Proiect de lege MAI: Fara pasapoarte temporare pe motive religiose, doar pasapoarte biometrice / ATENTIE: Temeiul Biblic al neacceptarii prelevarii elementelor de identificare biometrica pentru documentele de identitate cu cip
Persoanele care refuză pașapoartele biometrice din considerente de conștiință nu vor mai putea primi în schimb pașapoarte temporare.
Ministrul de Interne Cătălin Predoiu a inițiat modificarea regimului eliberării pașapoartelor/ Colaj Fanatik
Introducerea pașaportului electronic sau „biometric” în anul 2009 a generat proteste și acțiuni în justiție din partea unor cercuri religioase conservatoare, astfel că statul român a făcut o concesie și a prevăzut că cei care refuză pașapoartele biometrice pot primi pașapoarte temporare care, în mod normal, se acordau doar pentru situații cu totul speciale. Însă Ministerul Afacerilor Interne vrea să elimine posibilitatea de a folosi pașapoartele temporare ca modalitate de a evita amprentarea.
Pașapoartele temporare, doar pentru situații excepționale
Legea 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate stabilea o serie de condiții pentru eliberarea unui pașaport temporar, cu o valabilitate de 12 luni, precum situații în care, din motive de sănătate, familiale sau profesionale, o persoană trebuie să ajungă urgent în altă țară și nu este suficient timp pentru emiterea unui pașaport electronic. Tot pașaport temporar se poate acorda pentru cetăţenii români aflaţi în străinătate care nu mai posedă documente de călătorie valabile ș.a.
Aderarea la Uniunea Europeană a făcut obligatorie utilizarea pașapoartelor biometrice, care să conțină și amprentele titularului, care trebuiau să înlocuiască treptat pașapoartele simple. Folosirea cipurilor în care să fie stocate datele biometrice a provocat nemulțumiri, în special în mediile ultrareligioase, astfel că cei care refuzau pașaportul electronic puteau opta pentru cel temporar. Însă MAI a elaborat un proiect de lege ce urmează să fie trimis la Parlament pentru aprobare prin care folosirea pașapoartelor temporare va fi considerabil restrânsă, iar simplul refuz al pașaportului biometric nu mai este un motiv suficient pentru acordarea unui pașaport temporar.
Astfel că cei care cred că pașapoartele biometrice sunt lucrarea Satanei nu vor mai putea călători în străinătate decât în țările în care pot intra și cu cartea de identitate. „Necesitatea unei reevaluări a situațiilor în care, în prezent, pot fi eliberate pașapoarte simple temporare este determinată, în primul rând, de scopul primordial vizat la momentul punerii în circulație a acestui document de călătorie, respectiv acela de a înlesni, raportat strict la termenul său mai scurt de eliberare, exercitarea rapidă a dreptului la liberă circulație cetățenilor români care se găsesc în situații speciale, de excepție, care reclamă o urgență concretă”, motivează Ministerul de Interne.
Pașapoartele biometrice, cerute de țările care ne impun vize
Un alt argument invocat este că numărul pașapoartelor temporare eliberate de autoritățile de la București este folosit de alte state pentru evaluarea oportunității ridicării vizelor pentru cetățenii români. Astfel, unul dintre motivele pentru care Canada, Japonia și SUA au rețineri să ridice vizele pentru români este folosirea pe scară largă a pașapoartelor temporare, cu toate că cele electronice prezintă un grad de siguranță mai mare.
„Important este și faptul că există state care nu permit intrarea pe teritoriul lor național a titularilor de pașapoarte simple temporare (Emiratele Arabe Unite, Statele Unite Mexicane etc.), fapt ce creează numeroase inconveniente cetățenilor români aflați în astfel de situații”, este un alt argument invocat. În cazul altor state, nu este permisă intrarea pe teritoriul lor a unei persoane cu un pașaport temporar care expiră în mai puțin de 6 luni.
Proiectul de lege pus în dezbatere publică de către Ministerul de Interne prevede și alte schimbări în ceea ce privește regimul liberei circulații în străinătate. Tot pentru a crește șansele eliminării vizelor de către Statele Unite este introdusă o prevedere care stipulează explicit că un document de călătorie care a fost declarat pierdut sau furat devine nul de drept, iar titularul nu-l mai poate folosi chiar dacă-l recuperează sau găsește ulterior declarării.
Pe lângă aceste măsuri restrictive, sunt și prevederi menite să reducă birocrația în ce privește eliberarea documentelor de călătorie. Astfel, dacă un cetățean român aflat în străinătate merge la un consulat al României pentru eliberarea unui nou pașaport electronic, datele biometrice și setul de date colectate cu această ocazie vor putea fi utilizate și pentru eliberarea cărții electronice de
identitate sau a titlului de călătorie.
De exemplu, un român care a primit un pașaport temporar în baza unei situații de urgență, emis de o ambasadă sau de un consulat, atunci când se va întoarce în țară nu va mai fi nevoit să-și facă o nouă programare pentru eliberarea pașaportului electronic atunci când se întoarce în țară întrucât datele biometrice vor fi transmite direct de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare care le-au reținut anterior.
Comentariu saccsiv:
Nimic din motivatiile insirate mai sus nu sta in picioare. Motivatia este una singura: SEMNUL FIAREI.
Repostez articolul Comentariul zilei: Temeiul Biblic al neacceptarii prelevarii elementelor de identificare biometrica pentru documentele de identitate cu cip din 2019:
Categoria ETAPE: Ministerul Afacerilor Interne a pus în dezbatere publică un proiect de lege care prevede că se va acorda dreptul de liberă circulaţie şi şedere soţilor de acelaşi sex
Sursa: https://www.stiripesurse.ro/casatorii-gay-proiect-guvern-interne_2988258.html
Ministerul Afacerilor Interne a pus în dezbatere publică un proiect de lege care prevede că se va acorda dreptul de liberă circulaţie şi şedere soţilor de acelaşi sex, în spiritul unor decizii ale CJUE și CCR.
Românul Adrian Coman și americanul Robert Clabourn Hamilton s-au căsătorit în Bruxelles iar în 2013 au dorit să se stabilească în România. Au dat statul în judecată după ce autoritățile române au refuzat să-i acorde soțului american dreptul la reședință în România pe motiv că Codul Civil român nu recunoaște căsătoriile între persoane de același sex.
În 2018, CJUE a decis (pe larg aici) că cei doi soți au dreptate și că România, ca de altfel orice stat membru UE, nu poate împiedica libertatea de şedere a unui cetăţean al UE prin refuzul de a acorda soţului său de acelaşi sex, cetăţean al unei ţări non-UE, un drept de şedere derivat pe teritoriul lor.
Deşi statele membre sunt libere să autorizeze sau să nu autorizeze căsătoria homosexuală, ele trebuie să acorde drept de ședere pe teritoriul lor a soților de același sex, a statuat CJUE.
Instanța europeană afirmă că obligaţia unui stat membru de a recunoaşte o căsătorie homosexuală încheiată într-un alt stat membru UE se referă exclusiv la acordarea unui drept de şedere și nu aduce atingere instituţiei căsătoriei în respectivul stat şi nu impune acestui stat membru UE să prevadă, în dreptul său naţional, instituţia căsătoriei homosexuale.
Ulterior deciziei CJUE, și Curtea Constituțională a României s-a pronunțat în același sens. Statul român nu a pus în aplicare aceste decizii, astfel că soții Coman și Hamilton au apelat la CEDO.
Ce prevede proiectul MAI
Proiectul lansat de MAI în dezbatere publică elimină din OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România „condiționarea acordării dreptului de ședere pentru membrul de familie al unui cetățean român căsătorit în alt stat membru al Uniunii Europene, de transcrierea în registrul național de stare civilă a certificatului de căsătorie între persoane de același sex”, potrivit expunerii de motive care invocă, de altfel, deciziile CJUE și CCR.
„Modificarea propusă are în vedere doar înlăturarea cerinței transcrierii certificatului de căsătorie, exclusiv în scopul exercitării drepturilor ce privesc libera circulație a persoanelor în cadrul Uniunii Europene”, spune Ministerului Afacerilor Interne.
„Înlăturarea, pentru un scop determinat, a cerinței transcrierii nu reprezintă o recunoaștere pe teritoriul României a efectelor căsătoriilor încheiate între persoane de același sex, statele membre ale Uniunii Europene având vocația de a decide, în mod suveran, dacă permit sau nu încheierea unor astfel de căsătorii pe teritoriul lor sau dacă recunosc, pe propriul teritoriu, efectele unor astfel de căsătorii încheiate în alte state membre”, se mai arată în motivare.
Consultă proiectul de act normativ și expunerea de motive.
Primele cărţi electronice de identitate vor fi eliberate în septembrie: va fi trecut genul, steagul şi stema ţării
Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, că primele cărţi electronice de identitate vor fi înmânate titularilor în luna septembrie, informează Agerpres.
„La data de 2 august a fost iniţiat proiectul pilot, de la care noi aşteptăm să genereze informaţii necesare pentru stabilirea programului de extindere şi generalizare a editării cărţii electronice de identitate. În cadrul proiectului pilot au fost realizate următoarele activităţi până în acest moment: de la data de 2 august până pe 18 august au fost preluate un număr de 100 de cereri de eliberare a cărţii electronice de identitate. Timpul de soluţionare a unei cereri de eliberare a cărţii electronice de identitate noi l-am proiectat în acest program pilot undeva la 20 de minute. Fac menţiunea că până în prezent nu a fost depăşit termenul de 15 minute. Aşadar, avem răspuns la în cât timp putem să preluăm o cerere – 15 minute. Cererea pentru emiterea cărţii de identitate se generează automat, nu necesită a fi completată de către cetăţean”, a spus Lucian Bode. El a mai spus că ritmul stabilit pentru aplicaţia de programare a solicitantului este de 15 cereri pe zi şi că au fost realizate teste tehnice între structurile implicate.
De asemenea, ministrul a făcut o serie de precizări în legătură cu o serie de dezbateri din spaţiul public, arătând că respectivele documente vor avea steagul şi stema ţării, iar adresa va fi înscrisă pe verso.
Referitor la lipsa menţionării pe document a grupei sanguine, Bode a spus că nicio instituţie medicală nu ia în calcul grupa sanguină de pe cartea de identitate, ci o realizează în câteva secunde.
„Toate părţile interesate au agreat ca pe cartea electronică de identitate simplă să avem steagul, iar pe cartea electronică de identitate ca document de călătorie să avem steagul UE, în centru România şi stema României. Din acest punct de vedere, eu cred că a fost o temă falsă că nu avem steagul, că n-am avut discuţii”, a subliniat ministrul.
În privinţa discuţiilor privitoare la sexul/genul posesorului, Bode a precizat că s-a optat pentru varianta „gen”.
„Am avut aceste discuţii din noiembrie 2020 până în martie 2021 şi de comun acord am agreat că în traducerea regulamentului european gender înseamnă gen, dar ca să nu avem absolut nicio discuţie pe această temă, am scris explicit în Hotărârea de Guvern că în România prin gen se înţelege masculin şi feminin. Este foarte bine că avem aceste dezbateri publice, de aceea avem şi acest proiect pilot, să vedem ce disfuncţionalităţi apar între instituţiile care colaborează în emiterea acestui document şi dacă cei care n-au avut o părere din noiembrie până în martie au acum o părere şi spun răspicat că trebuie să schimbăm ceva, se poate schimba”, a menţionat ministrul de Interne.
Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a anunţat, pe 2 august, începerea programului pilot privind emiterea cărţii electronice de identitate în cadrul unui proiect pilot desfăşurat în Cluj-Napoca, în cadrul căruia vor fi emise 5.000 de astfel de documente
Autor:
Mihai CistelicanSe schimbă buletinele?! Toate cărţile de identitate cu CIP vor trebui să conţină şi asta. Cât va costa tot procesul
Un proiect de lege i-ar putea obliga pe români să treacă la cărţile electronice de identitate, care vor conţine şi un alt element nou. Există aici însă o serie de probleme, mai ales că proiectul, în forma sa actuală, contravine anumitor prevederi europene.
Un proiect de lege, ce trebuie să treacă mai întâi de votul Camerei Deputaţilor, for decizional, prevede ca viitoare buletine să conţină şi o semnătură electronică. Mai exact, cărţile electronice de identitate vor conţine şi un certificat digital pentru semnătură electronică, ce va fi emis de către Ministerul Afacerilor Interne şi va constitui echivalentul legal al semnăturii de mână. Există însă mai multe probleme.
Proiectul de lege ar intra în contradicţie cu legea europeană: certificatele digitale emise de Ministerul de Interne vor fi simple, nu calificate. Doar în acest ultim caz semnătura electronică este echivalentul semnăturii de mână, prevede Regulamentului european 910/2014, care se aplică şi în ţara noastră. Semnătura calificată, potrivit normelor europene, îndeplinește anumite condiții ce țin în special de securitatea datelor, asigurând o legătură directă și neîndoielnică între identitatea reală a unei persoane și identitatea sa electronică.
Ministerul de Interne nu este deocamdată un „prestator de servicii de încredere calificat”
Regulamentul european invocat mai sus mai prevede că certificatele calificate pentru semnătură electronică trebuie emise doar de către un „prestator de servicii de încredere calificat”, cu respectarea unor cerințe clare. Acest statut se acordă de către un organism de supraveghere. Prestatorul de servicii este obligat să ia măsuri tehnice și organizaționale corespunzătoare pentru gestionarea riscurilor la adresa securității serviciilor, să folosească anumite tehnologii pentru a asigura integritatea datelor și identitatea semnatarului.
Astfel, ar trebui să existe un organism independent care să reglementeze, supravegheze și supervizeze activitatea Ministerului de Interne privind emiterea certificatelor pentru semnătură electronică. Conform prevederilor legale actuale, organismul de supraveghere este tot o instituţie din subordinea Guvernului, însă Comisia Europeană a transmis că Guvernul (prin instituțiile sale subordonate) nu poate acționa, în același timp, ca Organism de supraveghere și Prestator de servicii de încredere. Aceste roluri sunt distincte și trebuie separate, atât legal, cât și organizațional, scrie avocatnet.ro.
În statele membre UE în care a fost introdus cardul electronic de identitate, cu posibilitatea integrării de certificate digitale, se folosesc certificate calificate de semnătură electronică, cu respectarea prevederilor conţinute în Regulamentul 910/2014. Costurile sunt foarte mici pentru stat. În Belgia, spre exemplu, statul plăteşte sub un euro pentru un certificat calificat, valabil zece ani, de pe cartea electronică de identitate. Belgia are circa 10 milioane de locuitori.
Starea de urgență – un bun prilej pentru ca milițienii de la MAI să pună bocancul pe grumazul presei incomode
Klaus Iohannis a anunțat sîmbătă, la ceremonia privată de depunere a Jurămîntului de către noul Guvern, că la începutul săptămînii viitoare va decreta stare de urgență.
Fără a lua în seamă nuanța, aproape întreaga presă a dat buzna să proclame decretarea stării de urgență. Se înțelege de la sine că nu putem vorbi de starea de urgență pînă cînd decretul nu e publicat în Monitorul Oficial. Articolul 114, aliniatul 4 din Constituție, care dă președintelui prerogativa decretării stării de urgență, ca și a stării de asediu, își găsește concretizarea în Legea nr. 453 din 1 noiembrie 2004 pentru aprobarea OUG nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență publicată în Monitorul Oficial din 21 ianuarie 1999. Momentul de inițiere și adoptare a OUG trimite indiscutabil la unul dintre cele mai grave evenimente postdecembriste:
Documentul a fost adoptat în noaptea de 21 spre 22 ianuarie 1999 sub spaima produsă de înaintarea spre București a batalioanelor de mineri conduse de Miron Cozma. Barajele de jandarmi de la Costești sînt date peste cap pe 21 ianuarie 1999 la prînz nu numai pentru că ortacii aveau prin profesie o organizare aproape militară, dar și pentru că Ministerul de Interne, condus pînă pe 22 ianuarie 1999, de Gavrilă Dejeu, a fost incapabil de luarea măsurilor necesare. Ordonanța a fost inutilă în ce privește înaintarea minerilor. A fost oprită doar prin ceea ce s-a numit Pacea de la Cozia, un acord între Guvern și Mineri semnat din partea Puterii de premierul Radu Vasile.
La 1 noiembrie 2004, cu o întîrziere de 5 ani, așadar și după căderea regimului CDR, Parlamentul a luat în discuție OUG din 1999, care a devenit Legea nr. 453 din 1 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial din 12 noiembrie 2004. Deși în linii mari, Legea urmează OUG din ianuarie 1999, totuși, pentru înțelegerea a ce înseamnă starea de urgență pentru cetățenii României e obligatoriu să ne raportăm la Legea din 1 noiembrie 2004.
Asta și pentru că dezbătută și votată într-o atmosferă calmă, Legea cuprinde unele diferențe față de OUG.
Ce spune Legea în legătură cu Decretarea stării de urgență?
„Art. 10.
Starea de asediu sau starea de urgență se instituie de Președintele României prin decret, contrasemnat de primul-ministru și publicat de îndată în Monitorul Oficial al României.Art. 11.
Decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgență se aduce neîntîrziat la cunoștință populației prin mijloacele de comunicare în masă, împreună cu măsurile urgente de aplicare, care intră imediat în vigoare. Decretul se difuzează pe posturile de radio și de televiziune, în cel mult două ore de la semnare, și este retransmis în mod repetat în primele 24 de ore de la instituirea stării de asediu sau de urgență.Art. 12.
În termen de cel mult 5 zile de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgență, Președintele României solicită Parlamentului încuviințarea măsurii adoptate.Art. 13.
În situaţia în care Parlamentul nu încuviinţează starea instituită, Preşedintele României revocă de îndată decretul, măsurile dispuse încetîndu-şi aplicabilitatea.”
Față de OUG Legea a introdus precizarea de îndată. Asta pentru ca nu cumva Președintele, exploatînd absența unei precizări, să amîne revocarea Decretului.
Numai că la vremea respectivă Legiuitorul n-avea cum să prevadă că va veni un președinte precum Klaus Iohanis care să interpreteze de îndată ca însemnînd la Sfîntu Așteaptă.
Între OUG și Lege sînt diferențe care țin îndeosebi de respectarea drepturilor cetățenești. În OUG articolul 4 suna astfel:
„Pe durata stării de asediu și a stării de urgență, proporțional cu gravitatea situației ce a determinat instituirea acestora și numai dacă este necesar, poate fi restrîns exercițiul unor drepturi sau libertăți fundamentale înscrise în Constituție, cu acordul ministrului justiției.”
Parlamentul, beneficiind de răgazul și de calmul pe care Guvernul Radu Vasile nu l-au avut în ianuarie 1999, a formulat astfel articolul 4:
„Pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă, exerciţiul unor drepturi şi libertăţi fundamentale poate fi restrîns, cu excepţia drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale prevăzute la art. 3^2, numai în măsura în care situaţia o cere şi cu respectarea art. 53 din Constituţia României, republicată.”
Ce spune articolul 3^2:
„Pe durata stării de asediu şi a stării de urgenţă sunt interzise: a) limitarea dreptului la viaţă, cu excepţia cazurilor cînd decesul este rezultatul unor acte licite de război; b) tortura şi pedepsele ori tratamentele inumane sau degradante; c) condamnarea pentru infracţiuni neprevăzute ca atare, potrivit dreptului naţional sau internaţional; d) restrîngerea accesului liber la justiţie.”
Ce spune articolul 53 din Constituție?
(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.
Foarte important pentru Decretul care va fi emis de președinte, e precizarea impusă de Parlament la articolul 12, potrivit căreia Decretul trebuie să cuprindă și „măsurile de primă urgenţă care urmează a fi luate”.
Cu toate acestea Legea introduce o măsură ce poate fi luată pe perioada stării de urgență deosebit de periculoasă:
„Art. 20. – Pentru aplicarea dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă, precum şi a măsurilor prevăzute în decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgenţă, autorităţile militare, precum şi celelalte autorităţi publice prevăzute la art. 7 alin. (1) au următoarele atribuţii şi răspunderi:
k) să suspende temporar apariţia sau difuzarea unor publicaţii ori a unor emisiuni ale posturilor de radio sau de televiziune”.
Articolul 7 aliniatul 1 stabilește cine poate să suspende instituțiile de presă:
„Art. 7. – (1) La instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă, unele atribuţii ale administraţiei publice centrale de specialitate şi ale administraţiei publice locale trec în competenţa autorităţilor militare şi a altor autorităţi publice, prevăzute în decretul de instituire a stării de asediu sau de urgenţă.”
Cine poate pune la îndoială libertatea de expresie?
Autoritățile publice îndreptățite prin decret să preia atribuțiile administrației publice locale și centrale.
Ministerul Afacerilor Interne.
E Ministerul care a sesizat Parchetul în legătură cu difuzarea de informații false de către presă activînd pentru prima dată în postdecembrism articolul 404 Cod Penal.
E Ministerul care a dat publicității acel Comunicat sinistru despre așa zisul caracter programatic al difuzării de informații false despre Coronavirus sugerînd că e vorba de agenturi străine care comandă instituții de presă.
Cum să stea liniștiți jurnaliștii în perspectiva stării de urgență?
Acestă prevedere intră în conflict cu întreg textul Legii, care stă sub semnul preocupării de a nu transforma starea de urgență în posibilitatea legală de a încălca grav libertățile cetățenești.
Din nefericire, această prevedere n-a fost supusă pînă acum controlului constituțional al CCR.
Asta și pentru că nimeni nu și-a imaginat că în România va fi decretată a doua oară, după ianuarie 1999, starea de urgență.
Nu știu dacă Starea de urgență decretată de președinte va duce la un moment dat la punerea la îndoială a libertății de expresie.
Indiferent de ce se va întîmpla Avocatul Poporului ar trebui să sesizeze CCR în legătură cu articolul 20, aliniatul K.
Și s-o facă urgent.
Pînă nu se prinde gașca de milițieni de la Ministerul de Interne că e rost de pus bocancul pe grumazul presei incomode.
MAI a decis să îi bage în carantină pe românii care vin din Italia. Amendă sau închisoare pentru încălcarea carantinei
MAI a anunţat că românii care vin din Italia vor fi băgaţi în carantină.
„S-a decis băgarea în carantină a românilor care vin din Italia, din cele 11 localităţi afectate de coronavirus”, a declarat Marcel Vela, ministrul Afacerilor Interne, într-o conferinţă de presă la sediul MAI.
Măsura se aplică atât celor care vin cu avionul, cât şi celor care vin cu trenul sau maşina.
Ministrul Marcel Vela a mai anunţat şi că cei care nu respectă condiţiile de carantină intră sub incidenţa Codului Penal.
„Chiar în această seară am avut un caz în Neamţ, unde două persoane care erau în carantină nu au respectat condiţiile. Aceştia veniseră din China şi nu au respectat dispoziţiile de izolare la domiciliu. Inspectoratul de Poliţie va lua măsurile necesare. Persoanele care încalcă această carantină intră sub incidenţa Codului Penal şi riscă amendă sau chiar închisoare”, a mai spus Marcel Vela.
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
35 comments