Cum va plati Ucraina? BlackRock și alte fonduri de investiții vor banii înapoi
Dupa izbucnirea războiului în Ucraina, creditorii străini au permis să suspende plățile datoriei naționale. Acum, un grup de deținători de obligațiuni intenționează să facă presiuni asupra Kievului pentru a primi din nou dobândă în 2025. Wall Street Journal scrie despre acest lucru, citând surse.
Grupul deținătorilor de obligațiuni include companii precum BlackRock și Pimco, care reprezintă în total aproximativ o cincime din euroobligațiunile restante ale Ucrainei, de 20 de miliarde de dolari. Companiile au format un comitet și au angajat avocați pentru a negocia cu Kievul.
Ei se așteaptă să primească până la 500 de milioane de dolari anual în plăți de dobânzi.
Cu toate acestea, Statele Unite și aliații săi sunt îngrijorați de faptul că banii alocați pentru a ajuta Ucraina vor ajunge la deținători de obligațiuni dacă Ucraina revine la serviciul datoriei în orice format.
Sa intelegem mai bine proportiile dezastrului: Datoria Romaniei este aproape de doua ori mai mare decat celebrul ajutor blocat de Camera Reprezentantilor pentru Ucraina, Israel si Taiwan (la un loc) si aproape la fel de mare cu celebra valoare a activelor rusesti blocate de UE
Dupa cum stiti:
Unii au facut calcule: cam cate mii inseamna pentru fiecare roman.
Propun si doua comparatii cu niste valori celebre.
“Senatul american, condus de democrați, a votat pentru adoptarea unui pachet de ajutor de 95 de miliarde de dolari pentru Ucraina, Israel și Taiwan, pe fondul îndoielilor tot mai mari privind soarta pe care o va avea legislația în Camera Reprezentanților, controlată de republicani.”
Cititi va rog mai multe la:
Deci nu toti banii acestia sunt pentru Ucraina, ci doar o parte. Dar ni se tot repeta ca sunt suficienti pentru a rasturna soarta razboiului cu Rusia.
Alta comparatie. Inca in prima parte a conflictului ni s-a comunicat ca:
“Uniunea Europeană a înghețat active de peste 200 de miliarde de euro ale Băncii Centrale Ruse de când Moscova a invadat Ucraina, potrivit unor date noi, citate de Bloomberg.”
Cititi va rog mai multe la:
Si ni s-a tot repetat ca astfel economia Rusiei va fi distrusa. Intre timp am constatat cu totii ca nu s-a intamplat asta, dar nu asta conteaza, ci ca ni s-a prezentat ca fiind o mare suma ce va reprezenta o mare lovitura.
Romania ce a facut cu gramada aia de bani? Repet: datoria Romaniei este aproape de doua ori mai mare decat celebrul ajutor blocat de Camera Reprezentantilor pentru Ucraina, Israel si Taiwan (la un loc) si aproape la fel de mare cu celebra valoare a activelor rusesti blocate de UE…
România are de plătit 168,8 miliarde de euro, împrumuturi de pe piețe externe și emisiuni de titluri de stat
Pana in 1988 Romania isi achitase toate datoriile externe.
In mai 2009 datoria publica totala a Romaniei a fost de 28,5 miliarde de euro:
Guvernul este dator vândut băncilor
In 2020:
In ianuarie 2023:
Datoria externa a Romaniei a depasit 150 miliarde euro
In 2024, conform articolului https://romania.europalibera.org/a/datorie-publica-romania/32862835.html
Fiecare dintre noi a intrat în 2024 cu o datorie – făcută de stat – de 8.815 euro.
În total, statul român are de plătit 168,8 miliarde de euro, împrumuturi de pe piețe externe și emisiuni de titluri de stat. Adică aproape jumătate (49%) din Produsul Intern Brut (PIB).
iCredit – o reclama trista cu trei fete vesele…
Asadar, daca n-ai bani de sarbatori ca sa-ti cumperi un cozonacel (sau ce produs dulce o fi ala), exista o solutie: creditul.
Fiind insa credit, se cheama ca nu e degeaba. La secunda 20 scrie:
„Pentru un credit in valoare de 1000 de RON, pe 18 saptamani, suma totala de rambursat este de 1637,86 RON”
Trist unde s-a ajuns. Nu cu multa vreme in urma, apelai la un credit de nevoi personale ca sa-ti cumperi un frigider. Acum apelezi la un credit ca sa pui ceva in frigider…
Conform https://www.money.ro/mugur-isarescu-exista-ceva-ce-va-schimba-definitiv-lumea-in-aceasta-criza/ in 2008, Mugur Isarescu declara:
„Există ceva ce va schimba definitiv lumea. Acest ceva s-a întâmplat în America. Indiferent dacă s-au găsit explicaţii, bunul simţ ne spune că atunci când cineva câştigă, altcineva pierde. Mă refer la o lege fundamentală: economia ca să fie tare trebuie să economisească. După Război gospodăriile, corporaţiile şi Guvernul erau creditoare: economiseau, aveau venituri mai mari decât cheltuielile. Generozitatea Americii provenea din faptul că avea o bază economică. După Răboi însă şi menajele şi Guvernul au trecut pe debit, nu au mai economisit. Sentimentul meu este că şi corporaţiile au devenit acum un debitor net”
Era vorba despre al doilea razboi mondial. Si avea dreptate. Usor usor totul a inceput sa devina dependent de banci. Unde se va ajunge?
Mostenitorii platesc creditele bancare ale defunctului. Sau renunta la mostenire…
Astfel, potrivit art. 1.114 și 1.115 din Noul Cod Civil, datoriile care se moștenesc sunt suportate de către moștenitorii legali și legatarii universali, aceștia din urmă fiind cei cărora defunctul le-a lăsat prin testament patrimoniul.
Avocatul a mai explicat că datoriile care pot fi moștenite pot fi:
- obligații patrimoniale ale defunctului care există în patrimoniul succesoral la data deschiderii moștenirii, acestea fiind creditele bancare, împrumuturile, despăgubirile civile pentru daune produse terților, precum și datoriile defunctului față de moștenitori;
- sarcini ale moștenirii care includ cheltuieli de înmormântare, cheltuieli de inventariere a moștenirii, taxe și impozite pentru bunurile moștenite, etc.
Una dintre modalitățile pentru a evita preluarea unei datorii este renunțarea la moștenire. Astfel, potrivit Noului Cod Civil, renunțarea la moștenire se poate realiza printr-o declarație care se încheie la notarul public. Costul acestei declarații este achitat de către cel care renunță la moștenire și se înscrie în registrul național notarial.
Cititi va rog mai multe la:
Cititi va rog si:
Băncile blochează conturile clienților care nu au un act de identitate valid
Datoria globala a ajuns la 307 000 de miliarde de dolari. La cine suntem datori?
Euronews Romania:
Trăim pe datorie. De când ne naștem şi până la sfârşit. Fie că sunt datorii făcute de noi, sau datorii pe care alţii le fac în numele nostru. De la împământenitul ”caiet” de la magazinul de cartier, până la credite la bănci ori împrumuturi de milioane de euro pe care statele le fac în numele nostru. Iar datoria publică globală a atins un nou record, conform Institute of international Finance.
Comentariu saccsiv:
Asadar, intreaga emisiune expertul ne explica faptul ca suntem datori la banci…
Cu toate acestea, realizatorul emisiunii concluzioneaza la finalul emisiunii:
„Nu suntem imprumutati la martieni si nu este o oculta mondiala care ne vrea banii din dobanzi, ci tot noi, cumva, dandu-i puterea statului facem asta.”
Deci, dupa 10 minute, atat a reusit realizatorul sa ne zica. Dar oare a inteles ce ne-a zis? Probabil ca nu, ci important era sa transmita gloatei o lozinca: nu stapanii bancilor sunt oculta mondiala. De fapt, nici n-ar exista vreo oculta mondiala…
Celebrul Walther Rathenau era insa de alta parere, scriind la 24 decembrie 1921 in Wiener Freie Presse:
„Trei sute de oameni foarte apropiati intre ei ghideaza mereu destinele economice ale continentelor si tot ei decid cine le sunt succesorii„
Cititi va rog si:
Stapanii banilor: Creatura din Jekyll Island
ENCICLOPEDIE. Cartelul Federal Reserve: Cele opt familii
Cum este ținut sub control Washingtonul de către dinastiile bancare
Valoarea datoriilor românilor s-a dublat față de 2008
Cumulat, peste 2 mil. de romani au credite ipotecare si de consum, valoarea datoriilor romanilor la bănci si IFN-uri ridicându-se la 190 mld. RON, din care peste 100 mld. RON reprezintă creditele ipotecare si mai mult de 60 mld. RON sunt creditele de consum. In comparație cu situația de la finalul lui 2008, valoarea datoriilor s-a dublat.
Cititi va rog mai multe la:
https://ziare.com/bursa/valoarea-datoriilor-romanilor-s-a-dublat-fata-de-2008-tradeville-1818139
Bloomberg: Furtuna perfectă. O nouă criză cu potențial devastator se rostogolește peste economia globală
O furtună a datoriilor corporative de 500 de miliarde de dolari se formează peste economia globală, generând falimente și șomaj, scrie Bloomberg, amintind că era banilor ușori a luat sfârșit.
Richard Cooper, partener al unei firme de avocatură de top pentru falimentele corporative, a sfătuit companiile din întreaga lume de decenii cu privire la ce să facă atunci când se îneacă în datorii, scrie Bloomberg, amintind de predicțiile sale din criza financiară globală, criza petrolului din 2016 și Covid-19. Și o face din nou acum, într-un an în care marile falimente corporative se acumulează în al doilea cel mai rapid ritm din 2008, eclipsat doar de primele zile ale pandemiei.
„Se simte diferit de ciclurile anterioare”, a spus Cooper. „Veți vedea o mulțime de valori implicite.”
Poziția pe care o deține și accesul la informații financiare i-a oferit o previzualizare a furtunii de peste 500 de miliarde de dolari, o criză a datoriilor corporative care începe deja să ajungă la pământ pe tot globul, potrivit datelor compilate de Bloomberg. Numărul este aproape sigur că va crește. Și asta accentuează îngrijorările pe Wall Street, prin amenințarea că va încetini creșterea economică și va tensiona piețele de credit care tocmai ies din cele mai mari pierderi din ultimele decenii.
La suprafață, o mare parte din furtună arată ca agitația obișnuită a capitalismului, a companiilor subminate de forțe precum schimbarea tehnologică sau creșterea muncii la distanță care a golit clădirile de birouri din Hong Kong, Londra și San Francisco.
Epoca banilor neobișnuiți de ieftini s-a terminat
Cu toate acestea, dedesubt există adesea o linie mai profundă și mai tulburătoare: datorii care au crescut în timpul unei epoci a banilor neobișnuit de ieftini. Acum, aceasta devine o povară mai grea, deoarece băncile centrale cresc ratele dobânzilor și par gata să le țină acolo mai mult decât se aștepta aproape toată lumea de pe Wall Street.
Valul în creștere al primejdiei este, desigur, într-o anumită măsură prin proiect. Prinși prin surprindere în timp ce inflația a crescut, factorii de decizie monetară au scurs în mod agresiv numerar din sistemul financiar mondial, încercând în mod intenționat să-și încetinească economiile prin oprirea fluxului de credit către întreprinderi. Inevitabil, asta înseamnă că unii vor eșua.
Dar buzunarele de credite corporative par deosebit de vulnerabile după ce au crescut în anii cu rate ale dobânzilor foarte scăzute, când chiar și companiile care slăbesc ar putea împrumuta cu ușurință pentru a întârzia socoteala.
În SUA, valoarea obligațiunilor cu randament ridicat și a împrumuturilor cu efect de bumerang – care sunt datorate de întreprinderi mai riscante și mai puțin solvabile – s-a dublat cu mai mult decât din 2008, până la 3 trilioane de dolari în 2021, înainte ca Rezerva Federală să înceapă cele mai abrupte creșteri ale ratelor din o generație, potrivit la datele S&P Global.
În aceeași perioadă, datoriile companiilor chineze nefinanciare au crescut în raport cu dimensiunea economiei respectivei națiuni. Și în Europa, vânzările de obligațiuni nedorite au crescut cu peste 40% doar în 2021. Multe dintre aceste titluri vor trebui rambursate în următorii câțiva ani, contribuind la un zid de datorii de 785 de miliarde de dolari care urmează să fie scadent.
Odată cu răcirea creșterii economice în China și Europa – iar Fed se așteaptă să continue să majoreze ratele – aceste rambursări ar putea fi prea mari pentru ca unele companii să le suporte. Numai în America, teancul de obligațiuni și împrumuturi cu probleme a crescut deja cu peste 360% din 2021, arată datele. Dacă continuă să se răspândească, acest lucru ar putea duce la primul ciclu larg de implicite de la Marea Criză Financiară.
„Este ca o bandă elastică”, spune Carla Matthews, care conduce departamentul de insolvențe și recuperarea activelor al firmei de consultanță PwC din Marea Britanie. „Puteți scăpa de o anumită tensiune. Dar va fi un moment în care se va rupe”.
120 de mari falimente în SUA doar în acest an
Cititi va rog mai multe pe Adevarul la:
Furtuna perfectă: O nouă criză cu potențial devastator se rostogolește peste economia globală
Comentariu saccsiv:
Bla, bla, bla…
Realitatea e ca e cum spunea Henry Kissinger:
„Cine controlează aprovizionarea cu alimente controlează oamenii; cine controlează energia poate controla continente întregi; cine controlează banii poate controla lumea.”
Adica, cei ce controleaza banii declanseaza o criza cum vor si cand li se pare lor ca le pica mai bine. Restul sunt detalii.
Si cine controleaza banii si restul? Walther Rathenau (1867 – 1922) spunea la randul sau:
„Trei sute de oameni foarte apropiati intre ei ghideaza mereu destinele economice ale continentelor si tot ei decid cine le sunt succesorii„
Pentru cititorii mai noi ai acestui blog, detalii despre acesti stapani ai banilor la:
Stapanii banilor: Creatura din Jekyll Island
Nu vine “mama tuturor crizelor”, ci vine ceva atat de mare, incat ar trebui inventat un nou cuvant
Datorie externa a Romaniei a depasit 150 miliarde euro
50 euro banknote stack 3d image
Datoria externă totală a României a crescut în ianuarie 2023 cu 7,51 miliarde euro, ajungând la un total de 150,2 miliarde euro, din care administraţia publică deţine 64,8 miliarde euro, cu 7,1 miliarde euro peste nivelul din decembrie 2022, arată datele publicate joi de BNR.
Cititi va rog mai multe la:
Cititi va rog si:
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
1 comment