Banca Mondiala: TOPUL CELOR MAI INDATORATE STATE DIN LUME
Citez din articolul Topul celor mai îndatorate state din lume. Vezi aici în ce situaţie se află România:
De-a lungul crizei economice, multe state au avut nevoie de ajutor financiar, care de cele mai multe ori a luat forma unor împrumuturi din afara ţării, ce au dus, în timp, la creşterea datoriei naţionale, informează CNBC.
Creşterea datoriei de stat şi a celei din domeniul privat, dar şi cheltuirea unor sume de bani de care guvernele nu dispuneau sunt cauzele care au dus la ridicarea nivelului datoriilor în cazul multor state.
Măsurarea datoriei externe duce la stabilirea gradului de îndatorare al unui stat faţă de finanţatori de peste graniţă. Datoria externă nu cuprinde doar împrumuturile guvernului, ci şi pe cele ale companiilor şi pe cele individuale.
Pentru a măsura gradul de îndatorare al unui stat se compară datoria externă totală cu produsul intern brut (PIB) al ţării respective.
Faţă de luna aprilie a anului 2009, datoriile multor state au crescut odată cu inflaţia. Acest fapt a dus la presiuni din partea organizaţiilor internaţionale şi a investitorilor în active asupra guvernelor ţărilor îndatorate pentru scăderea nivelului datoriei publice prin măsuri de austeritate şi prin diferite reduceri de cheltuieli, ca unică modalitate de a asigura restituirea împrumuturilor.
Topul statelor cu cel mai mare grad de îndatorare a fost realizat pe baza datelor Băncii Mondiale
1. Irlanda
• datorie externă ca pondere din PIB de 1.305%
• datorie externă de 2.250 de miliarde de dolari
• valoarea PIB estimată în 2009 este de 172,5 miliarde de dolari
• datorie externă pe cap de locuitor de peste 535 de mii de dolari
(mai mult…)
Daca SUA nu se mai imprumuta, planeta intra in colaps. Dar deja au aproape 14 300 miliarde datorii …
Citez din articolul Paradox. Vine Armageddonul economiei daca SUA nu se mai imprumuta:
Criza financiara, declansata in 2008 in Statele Unite si extinsa apoi la nivel global, ar putea fi un mizilic fata de ce risca sa se intample in viitorul apropiat. Este avertismentul serios din partea expertilor, din cauza datoriilor federale.
Datoriile Statelor Unite se apropie vertiginos de limita permisa de legislatie – 14,3 miliarde de dolari. Adica 14.300 de milioane. Pe masura ce imprumuturile facute de guvernul federal se apropie de limita de sus, perspectiva unui impas starneste discutii apocaliptice.
Jay Carney, purtatorul de cuvant al Casei Albe, spune ca o neridicare a plafonului de indatorare ar avea efectul unui Armageddon asupra economiei.
(mai mult…)
INTERESANT: Germania datoreaza BNR intre 18 si 100 miliarde de euro. Banii reprezinta datorii neachitate dintr-un contract semnat in 1939
Citez din articolul Germania datoreaza BNR peste 18 miliarde de euro. Banii reprezinta datorii neachitate dintr-un contract semnat in 1939:
In cautare de bani, statele incep sa caute prin arhive datorii istorice pe care le au de incasat si sa intenteze procese pentru recuperarea acestora. E cazul SUA- Germania, dar nu asupra lui m-as opri astazi, ci as aminti un caz care ne afecteaza direct. O mai veche datorie a Germaniei fata de BNR. E vorba de contractul de Clearing semnat intre Guvernele Romaniei si Germaniei la 23 martie 1939, in care Romania se obliga sa livreze marfuri diverse catre Germania, care urma sa le achite la un pret mai mare cu 10 % fata de valoarea medie a preturilor mondiale. Germania urma sa achite facturile prin Casa Germana de Compensatie, dar platile trebuiau efecuate numai catre BNR, in marci germane imperiale. BNR, la randul ei, achita in lei romanesti exportatorilor si in acest fel totul era in regula. Contractul acesta se poate gasi pe Internet, nu e niciun mare secret, scrie Dan Popa pe blogul lui.
In primii ani de contract Germania s-a achitat cu constiinciozitate de obligatiile financiare asumate prin contract. Dar ulterior, mai ales incepand din 1943, Germania a inceput sa gafaie cu platile, acumulandu-se restante la plata, astfel ca la data de 30 iunie 1944 BNR comunica catre Banca Reglementelor Internationale de la Basel ca Germania inregistra o restanta la contractul de Clearing de 545 milioane RM (Reichsmark – adica marci imperiale germane). Dupa 30 iunie 1944 restantele nemtilor fata de BNR au urcat vertiginos, in doar 6 luni inregistrandu-se un total al datoriilor neplatite de circa 900 milioane RM, conform datelor obtinute de la Banca Reglementelor Internationale de la Basel, Bilantul Anual, editia sfarsitului de an 1944.
Insusi Ministerul de Finante din Germania a emis, la data de 7 septembrie 1944, un document oficial ce avea caracter intern, prin care recunostea ca are obligatii de plata neachitate la termen, catre 31 de state, protectorate si teritorii, in suma totala de 20.049.880 RM, calculate pana la data de 31 august 1944. In fruntea listei se aflau Franta, cu 8.536.746 RM, urmata de Belgia, cu 4.987.953 RM si Danemarca, cu 1.293.515 RM. Romania ocupa locul 4 cu suma de 1.126.344 RM.
Ulterior datei de 31 august 1944 exporturile Romaniei catre Germania au continuat sa fie derulate, mai ales in virtutea inertiei si a haosului generat de actiunea politico – militara de la 23 august 1944. Dar marfurile romanesti exportate in Germania erau din ce in ce mai reduse, astfel ca totalul facturilor pe care Germania trebuia sa le plateasca Romaniei se ridica la aproape 1,3 miliarde RM.
Aceasta suma nu a mai fost niciodata achitata Romaniei, dar BNR in schimb s-a achitat constiincios obligatile asumate fata de exportatorii romani si le-a platit acestora, la zi, toate facturile !
Astfel ca singurul perdant din aceasta afacere a fost, in exclusivitate, numai BNR-ul, care nu a mai solicitat, niciodata, vreo compensare de la nemti.
Astazi valoarea initiala pe care institutia condusa de Mugur Isarescu ar putea s-o recupereze de la Germania ar fi de 18,8 miliarde de Euro, conform unor calcule efectuate de membrii comisiei Bergier, din Elvetia. Dar in realitate valoarea in discutie ar putea fi cu mult mai mare, poate chiar undeva in jurul sumei de 100 miliarde de Euro, daca tinem cont de valoarea principalilor indicatori comparativi dintre anii 1944 si 2010 (preturile marfurilor exportate, costurile de transport, taxele vamale, etc.).
Pe 16 august 2010 parlamentara germana Ulla Jelpke a adresat Guvernului Germaniei o interpelare, solicitand un punct de vedere oficial asupra acestui posibil sold neachitat de Casa de Compensatie din Germania catre Romania, reprezentata de BNR. Raspunsul Guvernului German, prin Ministerul de Finante de la Berlin, a venit neasteptat de repede, chiar in aceeasi zi (!). Un raspuns previzibil, prin care Ministerul Finantelor de la Berlin spune ca Romania a renuntat la orice pretentie materiala fata de Germania, prin semnarea Tratatului de Pace de la Paris, din 10 februarie 1947. Numai ca un astfel de raspuns este total incorect deoarece art. 28 din Tratatul de Pace de la Paris prevede ca “Romania renunta la orice pretentii fata de Germania, cu exceptia celor rezultand din contracte si alte obligatii anterioare datei de 1 septembrie 1939, precum si din drepturi dobindite inainte de aceeasi data” .
Deci motivatia Ministerului de Finante din Germania nu sta in picioare, ba chiar as putea spune ca insasi prin argumentul sau lipsit de logica s-au impotmolit si mai tare si vor trebui sa accepte, intr-un final previzibil, ca au de platit o suma imensa Romaniei. Alte amanunte puteti gasi aici, sau si mai multe detalii, aici.
Citeste si comenteaza pe blogul lui Dan Popa
DATORIA totala a ROMANIEI: peste 86.000.000.000 (86 MILIARDE EURO)
Citez din articolul Datoria de € 86.000.000.000:
Autor: Răzvan Orăsanu
Recitiţi cifra şi minunaţi-vă sau măcar număraţi zerourile! Ce am făcut în 20 de ani cu 86.600.000.000 de euro?
31 Martie 1989, ora 10:30 – şedinţa Comitetului Politic Executiv, prezidată de Ceauşescu însuşi. Primul punct pe ordinea de zi, în aplauzele tovarăşilor adunaţi – anunţul că România şi-a plătit în integralitate datoria externă. 30 Aprilie 2010, ora 11:00: domnii de la Banca Naţională anunţă printr-un comunicat sec, ce a trecut aproape neobservat, că datoria totală a României este în cuantum de 86.600.000.000 de euro. Recitiţi cifra şi minunaţi-vă sau măcar număraţi zerourile! Ce am făcut în 20 de ani cu 86.600.000.000 de euro?
Suma e mult prea mare pentru a putea fi procesată cu uşurinţă de mintea unui om. De aceea propun trei experimente de gândire. Dacă am pune cap la cap bancnote de 100 de euro în cuantumul datoriei noastre externe actuale, am ajunge de la Timişoara la Constanţa – nu o dată, ci de 170 de ori! Alternativ, am putea face opt drumuri dus-întors Bucureşti – Washington şi ne-ar mai rămâne şi mărunţiş o autostradă mai mică! La nivel planetar, bancnotele de 100 de euro puse cap la cap, în echivalentul datoriei noastre totale, ar acoperi o treime din distanţa de la Pământ la Lună.
Grija mea principală nu este că Ceauşescu se răsuceşte în mormânt de grija datoriei, ci de a-mi explica ce-am făcut cu aceşti bani. Aproximativ jumătate din sumă este reprezentată de datoria privată, negarantată de stat – pentru care am mai puţine griji. Aici vedem ceva rezultate vizibile – mall-urile, supermarketurile, ansamblurile rezidenţiale din jurul Bucureştiului au fost construite în mare parte pe datorie. Multe investiţii industriale, de asemenea. Mai există împrumuturile băncilor-mamă sau depozitele nerezidenţilor canalizate către băncile din România, invizibile prin natura lor. Ceva rezultate se văd, deşi poate nu câte ne-am dori.
Pe partea gestionată de stat, ce putem constata? Avem 42 de kilometri de autostradă în 20 de ani, construiţi „strategic“ între Turda şi Gilău. Avem câteva staţii noi de metrou şi am reuşit să finalizăm unitatea nr.2 de la Cernavodă – la Revoluţie se ajunsese deja la 60%. Continuăm să avem nişte drumuri şocante pentru o ţară europeană, rame de metrou din anii ’80 şi multe locomotive de tren din ’76. Industria de apărare, CET-urile, industria aeronautică şi industria minieră sunt la pământ.
Unde mai punem la socoteală că 11 miliarde de euro din cele 86 înscrise ca datorie sunt împrumutate doar de la începutul anului de la Fondul Monetar Internaţional? Unde mai punem că 86 de miliarde de euro înseamnă câte 3.909 de euro pentru fiecare din cele 22 de milioane de români? Unde mai adăugăm şi prognoza unui viceguvernator BNR, că datoria va atinge 40% din PIB la finalul anului? Sau ideea unui nou împrumut FMI în Ianuarie 2011?
În România ultimilor 20 de ani, s-au furat bani parcă cu cisterna! S-au plătit şi salarii din banii împrumutaţi, dar parcă majoritatea s-a scurs ca printr-o găleată găurită – fără vreun semn că ar fi fost vreodată disponibilă pentru lucrurile de care avem nevoie: drumuri, spitale, diguri, şcoli. Măcar atunci când va ajunge datoria la 100 de miliarde ne vom trezi oare, amintindu-ne obsesia unui conducător ciuruit de Crăciun?
Răzvan Orăşanu a fost consilierul primului-ministru (2005-2009)
Cititi va rog si:
PARLAMENTUL si GUVERNUL Romaniei, marionete ale PAPUSARILOR planetari
Distrugerea AGRICULTURII, element esential al planului ROMANIA IN COLAPS
VIDEO: SE VINDE TOT, suntem intr-un PROGRAM DE DEZINTEGRARE NATIONALA DIRIJAT DIN AFARA
Seful e-Romania: un proiect care „NU VA PUTEA FI OPRIT DE NIMENI”
Cateva detalii despre cativa dintre vatafii vostri
Harta datoriei publice a tarilor din UE
Cititi va rog si:
EVREUL Dominique Strauss-Kahn, directorul FMI: cea mai mare problema in urmatorii ani sunt cele 30 000 MILIARDE DOLARI cu care sunt DATOARE cele mai industrializate SAPTE STATE ale lumii
Citez din articolul Datoriile celor mai industrializate şapte state ale lumii ajung la 30.000 de miliarde de dolari:
Statele care fac parte din G7 cumulează o datorie de peste 30.000 de miliarde de dolari. Despre împovărarea bugetelor de stat se vorbeşte însă prea puţin în contextul în care miniştrii statelor din G7 s-au întrunit la Iqaluit (Canada), notează AFP.
Un semnal de alarmă a fost tras, însă, de directorul general al Fondului monetar internaţional (FMI), Dominique Strauss-Kahn. Acesta a avertizat la Davos, pe 30 ianuarie, că datoria publică va fi “una dintre cele mai mari probleme, poate cea mai mare din anii următori“.
Ce s-a discuatt la Iqaluit vom afla astăzi de la ministrul canadian de finanţe, Jim Flaherthy, care va susţine o conferinţă de presă. Potrivit acestuia, s-au exprimat îngrijorări privind datoria unor ţări din zona euro, cum ar fi Grecia, stat care a înregistat o restanţă de 300 miliarde la sfârşitul lui 2009, şi Portugalia.
Datoria publică a statelor care fac parte din G7
1. Statele Unite – 12.349 miliarde (februarie 2010);
2. Japonia – 9.684 miliarde (septembrie 2009);
3. Italia – 2.428 miliarde (noiembrie 2009);
4. Germania – 2.150 miliarde (sfârşitul lui 2008);
5. Franţa – 1.991 miliarde (trimestrul al treilea 2009);
6. Marea Britanie – 1.245 miliarde (martie 2009);
7. Canada – 528 miliarde (estimare martie 2010).
Cititi va rog si:
Si cica am iesit din criza si cand colo, deocamdata am asistat doar la un simplu antrenament de incalzire. Cand cei ce stapanesc sistemul financiar-bancar („The Money Masters” – un excelent documentar despre modul in care ROTHSCHILD si locotenentii lor stapanesc sistemul financiar-bancar mondial) vor umbla din nou la butoane, va fi jale. Si o pot face oricand, iar Dominique Strauss-Kahn nu face decat sa pregateasca terenul prin astfel de avertismente:
Si o face deoarece deoarece orice criza este declansata cu un scop precis:
Agentia France-Presse: “Declinul economiei Statelor Unite faureste … NOUA ORDINE MONDIALA”
Datoria totală a statelor lumii se apropie de 50.000 de miliarde de dolari. INTREBARE: LA CINE SUNT DATOARE?
Citez din articolul Datoria totală a statelor lumii se apropie de 50.000 de miliarde de dolari:
Creşterea datoriei mondiale se explică prin planurile masive de relansare aplicate de guvernele din întreaga lume pentru a depăşi criza financiară.
Nivelul datoriei suverane mondiale urmează să atingă 49.500 de miliarde de dolari până la sfârşitul acestui an, în creştere cu 45% faţă de anul 2007, ce a marcat începutul crizei, estimează agenţia de evaluare financiară Moody’s Investors Service, citată de Les Echos. Potrivit Moody’s, creşterea înregistrată de datoria mondială în acest an, de 15.300 de miliarde de dolari, este de 100 de ori mai mare decât planul Marshall, ajustat la inflaţie.
Creşterea datoriei mondiale se explică prin planurile masive de relansare aplicate de guvernele din întreaga lume, pentru a depăşi criza financiară. “Fără nici o surpriză, ţările din cadrul G7 au contribuit cu 78% la această creştere, bugetele lor fiind atinse cel mai grav de criza financiară“, a precizat Jaime Reusche, analist în cadrul Moody’s
Datoria mondială va reprezenta 80% din Produsul Intern Brut (PIB) mondial în 2010, faţă de 63% în 2008.
SUA sunt ţara cu cea mai mare datorie externă de 13.454 miliarde de dolari, adică 94,3% din PIB. Ţara cu cea mai mare datorie externă raportată la Produsul Intern Brut este, la ora actuală, Irlanda, cu o datorie de peste 12 ori mai mare decât PIB-ul, adică 2.386 de miliarde de dolari.
13 comments