Ottawa a declarat starea de urgență din cauza protestelor camionagiilor: Poliția face dosare penale
Primarul capitalei Canadei, Ottawa, a declarat duminică stare de urgenţă pentru a gestiona situaţia fără precedent creată de blocada camionagiilor, care durează de 10 zile şi care a paralizat zona centrală a capitalei canadiene. „Decizia reflectă pericolul real şi ameninţarea la adresa securităţii şi siguranţei rezidenţilor, pericol generat de demonstraţiile care continuă. De asemenea, reflectă necesitatea unui sprijin din partea altor jurisdicţii şi niveluri ale guvernului”, a declarat primarul Jim Watson, dar nu a dat detalii despre ce fel de măsuri ar putea fi impuse. Anterior, primarul Watson a declarat că demonstranţii controlează situaţia, iar poliţiştii sunt depăşiţi. „Convoiul Libertăţii” a demarat ca o mişcare împotriva certificatelor de vaccinare pentru camionagii care trec graniţa în Statele Unite, dar manifestaţiile s-au transformat în mişcare de protest faţă de măsurile de sănătate adoptate de guvernul premierului Justin Trudeau. Poliţia din Ottawa a relocat unii dintre protestatari şi a instalat noi baricade, afirmând că „adună dovezi financiare, digitale, plăcuţe de înmatriculare şi altele pentru a întocmi dosare penale unor protestatari”.
Parlamentul ceh refuză prelungirea stării de urgență
Andrej Babis Foto: AGERPRES
Deputaţii cehi au votat joi împotriva prelungirii stării de urgenţă, solicitată de guvernul minoritar al prim-ministrului populist Andrej Babis în încercarea de a ţine sub control o explozie a numărului de infecţii de COVID-19, notează AFP, citată de Agerpres.
Votul a avut loc în timp ce Germania vecină a anunţat închiderea frontierelor sale, cu câteva excepţii, cu Cehia şi regiunea austriacă Tirol, care au rate de infecţie ridicate cu variante extrem de contagioase ale coronavirusului.
Premierul miliardar Andrej Babis ceruse parlamentului să prelungească dincolo de 14 februarie starea de urgenţă instituită la 30 septembrie, care autorizează guvernul să desfăşoare armata şi pompierii sau să ţină închise majoritatea magazinelor pentru a combate pandemia. Dar numai 48 de deputaţi din cei 106 prezenţi au votat pentru prelungirea acesteia.
„Vom intra în istorie ca o ţară care s-a demobilizat în mijlocul unui război”, le-a declarat parlamentarilor ministrul de interne, Jan Hamacek.
Ministrul sănătăţii, Jan Blatny, a avertizat la rândul său că situaţia epidemică se va deteriora în mai puţin de două săptămâni şi va lovi din greu spitalele din ţară, deja supraaglomerate.
Cehia, ţară din UE cu 10,7 milioane de locuitori, a înregistrat în ultimele luni rate de infecţie cu coronavirus printre cele mai mari din lume. Ţara a numărat un milion de cazuri confirmate şi 18.000 de decese de la începutul pandemiei, în timp ce numărul de noi cazuri zilnice a atins recent pragul de 10.000.
Guvernul a decis joi să închidă cele mai afectate trei districte din ţară, detaşând aproximativ 600 poliţişti pentru a efectua controale aleatorii. Un sondaj publicat miercuri a evidenţiat scepticismul larg răspândit în ţară cu privire la pandemie: mai puţin de jumătate dintre cehi spun că ar rămâne acasă dacă ar prezenta simptome ale COVID-19.
Un număr din ce în ce mai mare de persoane ignoră restricţiile guvernamentale în ţară, unele baruri şi restaurante, precum şi staţiuni de schi, fiind deschise, în pofida lockdown-ului impus de autorităţi.
Prof. Dr. Alberto Zangrillo: „Virusul nu mai este în stare, din fericire, să producă o boală gravă”
Așa cum am anunțat anterior, corespondenta noastră în Italia, Julia-Sandra Vîrsta, a organizat și moderat, pe data de 14 iulie 2020, întâlnirea live dintre prof. dr. Alberto Zangrillo și corespondenții străini în Italia. În cadrul întîlnirii Julia-Sandra Vîrsta a adresat mai multe întrebări invitatului, unele puse chiar de cititorii cristoiublog.ro. Redăm mai jos corespondența trimisă de Julia Vîrsta din Italia pentru cristoiublog.ro. La finalul corespondenței veți putea urmări interviul integral, în limba italiană.
Am avut plăcerea să îl avem oaspete şi să moderez întîlnirea în live streaming cu domnul profesor doctor Alberto Zangrillo, medic primar în anestezie şi terapie intensivă la Ospedale San Raffaele din Milano şi Pro Rector al Universității VITA e SALUTE San Raffaele din Milano. Domnul profesor a acceptat invitația şi a răspuns unor întrebări puse de mine şi de colegii mei corespondenți în Italia din toate ţările lumii la Ass. Stampa Estera Roma. Pentru cine ştie doar cîte ceva despre prof. Zangrillo, voi încerca să expun doar o miime din C.V. domniei sale.
Liderul senatorilor PNL: „Nu exclud posibilitatea ca, dacă lucrurile scapă de sub control, să avem o nouă stare de urgență”
România ar putea reveni la starea de urgență dacă lucrurile scapă de sub control în ceea ce privește numărul de infectări cu coronavirus. Declarația a fost făcută pentru RFI de liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu. El a acuzat opoziția că a instigat populația să nu respecte deciziile luate de Guvern.
„În România, în perioada asta, a existat o majoritate parlamentară care a persiflat existența virusului Covid-19, că a existat aceeași majoritate care practic a incitat pentru nerespectarea măsurilor dispuse de Guvern, propuse de specialiștii în materie”, a spus Daniel Fenechiu, liderul senatorilor PNL.
„În situația în care cu adevărat lucrurile vor redeveni grave, nu vă îndoiți că Guvernul va lua măsurile de rigoare. Nu exclud posibilitatea ca, dacă lucrurile scapă de sub control, să avem o nouă stare de urgență”, a declarat el.
Starea de urgență în România a fost instituită între 16 martie și 14 mai.
Traian Băsescu: Lucrurile scapă de sub control! Soluția este reintroducerea stării de urgență
Traian Băsescu a vorbit la Digi24 despre golirea de conținut a Stării de alertă după deciziile CCR care spun că izolarea și carantina sunt neconsituționale. Guvernul a anunțat deja că suspendă măsura izolării la domiciliu și a carantinării instituționalizate. În plus, decizia CCR de a declara neconstituționale amenzile emise pentru nerespectarea restricțiilor a făcut ca mulți români să nu mai respecte multe dintre normele impuse de Guvern. În acest context, fostul președinte spune că soluția ar fi „reintroducerea stării de urgență” prin decret prezindențial. Un lucru legal, în conformitate cu Constituția, spune Băsescu.
Video la:
Medic, destăinuire șoc: ‘Omul acela nu murea în cazul în care nu erau atâtea restricții. În continuare avem pacienți pe care îi tot amânăm’
sursa foto: voanews.com
Medicii din sistemul medical românesc au decis să rupă tăcerea cu privire la situațiile pe care le-au avut de înfruntat în toată perioada stării de urgență cât și a stării de alertă. Profesorul dr. Ioan Cordoș, șeful Secției de Chirurgie Toracică a Institutului de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta”, a adus critici foarte dure cu privire la restricțiile impuse în această perioadă, care au dus la moartea multor pacienți. Și în acest moment, din cauza gestionării haotice a cazurilor de SARS-CoV-2, în spital se fac doar trei intervenții chirurgicale pe zi, față de 112, cât se făceau zilnic înainte de 15 martie.
Medicii români au semnalat situația dramatică din spitale apărută în urma restricțiilor la internare a pacienților, care a provocat moartea bolnavilor rămași pe liste de așteptare. Pacienții oncologici, dar și cei cu boli grave, pe care i-ar fi putut salva prin intervențiile chirurgicale, și-au pierdut viața în nebunia creată de Covid.
”Foarte mulți pacienți cu boli certe nu au ajuns la spital în timp util. Au venit cu boli depășite, două-trei luni contează la o boală neoplazică. Am avut aici un pacient cu hemopftizie (tuberculos care scuipă sânge), pe care chirurgia l-ar fi ajutat. S-a prăpădit. Până să-l planificăm, a murit. Omul acela nu murea în cazul în care nu erau atâtea restricții, reduceri ale activității chirurgicale până la 80%. Era lege. Mai este și o altă problemă. S-a instituit regula că pacientul trebuie să aibă două teste Covid negative.
Nelegalitatea și neconstituționalitatea Decretului nr. 240/2020 privind prelungirea stării de urgență și a Hotărârii nr. 4/16.04.2020 a Parlamentului României
Foto: Arhiva Ziare.com
De la debutul declaratei pandemii de COVID-19, România a luat măsuri de excepție care au presupus restrângerea masivă a drepturilor şi libertăților cetățenești. Din instrumentarul stărilor de excepție prevăzute de legislația națională s-a optat mai întâi pentru starea de urgență (Decretul nr. 195/2020, apoi Decretul nr. 240/2020 ale Președintelui României) şi ulterior pentru starea de alertă.
În continuare vom examina prelungirea stării de urgenţă în raport cu prevederile actelor normative cu forţă juridică superioară, urmând a concluziona că aceasta s-a instituit şi s-a încuviinţat în mod nelegal şi neconstituţional de către Preşedintele României respectiv de către Parlament.
Potrivit art. 93 alin. 1 din Constituţia României, Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.
Legea la care face referire textul constituțional este OUG nr. 21/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă.
Articolul 5 din OUG nr. 21/1999 prevede că starea de urgenţă se poate institui pe o perioadă de cel mult 30 de zile.
Articolul 15 din aceeaşi ordonanţă prevede că în funcţie de evoluţia situaţiilor de pericol, Preşedintele României, cu încuviinţarea Parlamentului, poate prelungi durata stării instituite şi poate extinde sau restrânge aria de aplicare a acesteia. Prelungirile se dispun în condiţiile prevederilor art. 5. Această ultimă prevedere a fost adăugată prin Legea nr. 453/2004.
Prin Decretul nr. 240/2020 privind prelungirea stării de urgență pe teritoriul României, publicat în M.Of., Partea I, nr. 311 din 14 aprilie 2020, în vigoare din data de 15 aprilie 2020, începând cu data de 15 aprilie 2020, s-a prelungit cu 30 de zile pe întreg teritoriul României starea de urgență instituită prin Decretul nr. 195/2020.
Prin Hotărârea Camerei Deputaților și a Senatului, adoptată în ședința comună din 16 aprilie 2020, nr. 4/2020 pentru încuviințarea măsurii adoptate de Președintele României privind prelungirea stării de urgență pe întreg teritoriul României, publicată în M.Of., Partea I, nr. 320 din 16 aprilie 2020, s-a încuviinţat prelungirea stării de urgență pe întreg teritoriul României, pe o durată de 30 de zile, începând de la data de 15 aprilie 2020.
Luând situaţia ca atare s-a instalat în mod tacit opinia eronată potrivit căreia starea de urgenţă ar putea fi prelungită peste termenul maxim imperativ prevăzut de art. 5 din OUG nr. 21/1999.
După ce autoritățile politice au lansat această unică interpretare, în buna tradiţie a adeziunii la interpretarea oficială, s-a exprimat şi opinia personală a unui profesionist, evident convergentă cu cea oficială. Autorul, comentând teza finală a art. 15 din OUG nr. 21/1999 remarcă următoarele: „Pe de o parte, stabilește o durată limitată în timp a stării de urgență instituită prin decret al Președintelui și încuviințată de Parlament (30 de zile). Pe de altă parte, stabilește posibilitatea prelungirii stării de urgență pentru perioade succesive de câte 30 de zile, dar fără să prevadă o perioadă maximă finală. Ca atare, durata stării de urgență este și nu este limitată în timp. În realitate, efectul practic al acestor dispoziții legale din art. 15 al OUG nr. 1/1999 este acela că Președintele României nu poate dispune pe termen nelimitat starea de urgență fără ca Parlamentul să încuviințeze prelungiri succesive din 30 în 30 de zile. Din această perspectivă, dispozițiile din art. 15 al OUG nr. 1/1999 așa cum au fost modificate de Legea nr. 453/2004 sunt conforme cu Legea fundamentală și asigură un control parlamentar regulat asupra deciziei Președintelui de a menține prin prelungire starea de urgență care, așa cum am văzut deja, implică serioase restricții ale exercițiului unor drepturi și libertăți.” (https://www.g4media.ro/cat-dureaza-starea-de-urgenta.html, Bogdan Dima este lect. univ. dr. și predă Drept administrativ și Instituții Politice).
Cu alte cuvinte, se susţine în mod absurd că Preşedintele României nu ar putea să dispună pe termen nelimitat prelungirea stării de urgenţă, deoarece prelungirea este supusă încuviinţării Parlamentului. Opinia citată face confuzie între termen şi condiţie ca modalităţi distincte ale actului juridic. Păstrând logica autorului ar fi legală prelungirea nelimitată a stării de urgenţă în condiţiile în care orice nouă prelungire este dispusă pe o durată de maximum 30 de zile şi este supusă încuviinţării Parlamentului. Or, în mod evident, în această interpretare, termenul general al stării de urgenţă (compus din cel iniţial plus prelungirile ulterioare ale acestuia) are vocaţia de a fi nelimitat.
În realitate voinţa legiuitorului a fost aceea de a limita durata stării de urgenţă la termenul maxim de 30 de zile, astfel cum prevede fără echivoc art. 5 din OUG nr. 21/1999 în conformitate cu care starea de urgenţă se poate institui pe o perioadă de cel mult 30 de zile. Potrivit Dicţionarului Explicativ al Limbii Române locuțiunea adverbială cel mult este sinonimă cu adverbul maximum care la rândul său este definit, între altele, astfel: „cea mai mare valoare (peste care nu se poate trece sau nu este necesar să se treacă)”. (https://dexonline.ro/definitie/maximum)
Nu doar interpretarea gramaticală a textului conduce la această concluzie ci şi interpretarea sa sistematică.
Examinând textul prin prisma art. 53 din Constituția României (Alin. 1: Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. Alin. 2: Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.), care reglementează strict posibilităţile de restrângere a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti se observă că teza finală a acestuia prevede că restrângerea poate fi dispusă cu condiţia de a nu aduce atingere existenţei dreptului sau libertăţii restrânse. Or, în condiţiile în care starea de urgenţă poate fi prelungită nelimitat, prin suspendarea sine die a exercitării drepturilor sau libertăţilor restrânse s-ar aduce în mod evident atingere însăşi existenţei acestora.
Ideea de limitare temporală a duratei stării de urgenţă este evocată şi de imperativul constituţional ca măsura restrângerii exerciţiului unor drepturi sau libertăţi să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o. Proporţionalitatea se referă atât la natura situaţiei excepţionale cât şi la durata acesteia, care este esenţialmente limitată, altminteri părăsind sfera excepţiilor pentru a se transforma în regulă. Tocmai o astfel de transformare a fost prevenită prin instituirea termenului maxim de 30 de zile al duratei stării de urgenţă.
Textul art. 53 din Constituția României face referire la restrângerea prin lege a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, însă, această condiţie se impune a fi respectată cu atât mai mult în situaţia în care restrângerea este dispusă printr-un act administrativ normativ cu o forţă juridică inferioară legii (infralegal), aşa cum este decretul Preşedintelui. În acest sens Decizia nr. 152/2020 a Curţii Constituţionale din România a statuat următoarele: „Ca atare, având în vedere forța juridică inferioară legii, decretul Președintelui nu poate să deroge, să se substituie sau să adauge la lege, deci nu poate conține norme de reglementare primară.”
La concluzia limitării în timp a duratei stării de urgenţă, conduce şi o scurtă reflecţie asupra denumirii art. 93 din Constituţie: măsuri excepţionale. Aşa cum, dintr-o altă perspectivă, am arătat în precedent, întrucât situațiile excepţionale sunt esenţialment temporare, este de la sine înţeles că măsurile excepţionale trebuie limitate în timp, ceea ce legiuitorul a făcut prin art. 5 din OUG nr. 21/1999.
O paralelă relevantă o constituie regimul măsurilor preventive din domeniul penal. Arestarea preventivă, ca măsură restrictivă de libertate, controlul judiciar şi arestul la domiciliu, ca măsuri restrictive de drepturi, au prevăzute, pe lângă termene de dispunere, verificare şi prelungire, termene maxime (art. 215 ind. 1 Cpp, art. 222 Cpp, art. 239 Cpp) a căror depășire conduce la încetarea de drept a măsurii (art. 241 Cpp). Încetarea de drept a măsurii preventive la împlinirea duratei maxime prevăzute de lege se produce tocmai pentru că acestea reprezintă restrângeri excepţionale ale drepturilor omului, care sunt incompatibile cu amânări sine die. În procesul penal măsurile preventive se dispun în mod individual şi individualizat asupra uneia sau mai multor persoane. Decretul nr. 240/2020 s-a aplicat întregii populaţii a României, pe tot teritoriul acesteia. În mod direct ori indirect – prin ordonanţele militare subsecvente – decretul a impus restrângeri de drepturi şi libertăţi ce depăşesc restrângerile care fac obiectul tuturor celor trei măsuri preventive la un loc (măsurile de izolare şi carantinare – corespondente în esenţă arestării preventive, apoi restrângerea următoarelor drepturi:libera circulație; dreptul la viață intimă, familială și privată; inviolabilitatea domiciliului; dreptul la învățătură; libertatea întrunirilor; dreptul de proprietate privată, dreptul la grevă, libertatea economică; libertatea exercitării credinţei).
Altfel spus, Decretul nr. 240/2020 a depăşit, atât cantitativ cât şi calitativ, restrângerile de drepturi şi libertăţi ce constituie specificul celor mai restrictive măsuri care se pot dispune într-un stat de drept, măsurile preventive penale. Tocmai pentru a evita restrângerea perpetuă a drepturilor şi libertăților cetățenești, prevederile art. 5 din OUG nr. 21/1999 au limitat la maximum 30 de zile durata stării de urgenţă.
Dispoziţiile art. 15 din OUG nr. 21/1999 cu privire la prelungirea stării de urgenţă, atât în forma iniţială a textului (În funcţie de evoluţia situaţiilor de pericol, Preşedintele României, cu încuviinţarea Parlamentului, poate prelungi durata stării instituite şi poate extinde sau restrânge aria de aplicare a acesteia), cât şi în cea ulterioară completării acestuia prin Legea nr. 453/2004 (În funcţie de evoluţia situaţiilor de pericol, Preşedintele României, cu încuviinţarea Parlamentului, poate prelungi durata stării instituite şi poate extinde sau restrânge aria de aplicare a acesteia. Prelungirile se dispun în condiţiile prevederilor art. 5) se referă la prelungirea/prelungirile care se pot dispune în interiorul termenului maxim de 30 de zile. Evident, textul reglementează ipoteza dispunerii stării de urgenţă pe o durată mai mică de 30 de zile care poate fi prelungită până la 30 de zile.
Am arătat în precedent că din punct de vedere gramatical şi semantic expresia cel mult 30 de zile utilizată de către legiuitor în art. 5 nu permite depăşirea acestei durate a stării de urgenţă. Chiar lăsând la o parte argumentele sistematice din precedent, modul neechivoc şi limitativ de formulare a textului art. 5 exclude o eventuală aplicare a principiului specialia generalibus derogant, în raport cu prevederile art. 15, întrucât sensul textului este exact şi deplin, nefiind necesară recurgerea la operaţiunea interpretării. Ambele texte se referă la termenul aceleiași instituţii, raportul dintre acestea fiind de la întreg (art. 5) la parte (art. 15).
Prin trimiterea la disp. art. 5, dispoziţiile art. 15 teza finală, introduse prin Legea nr. 453/2004 (Prelungirile se dispun în condiţiile prevederilor art. 5) nu derogă de la teza exprimată de art. 5, ci o întăresc. De asemenea, din punctul de vedere al logicii juridice, simpla enunţare a celor două propoziţii ale tezei contrare este absurdă: starea de urgenţă se poate institui pe o perioadă de cel mult 30 de zile, însă poate fi prelungită nelimitat cu încuviinţarea Parlamentului pe perioade de cel mult 30 de zile fiecare.
Totuşi, în cazul în care această teză ar fi considerată acceptabilă din punct de vedere logic, există posibilitatea recurgerii la cercetarea premiselor amendării, prin Legea nr. 453/2004, a textului iniţial al art. 15, ce a constat în adăugarea tezei finale.
Conform raportului suplimentar asupra proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a Camerei Deputaţilor din data de 27.10.2003, PL 7/1999, Nr.7/12/XVIII/1999, Nr. 32/710/2003, motivul pentru care s-aprocedat la modificarea prevederilor art. 15 din OUG nr. 1/1999 este acela că „prelungirea duratei stării excepţionale nu trebuie să fie nelimitată şi operează în termenul de 60 (referitor la starea de asediu – n.n.), respectiv 30 de zile (referitor la starea de urgenţă – n.n.)”. (http://www.cdep.ro/comisii/aparare/pdf/2003/rs007_99.pdf, pct. 13 coloana 3)
Aşa fiind, voinţa legiuitorului a fost clară: aceea ca prelungirea duratei stării de urgenţă să fie limitată la termenul maxim de 30 de zile. Simpla lecturare a motivului completării art. 15, adăugată la argumentele din precedent, face de prisos de orice comentariu suplimentar.
În concluzie, atât Decretul nr. 240/2020 privind prelungirea stării de urgență cât şi Hotărârea nr. 4/16 aprilie 2020 a Camerei Deputaților și a Senatului, au fost nelegale. Nelegalitatea acestora rezidă în încălcarea dispozițiilor imperative ale OUG nr. 1/1999 aprobată prin Legea nr. 453/2004 care reglemetează termenul maxim de 30 de zile pe care se poate institui starea de urgenţă, termen care a fost dublat. În consecinţă, ordonanţele militare emise de puterea executivă pentru punerea în aplicare a Decretului nr. 240/2020 au fost, la rândul lor, nelegale.
Actul normativ încălcat are rang de lege organică. Încălcarea s-a realizat de către două dintre cele trei puteri ale statului: puterea legislativă şi cea executivă, pornind de la excesul Şefului Statului Român. Abuzul Preşedintelui se impunea a fi cenzurat de către Parlament, ca organ reprezentativ suprem al poporului şi garant al drepturilor și al libertăților cetățenilor. Acest lucru nu s-a petrecut. Parlamentul a votat în cvasiunanimitate (404 voturi pentru, 29 voturi împotrivă și 5 abțineri) prelungirea stării de urgenţă peste termenul maxim legal.
Astfel cum am arătat în precedent dispoziţiile art. 93 alin. 1 din Constituţia României instituie în sarcina Preşedintelui obligaţia ca starea de asediu să fie dispusă potrivit legii. Această obligaţie a fost încălcată prin Decretul nr. 240/2020, ceea ce califică decretul ca fiind nu doar nelegal, ci şi neconstituţional.
Același text constitutional atribuie Parlamentului sarcina încuviinţării stării de urgenţă. Având în vedere calitatea sa de garant al drepturilor și libertăților cetățeneşti, încuviinţarea nu constituie o operaţiune formală, de suprafaţă, ci implică exercitarea unui control al eventualelor excese, abuzuri ori neconformităţi ale decretului supus încuviinţării. Hotărârea nr. 4/16 aprilie 2020 a Camerei Deputaților și a Senatului nu a satisfăcut aceste aşteptări, ceea ce o califică atât ca nelegală cât şi ca neconstituţională.
În acest context, revine puterii judecătoreşti şi Curţii Constituţionale rolul de a repune viaţa bulversată a societăţii româneşti în matca unei democraţii constituţionale.
Judecător Lucian Buta,
Judecătoria Cluj-Napoca
REPUBLICA MOLDOVA: Slujbele și întrunirile religioase, reluate cu respectarea strictă a unor reguli de protecție contra infecției
Potrivit premierului, începând cu duminica viitoare, slujbele și întrunirile religioase vor putea fi reluate, însă se vor desfășura exclusiv în aer liber, în curțile bisericilor, mănăstirilor și altor clădiri ce reprezintă alte culte religioase.
O altă condiție ține de respectarea obligatorie a tuturor cerințelor sanitar-epidemiologice, precum și a distanței sociale de minimum 2 metri.
De asemenea, toți participanții la întrunirile și slujbele religioase vor fi obligați să poarte măștide protecție, pentru a evita riscul infectării cu noul tip de coronavirus.
„Pe perioada stării de urgență, serviciile divine nu vor fi însoțite de ritualuri religioase cu grad sporit de transmitere a infecției. Este vorba despre contactul fizic cu obiectele religioase și alte ritualuri de acest gen”, a precizat Ion Chicu.
La 29 aprilie, Mitropolia Moldovei a făcut o adresare către Guvern, în care denunță atitudinea „îngrijorătoare și cu totul inadmisibilă” și se revoltă pentru faptul că Biserica „a fost pusă la un loc cu supermarketurile de construcție, magazinele și companiile de prestare servicii și agrement”. Premierul Ion Chicu a răspuns atunci Mitropoliei că pandemia încă nu a trecut, iar regulile sunt pentru toți cetățenii.
La 13 martie, Guvernul a decis interzicerea slujbelor religioase pe timp de pandemie, pentru a evita riscul de îmbolnăvire în rândurile populației.
Și săbătorile pascale s-au petrecut fără prezența enoriașilor în lăcașele sfinte. Totodată, Liturghia din Noaptea de Înviere din Catedrala Mitropolitană din Chișinău a fost transmisă în direct la posturile naționale de radio și televiziune.
Comentariu saccsiv:
Oare ce inseamna?
„Pe perioada stării de urgență, serviciile divine nu vor fi însoțite de ritualuri religioase cu grad sporit de transmitere a infecției. Este vorba despre contactul fizic cu obiectele religioase și alte ritualuri de acest gen”
În România s-au dat amenzi în valoare de peste 110 milioane de euro în timpul stării de urgență. Unde ar putea merge banii
Politia si Armata pe strada in Bucuresti Foto: Profimedia Images /Xinhua/Avalon.red
Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a anunţat, miercuri, că sumele încasate din amenzile aplicate pentru nerespectarea ordonanţelor militare ar putea fi utilizate în sistemul de sănătate publică. Potrivit acestuia, de la începutul stării de urgenţă au fost aplicate în România 290.000 de sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 570 de milioane de lei, adică aproape 117 milioane de euro.
„Există un subiect în media că s-au dat multe amenzi şi că pot fi mulţi sau puţini bani 570 de milioane sau, mă rog, 285 de milioane dacă se plătesc toate amenzile. Vreau să spun că am discutat cu domnul prim-ministru şi vom găsi o formulă, un act normativ ca toţi aceşti bani să fie folosiţi pentru nevoile persoanelor cu vulnerabilităţi şi pentru sistemul de sănătate publică. Adică, aceşti bani se încasează la autorităţile locale, nu le încasează Ministerul sau Guvernul, ca să ştie cei care ne ascultă, şi autorităţile locale trebuie să le reorienteze spre zona de sănătate publică„, a declarat Vela într-o emisiune la Realitatea Plus.
Guvernul a majorat, prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 34/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă nivelul amenzilor aplicate pe perioada stării de urgenţă atât persoanelor fizice, cât şi celor juridice.
Amenzile pentru persoanele fizice care nu respectă ordonanţele militare au crescut de pe 3 aprilie, acestea fiind cuprinse între 2.000 de lei şi 20.000 de lei, faţă de valorile iniţiale, cuprinse între 100 şi 5.000 de lei. În acelaşi timp, amenda minimă pentru persoanele juridice care nu respectă ordonanţele militare a crescut de la 1.000 de lei, cât era până la 3 aprilie, la 10.000 de lei, iar maximul amenzii pentru persoane juridice rămâne stabilit la 70.000 de lei.
Actul normativ permit contravenientului să achite, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, o jumătate din cuantumul amenzii aplicate de agentul constatator. (Sursa: Agerpres)
Comentariu saccsiv:
Cititi va rog si:
Tensiuni in SUA: Protestatari inarmati cu pusti au vrut sa intre in camera legislativa
Sute de protestatari, unii dintre ei inarmati cu pusti, s-au adunat joi la capitoliul statului american Michigan, in timp ce legislatorii locali dezbateau cererea guvernatorului democrat de a-si extinde puterile pentru a combate criza actuala.
Protestatarii au incercat sa intre in camera legislativa in timpul sedintei, insa au fost opriti de politisti, informeaza The Guardian.
„Lasati-ne sa intram! Lasati-ne sa intram!„, strigau protestatarii americani care nu respectau distantarea sociala. Ei erau deranjati de faptul ca starea de urgenta se putea prelungi si ar fi putut fi obligati sa stea in continuare in casa, in timp ce multe afaceri erau inchise.
Un protestatar a scandat sloganuri antiguvernamentale si a comparat guvernatorul statului cu Adolf Hitler.
De asemenea, un parlamentar din Michigan a anuntat ca unii dintre colegii sai purtau veste antiglont, deoarece unii protestatari au venit inarmati cu pusti.
Acesta este al doilea protest din Michigan, dupa cel de pe 15 aprilie cand oamenii s-au aratat nemultumiti ca trebuie sa stea inchisi in case.
In cele din urma, republicanii au refuzat sa extinda starea de urgenta din Michigan. Astfel, aceasta ar putea inceta dupa 15 mai.
„Ati pus capul in nisip si ati pus in pericol multe vieti. Nu voi lasa sa se intample asta„, le-a transmis guvernatorul Whitmer rivalilor sai.
Potrivit politiei, un singur barbat, in varsta de 35 de ani, a fost arestat pentru ca a agresat un alt protestatar.
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
16 comments