortodoxie o temă de speculaţie teologic-istorică abstractă, ci este o experienţă vie, o anamneză retrăită a lucrărilor mântuitoare a lui Hristos, comunicată credincioşilor prin energiile Lui necreate.

Cititi va rog mai multe la:

1 Septembrie – Inceputul noului an bisericesc. La multi ani tuturor din Biserica lui Hristos!

   Fratele Mihail ne anunta la https://saccsiv.wordpress.com/2014/09/01/ei-sa-fie-miscarea-motivatia-romania-toti-unul-si-unul-calin-georgescu-dan-puric-ovidiu-hurduzeu-pavel-chirila/#comment-229685 ca Petru Pruteanu are ceva de comentat si il legatura cu chestia asta, numind-o prostie.

Iar un alt frate mi-a trimis pe e-mail unele din postarile sale de pe Facebook in care incearca sa demonstreze in stilu-i deja caracteristic ca:

1 septembrie nu înseamnă nimic nici dpdv civil, nici dpdv bisericesc. Ţine de „a fost odată ca niciodată, că dacă nu era, nu se povestea…”.

Nu le repostez, le puteti gasi pe contul sau. Ma limitez la doua citate:

Iar dacă o prostie se afirmă fie şi o mie de ani, nu înseamnă că e trebuie acceptată. Ideea că soarele se învârte în jurul pământului s-a vehiculat şi mai mult timp, dar iată că în urma demonstraţiilor a fost abandonată. Şi nu-i nimic păcătos în a ne întreba de ce întreaga tradiţie iudaică şi tradiţia primului mileniu creştin nu vorbeşte nimic despre începutul creaţiei la 1 septembrie, iar atunci când cineva a început să abereze ceva, noi trebuie să-l credem imediat?

[…]

Iar faptul că pr. Stăniloae încearcă să găsească explicaţii la nişte practici recente nu mă miră. Acesta i-a fost stilul. Pot să vă dau şi alte exemple…
   Comentariu saccsiv:

Intreb si eu: si daca nu are 2 000 de ani, care ar fi problema? Poate chiar nu s-a vorbit in primul mileniu. Si? Ce vrea iar Petru Pruteanu asta? Sa schimbam ca sa ce? Ca nu am elimina doar acest Praznic din calendar si gata, ci in consecinta multe altele. Care-i folosul?

Cititi va rog si:

Teologii iadului – PETRU PRUTEANU: E teologie schizofrenica a spun ca e curvie sa traiesti necununat. VIETILE SFINTILOR sfideaza logica, istoria si bunul simt. SFANTUL NICOLAE nu l-a palmuit pe Arie iar SFANTUL SPIRIDON n-a facut nici o minune cu nici o caramida. De fapt nici n-a fost la Sinodul Ecumenic …

Argumentul lui Petru Pruteanu: “PUSCARIASUL”

Invatatura Parintelui PETRU PRUTEANU despre CIP este mai periculoasa chiar decat cea a activistilor pro cip. El vede legatura CIP – ANTIHRIST, insa ne indeamna SA ACCEPTAM CIPUL deoarece crestinul adevarat … va putea sa se impotriveasca la final ANTIHRISTULUI

Si se cam trage de sireturi cu Parintele Dumitru Staniloae …