Din păcate participanții, inclusiv gazda, IPS Teodosie, nu au găsit curajul să stea la masa conferinței (în afara timpului când vorbeau) fără mască…
Ziua Limbii Române. Dar ce limba vorbim? Traca? Daca? Latina? Un ghiveci?
Conform http://ro.wikipedia.org/wiki/Ziua_Limbii_Rom%C3%A2ne:
Ziua Limbii Române se sărbătorește în România la 31 august, la aceeași dată cu Limba Noastră, o sărbătoare similară celebrată în Republica Moldova din 1990.
Propunerea legislativă a fost inițiată în 2011, fiind semnată de 166 de parlamentari aparținând tuturor partidelor parlamentare din România. În expunerea de motive, inițiatorii propunerii legislative explică faptul că „importanța limbii române nu trebuie marginalizată de tendințele actuale către globalizare, deoarece limba română reprezintă fundamentul identității naționale, un punct deosebit de important pentru consolidarea unei societăți puternice și unite”.[1]
Această propunere legislativă a fost legiferată ca zi festivă a României prin Legea nr. 53/2013[2] adoptată de Parlamentul României cu 312 voturi pentru, două voturi împotrivă și cinci abțineri[3].
Conform legii, Ziua Limbii Române poate fi marcată de către autoritățile și instituțiile publice, inclusiv de reprezentanțele diplomatice și institutele culturale ale României, precum și de către alte instituții românești din străinătate, prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific.
În această zi va fi arborat drapelul României, în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice.
Comentariu saccsiv:
Foarte frumos. Dar ce limba vorbim?
Mihai Vinereanu spune ca romana nu este de origine latina, ci este urmasa directa a limbii traco-dace:
Cititi va rog si:
LIMBA DACILOR. De ce seamana enorm Tatăl Nostru în limba celtă cu româna?
Parintele Dumitru Staniloae: DACII = PROTOLATINI. Aici s-a format latinitatea
Mihai Eminescu despre huţuli: daci slavizaţi
Conform https://ro.wikipedia.org/wiki/Hu%C8%9Buli s-au formulat diferite păreri cu privire la originea huțulilor. S-a spus că ar fi resturi slavizate de sciți, goți, cumani și mongoli sau un amestec rezultat, după unii, din români și ,, ruteni,, ori, după a altora, din diferite alte elemente etnice.
Zilele trecute, intr-un interviu la Radio Romania Actualitati, o reprezentanta a acestui neam ne spunea ca prefera varianta lui Mihai Eminescu:
„Huţulii duc o viaţă de pasăre pribeagă, originală şi liberă. Românii le pricep limba lor fără s-o poată vorbi şi ei pricep pe cea română. E cel mai ciudat fenomen de a vedea pe ţăranul român de baştină cum ascultă cu atenţie la ceea ce spune oaspetele său. Şi acest oaspete vine poate din munţii Tatrei, de cine ştie unde, şi pricepe româneşte fără să fi vorbit vreodată un cuvânt. Din această simpatie abia explicabilă s-ar putea deduce că aceşti huţuli sunt dacii slavizaţi, pe când românii care-i pricep fără să le vorbească limba sunt dacii romanizaţi. Acest trib este puţin numeros, mărunt la stat şi vioi”
Dar iata si ce putem citi la https://adevarul.ro/locale/suceava/cine-hutuliii-istoria-nomazilor-veniti-galitia-i-au-fascinat-romani-traditiile-obiceiurile-lor-1_55e41064f5eaafab2c188604/index.html
Huţulii sunt cunoscuţi ca fiind un grup etnic ce a migrat din Galiţia în Bucovina şi în Maramureş. Modul liber de a trăi al huţulilor i-a impresionat de-a lungul timpului pe români.
Huţulii sunt un grup etnic care trăieşte în Bucovina, Maramureş, Transcarpatia şi Pocuţia. În judeţul Suceava, huţulii locuiesc în comunele din apropierea graniţei cu Ucraina, respectiv Breaza, Brodina, Izvoarele Sucevei, Moldova – Suliţa, Moldoviţa, Ulma şi Vatra Moldoviţei, în timp ce în Maramureş, huţulii şi-au dezvoltat comunităţi în comunele Bistra, Poienile de sub Munte, Repedea, Rona de Sus, Ruscova şi Vişeu de Sus.
Huţulii provin din Galiţia şi au părăsit teritoriul acestei regiuni pentru a migra în nordul Bucovinei din pricina birurilor, a serviciului militar care era greu şi lung ca durată, a problemelor economice, dar şi pentru că polonezii şi mai apoi austro-ungarii au încercat catolicizarea Galiţiei, huţulii fiind în exclusivitate ortodocşi.
Migraţia huţulilor din Galiţia în zona muntoasă a Bucovinei a început în anul 1786, când Bucovina a devenit parte a Imperiului Austro – Ungar. La început huţulii s-au ocupat cu păstoritul sau lucrau ca zilieri pe pământurile mănăstirilor. Imigraţia acestora a fost favorizată şi de faptul că, la sfârşitul secolului XVII, graniţa dintre Moldova şi Polonia a fost desfiinţată.
Primele date statistice privind huţulii din Bucovina sunt de la începutul secolului al XVIII-lea, când în urma unui recensământ s-a constatat că, din cele 14.350 de familii existente la acea vreme în Bucovina, 11.099 erau de români, 1.261 de ruteni şi 1.112 de huţuli. La începutul anilor 1900, s-a estimat că în Bucovina s-ar afla în jurul a 25.000 de huţuli.
Multe dintre obiceiurile huţulilor s-au păstrat şi astăzi în satele din Bucovina. Chiar dacă huţulii s-au declarat români la recensământ, tradiţiile lor s-au păstrat şi transmis din generaţie în generaţie. Cele mai importante tradiţii aduse de huţuli şi păstrate în Bucovina sunt încondeierea ouălor de Paşte şi împodobirea bradului de Crăciun.
Modul liber de viaţă al huţulilor s-a pierdut odată cu trecerea timpului, dezvoltarea societăţii bucovinene contribuind şi ea într-un fel sau altul la schimbarea felului în care aleg să trăiască huţulii. Aceştia i-au fascinat pe mai mulţi scriitori români care au remarcat etnia huţulă.
„Huţulii duc o viaţă de pasăre pribeagă, originală şi liberă. Românii le pricep limba lor fără s-o poată vorbi şi ei pricep pe cea română. E cel mai ciudat fenomen de a vedea pe ţăranul român de baştină cum ascultă cu atenţie la ceea ce spune oaspetele său. Şi acest oaspete vine poate din munţii Tatrei, de cine ştie unde, şi pricepe româneşte fără să fi vorbit vreodată un cuvânt. Din această simpatie abia explicabilă s-ar putea deduce că aceşti huţuli sunt dacii slavizaţi, pe când românii care-i pricep fără să le vorbească limba sunt dacii romanizaţi. Acest trib este puţin numeros, mărunt la stat şi vioi”, aşa îi descria marele poet Mihai Eminescu pe huţuli.
„Noi, huţanii, am fost aşezaţi în munţii aceştia de cătră Domnul Dumnezeu dintru începutul lumii. Şi tot ne-au cuprins şi ne-au ros neamurile străine, iar noi ne-am tras tot cătră locuri singuratice şi slobode. Aşa eu, văzând că pier şi mă înăbuş, m-am suit pe Căliman, mai aproape de Dumnezeu. Ş-aici am să mor. Iar după ce-oi muri, băieţii şi fetele mele s-or amesteca cu noroadele“, scria Mihail Sadoveanu în cartea sa cu povestiri vânătoreşti – „Ţara de dincolo de negură“.
„Deprinşi cu sihăstriile, înfrăţiţi cu ţinuturile fără poteci, din zonele înalte ale munţilor, au supravieţuit ageri şi vicleni într-o lume în care doar cei mai puternici au şanse. De când se ştiu, huţulii trăiesc într-o încrengătură de neam care îşi lasă moştenirea de spiritualitate şi tradiţie de la bunici la nepoţi. Poveşti stranii încrustate cu întâmplări trăite aievea, frumoase ca un toiag împodobit cu spire de alamă, cu tâlcuri ascuţite ca o gură de baltag, întâmpină nopţile lungi de iarnă şi nopţile scurte de vară, deopotrivă. Firescul şi naturalul se împletesc, dând naştere unei armonii desăvârşite“, aşa i-a prezentat scriitorul Casian Balabaşciuc pe huţuli în cartea sa ”Stranii povestiri huţule”.
Video: conferința „Impactul social, politic și militar al traco-geto-dacilor asupra Romei și Imperiului Roman. Împărați romani de origine traco-geto-dacă”
„După cucerirea Daciei, Imperiul roman a avut, până la prăbușirea sa, câteva personalități politice, inclusiv împărați, de origină tracă. Populația nativă ocupată a început să devină din ce în ce mai implicată în viața politică a Imperiului. Această elită de origine traco-iliro-geto-dacă, de la conducerea Imperiului roman, a contribuit în mod esențial la continuitatea și reorganizarea imperiului, precum și la instituționalizarea și răspândirea religiei creștine în lumea romană. Influența tracică în sferele militare și conducătoare ale Imperiul Roman datează de la începutul secolului III. Răspândirea elementelor trace în lumea romană înainte de Maximinius (primul împărat roman de origine ”barbară” tracă) a început prin captivii de război și sclavii aduși pe calea comerțului, prin gladiatori, lucrători și elemente de comerț, iar după anexarea teritoriilor trace la imperiu prin încorporări masive în armata romană de razboinici în formațiile auxiliare (alae, cohortes), în flotă, legiuni, unități speciale. Pătrunderea progresivă a acestor elemente traco-geto-dace în societatea romană, înainte de Maximinius, a permis instituționalizarea unor personalități de origine traco-geto-dacă în înalta ierarhie romană, ajungând chiar împărați: Maximinus Thrax, Claudius Illyrius, Regalianus, Gaius Galerius Valerius Maximianus, Maximinus Daia, Licinius, Flavius Claudius Iulianus etc. Împăratul de origine dacă Gaius Galerius Valerius Maximianus (292-311), care i-a urmat la domnie lui Diocleţian, după ce a ajuns la conducerea Imperiului roman a vrut să supună la obligaţia plăţii impozitelor Roma şi întreaga Italie, drept răzbunare pentru umilirea dacilor de către Traian, care le-a impus tribut dacilor. În al doilea rând, a vrut să schimbe numele Imperiului roman în Imperiul dacic. Aceste lucuri sunt menționate în documente”. (Dr. Leonard Velcescu)
Cititi va rog si:
Parintele Adrian Fageteanu: ROMANII NU SE POT UNI trei sau patru pentru o idee romaneasca sau crestina
Pe 27 septembrie 2011 se muta la Domnul parintele Adrian Fageteanu.
Ce a însemnat mişcarea Rugul Aprins? Poate fi înviat Rugul Aprins în ziua de azi?
Adică reactivat? Nici vorbă!
Măcar ca idee?
Nici vorbă! Eu am studiat foarte multe. Homer şi toţi istoricii antici care au vorbit despre geţi şi daci, în scrierile lor. Şi toţi istoricii spun cam aşa: dacă geţii sau dacii ar fi fost uniţi, niciun Alexandru Macedon, niciun Cezar, niciun împărat persan nu ar fi putut să-i biruiască. Şi eu cu asta dovedesc că suntem descendenţii lor, că nici românii nu se pot uni trei sau patru pentru credinţă sau pentru autohtonie sau pentru o idee românească sau creştină. Nu-i cea mai bună dovadă că suntem descendenţii lor?
Cititi va rog mai multe la:
CARTE: Parintele Adrian Fageteanu – ”Viata mea. Marturia mea”
Cititi va rog si:
Video (si transcriptul) Parintele ADRIAN FAGETEANU in 2006: “A inceput epoca lui ANTIHRIST”
IPS GHERASIM CRISTEA este COLONELUL ce l-a predat securitatii pe parintele ADRIAN FAGETEANU?
“E VREMEA LUI SCAPA CINE POATE”. Ce pricepem din vorba asta?
RITUAL PAGAN? Rareș Demian, preşedintele organizaţiei „Valea dacilor” s-a spanzurat cu tricolorul de Ziua Nationala sau de Sfantul Andrei
Gest cutremurător al unui tânăr cunoscut pentru acţiunile de promovare a evenimentelor dedicate istoriei României.
Emisiunea “Conspiratii” (Antena 3), de Sfantul Andrei: CRESTINAREA a facut un DESERVICIU stramosilor DACI
Cronologic, ieri, realizatorii emisiunii Conspiratii de pe Antena 3 le-au povestit telespectatorilor despre:
1) Mitologia lupului.
2) Deserviciu facut dacilor prin crestinare.
3) Despre “alti zei decat Dumnezeu”, cu mult mai vechi.
4) Tot soiul de alte mituri.
5) Biserica a indepartat mai vechea traditie iar cand nu a putut, a acceptat-o.
6) Sfintii s-au amestecat cu vechii zei.
7) Anterior religiei cu lupul si inaintea dacilor, exista mitologia strigoilor. Adica anterioara epocii fierului si a indoeuropenilor. Rivalitate intre strigoi-lemne si daci lupi-fier.
8) Cultul vechi al mortilor era mai bun decat problematica Sambata a Mortilor si Sfintele Moaste.
9) Se doreste ca poporul roman sa nu-si cunoasca traditia pre crestina.
10) Legenda Sfantului Andrei a fost pusa peste cele vechi.
11) Fetele sa nu mai foloseasca horoscopul pentru a afla cu cine se vor marita, ci un inel si apa neinceputa. Noaptea, in pielea goala, sa se uite prin inel si vor vedea chipul viitorului mire.
12) Stapanii din umbra nu iubesc continuitatea culturii romanilor, incepand cu strigoii si mai apoi lupii.
Parintele Dumitru Staniloae: DACII = PROTOLATINI. Aici s-a format latinitatea
Foto: http://www.pravoslavie.ru/put/64710.htm
Iata ce putem citi la Convorbire cu parintele Dumitru Staniloae:
Eu cred ca trebuie sa ramanem in crestinismul de la inceput, poporul roman s-a precizat ca popor roman prin crestinism. Vedeti Faptele Apostolilor capitolul 16:9-12, unde Sfantului Apostol Pavel fiind in Troia are un vis in care i se arata un macedonean zicandu-i: „Treci in Macedonia si ne ajuta; treci Bosforul si te du, ca se deschide o poarta noua.” Si a ajuns in Filippi care era colonie romana – vers. 12. Deci noi avem crestinismul inainte de Roma; la Roma a mers Pavel abia dupa aceea, cand este dus, legat si inchis. Caci are Epistola catre Romani scrisa mai tarziu si il duc legat la Roma. Si la Roma vreo 200 de ani nu s-a vorbit limba latina, ci limba greaca.
Sfantul Apostol Andronic A CRESTINAT DACI in vestul Romaniei, pana la Muntii Apuseni
Iata ce aflam din articolul Sf Apostol Andronic a propovaduit si in Tara Crisurilor:
Sf Ap Andronic a propovaduit si in partile Bihorului. In sec I dupa Hristos alaturi de alti apostoli pune bazele crestinismului in mai multe zone ale lumii printre care si la sud de Dunare si in Campia Panonica unde a stat o perioada mai lunga ca episcop. In aceasta perioada a propovaduit si in vestul Romaniei pana la M-tii Apuseni. Biserica il praznuieste la 17 Mai.
7 comments