Instanța supremă a UE a decis că autoritățile publice din statele membre pot interzice angajaţilor să poarte cruciulițe
Decizia de marți a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) privind posibilitatea interzicerii simbolurilor religioase în instituțiile publice din blocul comunitar naște temeri privind o aplicare draconică a eventualelor restricții, relatează The Guardian, citat de News.ro.
Instanța supremă a UE a decis marți că autoritățile publice din statele membre pot interzice angajaţilor să poarte simboluri religioase, cum ar fi vălul islamic, în interesul neutralităţii. Instanța a subliniat însă că astfel de restricţii trebuie să fie aplicate în mod egal tuturor angajaţilor şi să se încadreze în contextul juridic al fiecărui stat membru.
Decizia, publicată marţi de CJUE precizează că astfel de interdicţii sunt permise pentru a impune un „mediu administrativ complet neutru”. Cu toate acestea, instanţa a precizat că interdicţiile privind îmbrăcămintea sau simbolurile legate de convingeri filozofice sau religioase trebuie aplicate în mod egal.
„O astfel de regulă nu este discriminatorie dacă este aplicată în mod general şi nediscriminatoriu întregului personal al administraţiei respective şi este limitată la ceea ce este strict necesar”, arată CJUE în motivarea deciziei.
„Pentru a institui un mediu administrativ total neutru, o administraţie publică poate interzice purtarea vizibilă, la locul de muncă, a oricărui semn care arată convingeri filozofice sau religioase. O asemenea normă nu este discriminatorie dacă este aplicată în mod general şi nediferenţiat întregului personal al acestei administraţii şi se limitează la strictul necesar”, se arată în decizia CJUE.
Decizia CJUE lasă loc interzicerii cruciulițelor și a petrecerilor de Crăciun
CJUE a fost chemată să se pronunţe după ce unei angajate musulmane din municipalitatea Ans, din estul Belgiei, i s-a spus că nu poate purta un văl la serviciu. Documentele instanţei menţionează că locul de muncă al acesteia implica puţine contacte cu publicul.
La scurt timp după aceea, municipalitatea şi-a modificat condiţiile de angajare cerând ca toţi angajaţii să respecte o neutralitate strictă. Angajata a depus o plângere la o instanţă locală, descriind interdicţia ca fiind discriminatorie şi exprimându-şi îngrijorarea că i-a fost încălcat dreptul la libertatea de religie.
Instanţa a observat că, deşi semnele evidente de convingere religioasă erau interzise, mai multe fotografii prezentate de reclamantă arătau clar că „semnele discrete de convingere erau tolerate”. Aceste simboluri includeau, de pildă, purtarea de cercei cu o cruce sau organizarea de petreceri de Crăciun, a declarat avocatul reclamantei pentru The Guardian.
Femeia s-a adresat UE, cerând Curţii de Justiţie să evalueze dacă regula neutralităţii nu este cumva discriminatorie. Prin urmare, într-o decizie valabilă pentru birourile din sectorul public din întreaga Uniune Europeană, instanţa cu sediul în Luxemburg a declarat că o politică de neutralitate strictă „poate fi considerată ca fiind justificată în mod obiectiv de un scop legitim”.
Cu toate acestea, Curtea a menţionat că, de asemenea, este valabil şi reversul: administraţiile publice pot permite angajaţilor să poarte semne vizibile ale credinţei lor, fie că este vorba despre religie sau filozofie, într-un mod general şi nediscriminatoriu.
Instanţele naţionale au o „marjă de apreciere”, a adăugat CJUE, permiţându-le să decidă cel mai bine cum să echilibreze drepturile individului şi neutralitatea serviciului public.
„Cu toate acestea, acest obiectiv trebuie să fie urmărit în mod coerent şi sistematic, iar măsurile adoptate pentru a-l atinge trebuie să se limiteze la ceea ce este strict necesar”, a precizat instanţa europeană.
Sibylle Gioe, avocata care o reprezintă pe angajata din Belgia, a acuzat ambiguitatea hotărârii instanţei. „Dreptul Uniunii Europene nu optează pentru o soluţie în detrimentul alteia”, a spus ea.
Decizia privind simbolurile religioase provoacă îngrijorare în rândul musulmanilor
Vestea deciziei luate de CJUE a stârnit îngrijorare în unele părţi. Femyso, o reţea paneuropeană care reprezintă peste 30 de organizaţii musulmane de tineri şi studenţi, a descris hotărârea ca fiind o potenţială încălcare a libertăţii de religie şi de exprimare.
„Interdicţiile privind simbolurile religioase vizează invariabil vălul”, a declarat organizaţia, citând un document din 2022 al Open Society Foundations care susţine că aceste interdicţii se bazează pe discursuri islamofobe care prezintă îmbrăcămintea islamică drept incompatibilă cu neutralitatea.
Hotărârea ar putea exacerba marginalizarea femeilor musulmane într-un moment în care islamofobia este în creştere, a spus organizaţia, adăugând: „Femeile musulmane se confruntă deja cu o discriminare intersecţională din mai multe motive, iar o astfel de hotărâre riscă să legitimeze eliminarea lor din viaţa publică”.
Organizaţia a făcut apel la „incluziune la locul de muncă, unde persoanele de toate credinţele pot participa pe deplin fără teama de discriminare, inclusiv tinerii musulmani”.
Ce spune jurisprudența instanței supreme a UE despre libertatea religioasă la locul de muncă
Decizia de marţi a fost însă un ecou al mai multor hotărâri emise anterior de aceeaşi instanţă.
În 2021, aceasta a hotărât că angajatorii din sectorul privat pot limita exprimarea convingerilor religioase, politice sau filozofice atunci când există o „necesitate reală” de a „prezenta o imagine neutră faţă de clienţi sau de a preveni disputele sociale”.
Un an mai târziu, a afirmat că astfel de interdicţii nu constituie „discriminare directă”, atât timp cât sunt aplicate în mod egal tuturor angajaţilor. Printre cei care au criticat decizia din 2021 s-a numărat Human Rights Watch.
„Femeile musulmane nu ar trebui să fie nevoite să aleagă între credinţa lor şi locul de muncă”, a declarat atunci Hillary Margolis, de la această organizaţie, într-un comunicat.
Astfel de restricţii, a spus ea, se concentrează adesea asupra femeilor musulmane care poartă văl sau batic şi se bazează pe o logică eronată: „Că obiecţiile unui client faţă de angajaţii care poartă ţinute religioase pot în mod legitim să prevaleze asupra drepturilor angajaţilor”.
Germania a eliminat Crucea pentru o reuniune G7
În calitate de organizator al reuniunii miniștrilor de externe ai G7 , Biroul Federal de Externe a scos o cruce istorică din camera conferinței din Münster, în Renania de Nord – Westfalia. Eliminarea crucii, care se afla în acea sală de 482 de ani, a declanșat discuții aprinse și critici unanime, scrie Ziarul Românesc din Germania.
Ministrul de externe german Baerbock și omologii ei din țările G7 s-au întâlnit joi și vineri în Sala Păcii a primăriei istorice din Münster, printre alte locuri. Acesta este un loc simbolic, pacea din Westfalia a fost semnată acolo cu mai bine de 370 de ani în urmă, punând capăt Războiului de 30 de ani.
Există o cruce mare pe un pervaz pe un perete cu lambriuri din lemn. Potrivit Westfälische Nachrichten , este „Crucea Sfatului” din secolul al XVI-lea. În fotografiile întâlnirii G7 din cameră, totuși, se poate vedea în fundal că baza este goală și lipsește crucifixul. Pe lângă Germania, grupul include Franța, Italia, Japonia, Canada, SUA și Marea Britanie. Germania va prezida G7 până la sfârșitul anului și este în prezent responsabilă de organizarea conferințelor.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe a spus că o schimbare a mobilierului este obișnuită la astfel de întâlniri. O masă diferită, iluminare diferită, covoare diferite. Un purtător de cuvânt al orașului Münster s-a referit la Ministerul de Externe, care este responsabil pentru echipament. „Noi oferim doar camerele”, a spus el.
Liderul grupului parlamentar al Uniunii, Thorsten Frei ( CDU ), a criticat la „Welt” că guvernul federal „a uitat de tradiție și istorie”.
În dezbaterea de vineri s-a implicat și premierul bavarez Markus Söder (CSU). Liderul CSU a distribuit o postare despre „incidentul crucifixului” din Münster prin intermediul contului său oficial de Twitter. El a scris: „Aceasta este noua politică externă germană? În nicio altă țară din lume nu s-ar întâmpla așa ceva…” Rațiunea de a fi a crucifixelor din clădirile publice a fost, de asemenea, o problemă politică importantă pentru Söder în trecut
editia de dimineata: O cruce a fost îndepărtată din sală la o întâlnire G7: “Participanții sunt și de altă religie”
[…]
Informația prezentată inițial de Westfalische Nachrichten a fost confirmată de Ministerul de Externe, cu amendamentul că ministrul de Externe, Annalena Baerbock (Die Grunen), nu a știut de această deczie, fiind vorba de o hotărâre luată strict de echipa de protocol și cea a autorităților locale din Munster.
Purtătorul de cuvânt a ținut să sublinieze că nu este vorba despre o decizie politică. În schimb, autoritățile locale din Munster invocă o rugăminte din partea ministerului sub pretextul că printre participanți sunt și oameni de altă religie.
“Până acum nu ne-a cerut nimeni așa ceva”, au comentat câțiva consilieri locali. Conform tradițiilor străvechi, toți consilierii locali trebuie să depună jurământ în fața crucii orașului, un simbol sfânt în Munster.
[…]
Comentariu saccsiv:
Locul unde era Crucea:
Conform ziarului romanesc, Baerbock și omologii ei din țările G7 s-au întâlnit joi și vineri în Sala Păcii a primăriei istorice din Münster, printre alte locuri. Acesta este un loc simbolic, pacea din Westfalia a fost semnată acolo cu mai bine de 370 de ani în urmă, punând capăt Războiului de 30 de ani.
SEMNE: Iata HAL DE CRUCIFIX dedicat Papei Ioan Paul al II-lea. S-a prabusit omorand un tanar cu doua zile inainte de CANONIZAREA ERETICULUI
Iata-l si prabusit:
Iar in prabusirea sa a omorat un om:
Pomenirea aflării cinstitei Cruci şi a sfintelor PATRU PIROANE de către sfânta Elena, mama sfântului împărat Constantin cel Mare. Pe crucifixurile catolice apar insa doar … TREI PIROANE
În luna martie, în ziua a şasea zi, pomenirea aflării cinstitei Cruci şi a sfintelor piroane de către sfânta Elena, mama sfântului împărat Constantin cel Mare.
La începutul domniei Sf. Constantin cel Mare (306-337), primul împărat roman care a recunoscut credinţa creştină el împreună cu Sf. Elena, mama sa credincioasă, au decis să reconstruiască oraşul Ierusalim. Şi-au făcut un plan de a înalţa o biserică pe locul patimilor şi învierii Domnului pentru a sfinţi din nou locurile legate de moartea şi învierea Mântuitorului şi a şterge mânjirea păgână din sfintele locuri.
Împărăteasa Elena a pornit spre Ierusalim cu o mare cantitate de aur. Sf. Constantin i-a scris o scrisoare Patriarhului Macarie (313-323), prin care îi cerea să o ajute pe mama lui în toate felurile posibile ca să restaureze sfintele locuri creştine.
După sosirea în Ierusalim, împărăteasa a început să dărâme toate templele păgâne şi să sfinţească locurile murdărite de păgâni.
În căutarea ei după Crucea Dătătoare de Viaţă, împărăteasa a cercetat mai mulţi creştini şi evrei, fără să afle nimic pentru mai mult timp. În cele din urmă, un bătrân evreu numit Iuda i-a spus că crucea era îngropată în spatele templului lui Venus. Sf. Elena a dat ordin să se demoleze templul şi să se facă săpaturi pe locul acela. În scurt timp au găsit Golgota şi Mormântul Domnului. Nu departe de acel loc au găsit trei cruci, o scândură cu inscripţia lui Pilat (Ioan 19:19) şi patru piroane care au străpuns corpul Domnului.
Următorul pas era să determine care era crucea răstignirii Mântuitorului dintre cele trei. Patriarhul Macarie, văzând un mort care era dus la groapă, a cerut ca acel om să fie aşezat pe rând pe fiecare din cruci. Când corpul celui mort a fost aşezat pe Crucea Mântuitorului, acesta a înviat imediat. Văzând învierea celui mort, toţi au fost convinşi că au găsit Crucea Dătătoare de Viaţă. Cu mare bucurie, împărăteasa Elena şi patriarhul Macarie au ridicat Crucea astfel încât să o vadă toţi cei de faţă.
Cititi va rog mai multe la:
http://www.calendar-ortodox.ro/luna/martie/martie06.htm
Comentariu saccsiv:
La catolici apar insa doar trei piroane:
Iar la ortodocsi patru:
Am considerat necesara aceasta subliniere pentru mai usoara diferentiere a reprezentarilor Mantuitorului rastignit. In unele vechi catolice apar tot patru piroane, insa nu stiu cand si de ce au mai scos unul. Asadar, cand vedeti o reprezentare cu doar trei piroane, sa stiti sigur ca aceea este catolica.
Crucifixul va fi interzis în şcolile spaniole
Citez din articolul Crucifixul va fi interzis în şcolile spaniole:
Guvernul a fost somat de către Membrii Congresului Deputaţilor din Spania să adopte o măsură prin care crucifixurile să fie scoase din toate şcolile de pe teritoriul Spaniei.
Membrii Congresului Deputaţilor din Spania consideră că prezenţa crucifixului pe pereţii sălilor de clasă este o încălcare a Drepturilor Omului.
„Prezenţa crucifixelor în şcoli reprezintă o violare a drepturilor părinţilor de a-şi educa fiii aşa cum doresc, precum şi o încălcare a libertăţii elevilor de a avea o altă religie decât cea catolică”, îşi justifică deputaţii hotărâtea luată într-un comunicat trimis Guvernului.
Cititi va rog si:
Vor iesi spaniolii in strada, precum in alte dati?
BRAVO LOR: Doua milioane de spanioli au protestat impotriva legalizarii avortului
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
6 comments