ADN-ul nostru este pe cale să devină cel mai mic hard drive din lume

Sursa: https://www.thebrighterside.news/post/our-dna-is-becoming-the-world-s-tiniest-hard-drive

ADN-ul nostru este pe cale să devină cel mai mic hard drive din lume

De Lila Reynolds, Northwestern University, publicat de BRIGHTER

ADN-ul este un mediu de înaltă densitate pentru stocarea datelor informatice.(CREDIT: Quality Stock Arts / Adobe Stock)

Codul nostru genetic este de milioane de ori mai eficient în stocarea datelor decât soluțiile existente, care sunt costisitoare și consumă cantități imense de energie și spațiu. De fapt, am putea scăpa de hard disk-uri și am putea stoca toate datele digitale de pe planetă în câteva sute de kilograme de ADN.

Utilizarea ADN-ului ca mediu de înaltă densitate pentru stocarea datelor are potențialul de a crea progrese în domeniul tehnologiei de biodetecție și bioînregistrare, și al stocării digitale de ultimă generație, însă cercetătorii nu au reușit să depășească deficiențele care ar permite extinderea acestei tehnologii.

Acum, cercetătorii de la Universitatea Northwestern propun o nouă metodă de înregistrare a informațiilor în ADN care durează câteva minute, în loc de mai multe ore sau zile. Echipa a folosit un sistem enzimatic nou pentru a sintetiza ADN care înregistrează semnale de mediu care se schimbă rapid direct în secvențe de ADN, o metodă despre care autorul principal al lucrării a spus că ar putea schimba modul în care oamenii de știință studiază și înregistrează neuronii din creier.

Studiul, intitulat ‘Înregistrarea semnalelor temporale cu o rezoluție de câteva minute folosind sinteza enzimatică a ADN-ului’, a fost publicat joi (30 septembrie) în Journal of the American Chemical Society.

Autorul principal al lucrării, Keith E.J. Tyo, profesor de inginerie la Northwestern, a declarat că laboratorul său a fost interesat de valorificarea abilităților naturale ale ADN-ului pentru a crea o nouă soluție de stocare a datelor.

„Natura se pricepe să copieze ADN-ul, dar noi am vrut cu adevărat să putem scrie ADN-ul de la zero”, a spus Tyo. „Modul ex vivo (în afara corpului) de a face acest lucru implică o sinteză lentă, chimică. Metoda noastră este mult mai ieftină pentru a scrie informații, deoarece enzima care sintetizează ADN-ul poate fi manipulată direct. Înregistrările intracelulare de ultimă generație sunt și mai lente, deoarece necesită pașii mecanici de exprimare a proteinelor ca răspuns la semnale, spre deosebire de enzimele noastre, care sunt toate exprimate dinainte, și pot stoca continuu informații.”

Tyo, profesor de inginerie chimică și biologică în cadrul Școlii de Inginerie McCormick, este membru al Centrului pentru Biologie Sintetică și studiază microbii și mecanismele lor de detectare a schimbărilor de mediu și de reacție rapidă la acestea.

Ocolirea expresiei proteinelor

Metodele existente de înregistrare a datelor moleculare și digitale intracelulare în ADN se bazează pe procese în mai multe părți care adaugă noi date la secvențele existente de ADN. Pentru a produce o înregistrare precisă, cercetătorii trebuie să stimuleze și să reprime expresia unor proteine specifice, ceea ce poate dura peste 10 ore.

Laboratorul Tyo a emis ipoteza că ar putea folosi o nouă metodă pe care au numit ‘Time-sensitive Untemplated Recording using Tdt for Local Environmental Signals’, pe scurt TURTLES (Turtles:Țestoase, n.tr.), pentru a sintetiza ADN complet nou în loc să copieze un șablon din acesta, realizând o înregistrare mai rapidă și cu o rezoluție mai mare.

Pe măsură ce ADN-polimeraza continuă să adauge baze, datele sunt înregistrate în codul genetic în câteva minute, pe măsură ce schimbările din mediul înconjurător influențează compoziția ADN-ului pe care îl sintetizează. Modificările de mediu, cum ar fi schimbările în concentrația de metale, sunt înregistrate de polimerază, acționând ca un ‘cititor de bandă perforată dar la nivel molecular’ și indicând oamenilor de știință momentul în care a avut loc o schimbare de mediu. Utilizarea biosenzorilor pentru a înregistra modificările în ADN reprezintă un pas important în dovedirea viabilității TURTLES pentru utilizarea în interiorul celulelor, și ar putea oferi cercetătorilor posibilitatea de a utiliza ADN-ul înregistrat pentru a afla cum comunică neuronii între ei.

„Aceasta este o dovadă de concept cu adevărat interesantă pentru metodele care ne-ar putea permite într-o zi să studiem interacțiunile dintre milioane de celule simultan”, a declarat Namita Bhan, co-autor principal și cercetător postdoctoral în laboratorul Tyo. „Nu cred că există niciun sistem de înregistrare a modulației enzimatice directe raportat anterior”.

De la celulele cerebrale la apa poluată

Cu un potențial mai mare de extindere și acuratețe, TURTLES ar putea oferi baza unor instrumente care să propulseze cercetarea creierului. Potrivit lui Alec Callisto, de asemenea co-autor principal și student absolvent în laboratorul lui Tyo, cercetătorii pot studia doar o fracțiune infimă din neuronii unui creier cu tehnologia actuală și, chiar și așa, există limite în ceea ce privește ceea ce știu să facă. Prin plasarea de aparate de înregistrare în interiorul tuturor celulelor din creier, oamenii de știință ar putea cartografia răspunsurile la stimuli cu o rezoluție monocelulară la nivelul multor (milioane de) neuroni.

„Dacă ne uităm la modul în care tehnologia actuală se dimensionează în timp, ar putea dura zeci de ani până când am putea înregistra simultan un întreg creier de gândac cu tehnologiile existente – ca să nu mai vorbim de zecile de miliarde de neuroni din creierul uman”, a declarat Callisto. „Așa că acesta este un lucru pe care am dori cu adevărat să îl accelerăm”.

În afara corpului, sistemul TURTLES ar putea fi folosit, de asemenea, pentru o varietate de soluții pentru a aborda creșterea explozivă a nevoilor de stocare a datelor (până la 175 de zettabytes până în 2025). (1ZB, sau zettabyte =1 miliard de TB, sau terabyte, n.tr.).

Este deosebit de bun pentru aplicații de arhivare a datelor pe termen lung, cum ar fi stocarea imaginilor de securitate cu circuit închis, pe care echipa le numește date pe care ‘le scrii o dată și nu le citești niciodată’, dar care trebuie să fie accesibile în cazul în care are loc un incident. Cu ajutorul tehnologiei dezvoltate de ingineri, hard disk-urile și unitățile de disc care păstrează ani de zile amintirile îndrăgite ale camerelor de luat vederi ar putea fi, de asemenea, înlocuite de biți de ADN.

În afara stocării, funcția de ‘cititor de bandă perforată’ ar putea fi folosită ca biosenzor pentru a monitoriza contaminanții din mediul înconjurător, cum ar fi concentrația de metale grele din apa potabilă.

În timp ce laboratorul se concentrează pe depășirea unei dovezi de concept atât în ceea ce privește înregistrarea digitală, cât și cea celulară, echipa și-a exprimat speranța că mai mulți ingineri vor fi interesați de acest concept și îl vor putea utiliza pentru a înregistra semnale importante pentru cercetările lor.

„Încă mai construim infrastructura genomică și tehnicile celulare de care avem nevoie pentru o înregistrare intracelulară robustă”, a declarat Tyo. „Acesta este un pas pe drumul către atingerea obiectivului nostru pe termen lung”.

Există probabilitatea ca filistenii să fi fost de origine greacă, conform ADN-ului

GREEK REPORTER: The Philistines were Likely of Greek Origin, According to DNA

Există probabilitatea ca filistenii să fi fost de origine greacă, conform ADN-ului

De Philip Chrysopoulos, 31 Iulie 2021, GREEKREPORTER

Filisteni luați prizonieri de egipteni sunt descriși într-o sculptură în relief din Muzeul Medinet Habu. Credit: Remih / Wikimedia Commons

Filistenii ar fi fost foarte probabil de origine greacă, ar sugera un nou studiu ADN care urmărește originile piraților antici din Mediterana de Est.

Acesta este de fapt primul studiu al ADN-ului recuperat dintr-un vechi cimitir filistean, în care oamenii de știință au dorit să găsească rădăcinile oamenilor infami ai Bibliei ebraice, conform unui nou raport al National Geographic.

În Vechiul Testament, filistenii sunt prezentați ca fiind o rasă diferită de cea a evreilor, provenind din „Ținutul lui Caftorim”, care este Creta de astăzi.

Probabil originari din Creta, filistenii au preluat mai târziu controlul asupra țărmului sudului Israelului actual și al Fâșiei Gaza, începând cu secolul al XII-lea î.Hr.

Un cimitir oferă indicii despre originile filistenilor

În 2016, oamenii de știință au descoperit un cimitir antic lângă Ashkelon, Israel, care conținea aproximativ 150 de morți în interiorul unor morminte ovale.

Un studiu genetic revoluționar din 2019 a arătat că genele celor îngropați aparțin unui fond genetic european, spre deosebire de fondul genetic semitic levantin al locuitorilor de mai târziu din zonă.

Potrivit oamenilor de știință, a existat un flux de gene din Europa care a avut loc în timpul tranziției de la epoca bronzului la epoca fierului, care susține teoria conform căreia europenii au migrat în Orientul Mijlociu.

Raportul National Geographic spune că analiza ADN din rămășițele umane a acoperit trei perioade de timp diferite:

Dintr-un cimitir din epoca mijlocie/târzie a bronzului (aproximativ 1650-1200 î.Hr.), care precede sosirea filistenilor; copii înmormântați la sfârșitul anului 1100 î.Hr., după sosirea filistenilor; și indivizi îngropați în cimitirul filistean în epoca târzie a fierului (secolele X și IX î.Hr.).

Probele de ADN din epoca fierului includ proporțional mai multe „origini europene adiționale” în semnătura lor genetică – cu aproximativ 14% – decât în ​​probele pre-filistene din epoca bronzului, care erau de 2 – 9%.

Deși originile genelor europene nu sunt concludente, cel mai plauzibil ar fi că provin din Grecia, Creta, Sardinia sau peninsula Iberică, cred experții.

Mulți cercetători leagă, de asemenea, prezența filistenilor de exploatările popoarelor marine, triburi de pirați din Marea Mediterană de est la sfârșitul epocii târzii a bronzului  în secolul al XIII-lea și începutul secolului al XII-lea î.Hr.

Aceasta susține teoria conform căreia filistenii au emigrat din Europa – care erau posibil greci – care s-au stabilit apoi în Ashkelon în secolul al XII-lea î.Hr.

Ceramică filistină în Muzeul Culturii Filistine Corinne Mamane. Credit: Bukvoed / Wikipedia

Filistenii se războiau des cu israeliții

Sosirea lor la începutul secolului al XII-lea î.Hr. este marcată de ceramică precum cea din lumea greacă antică, precum și de utilizarea unui scris folosit în insulele Egee și de consumul lor mare de carne de porc.

Arheologii sunt de acord că filistenii erau diferiți de vecinii lor evrei și că au existat războaie frecvente între aceste popoare.

În Vechiul Testament, filistenii sunt descriși ca ațâțători de război și dușmani ai israeliților.

Uriașul Goliat, un luptător filistean ucis de un tânăr păstor, care a devenit ulterior regele David, este cel mai cunoscut filistin din Biblie.

De asemenea, Dalila, frumoasa femeie care a sedus și tuns părul puternicului israelit Samson pentru a-l scurge de puterile sale, este un exemplu biblic al vicleniei filistenilor.

Genele europene ale filistenilor au dispărut ulterior

Comparând ADN-ul recuperat din cimitirul din Ashkelon la doar câteva secole după înmormântarea copiilor, oamenii de știință au descoperit că dispăruseră caracteristicile lor europene.

Înmormântările filistene ulterioare s-au dovedit a avea semnături genetice foarte asemănătoare cu populațiile locale care locuiseră în regiune înainte de sosirea filistenilor.

Studiul ADN arată că ADN-ul european al filistenilor a dispărut în 200 de ani, cel mai probabil pentru că s-au căsătorit pe scară largă, iar semnătura lor genetică a fost diluată în populația locală.

Descoperirile întăresc teoria conform căreia originea populației filistine era probabil greacă, cretană sau din Sardinia.

Împreună cu descoperirile arheologice, studiul ADN întărește teoria că filistenii erau probabil greci – fie din Grecia continentală, fie din Creta – care s-au amestecat mai târziu cu populațiile locale levantine de la începutul epocii fierului.

Filistenii au fost asimilați genetic de populația locală, totuși și-au păstrat trăsăturile culturale distincte care i-au separat de vecinii lor mai mult de cinci secole.

Filistenii au trăit în zonă mai mult de cinci secole, până când au fost în cele din urmă cuceriți de babilonieni în anul 604 î.Hr. – cu câțiva ani înainte de cucerirea poporului evreu de către babilonieni în 598 î.Hr. și exilul lor ulterior acolo.

Violeta Plamadeala: ADN-ul din Rai, sau semnătura mitocondrială a Evei timp de 7529 de ani…

Acest articol l-am postat initial cu 12 ani in urma:

Multumiri: prof. univ. dr. Mihai Izvoranu, catedra de genetică

1. Introducere

Mitocondriile sunt acele organite celulare care funcţionează ca nişte adevărate uzine electrice ale celulei. Ele consumă zaharurile pe care organismul noastru le-au absorbit din alimente şi produc, în schimb, energie electrică pentru a „alimenta” celula. Mitocondriile au propriul lor ADN (ADNmt), care rămâne intact şi neafectat de vreo recombinare genetică, pentru că este moştenit doar pe linie maternă.

Profesorul Christian Perronne despre “vaccinul anti Covid-19”: există un risc real de a ne transforma permanent genele si de a transmite aceste modificări genetice copiilor noștri

SMART RADIO reproduce in articolul Prof. Perrone: „Un vaccin pentru o boală a cărei mortalitate este de 0,05%, cum este Covid, nu are niciun sens” întreaga scrisoare publicată de profesorul Christian Perronne pe contul său de Facebook. Perrone este șef al Departamentului de Boli Infecțioase și Tropicale de la Spitalul Garches:

CRISPR – o tehnologie care poate fi folosită pentru a manipula genele si care va schimba lumea

New Scientist: What is CRISPR? A technology that can be used to edit genes

Ce este CRISPR? O tehnologie care poate fi folosită pentru a manipula genele

CRISPR este o tehnologie care poate fi utilizată pentru modificarea genelor și, ca atare, va schimba lumea.

Esența CRISPR este simplă: este o modalitate de a găsi o anumită bucată de ADN în interiorul unei celule. După aceea, următorul pas în editarea genei CRISPR este de obicei modificarea acelei bucăți de ADN. Cu toate acestea, CRISPR a fost, de asemenea, adaptat pentru a face și alte lucruri, cum ar fi activarea sau dezactivarea genelor fără modificarea secvenței lor.

Au existat modalități de a edita genomul unor plante și animale și înainte ca metoda CRISPR să fie dezvăluită în 2012, dar a durat ani și a costat sute de mii de dolari până ce CRISPR a făcut-o ieftină și ușoară.

CRISPR este deja utilizat pe scară largă pentru cercetarea științifică și, într-un viitor nu prea îndepărtat, multe dintre plantele și animalele din fermele, grădinile sau casele noastre ar putea fi modificate cu CRISPR. De fapt, unii oameni consumă deja alimente CRISPR-ate.

Tehnologia CRISPR are, de asemenea, potențialul de a transforma medicina, permițându-ne nu numai să tratăm, ci și să prevenim multe boli. S-ar putea chiar să decidem să îl folosim pentru a schimba genomul copiilor noștri. O încercare de a face acest lucru în China a fost condamnată ca prematură și lipsită de etică, dar unii cred că ar putea adduce beneficii copiilor în viitor.

CRISPR este utilizat și pentru multe alte tipuri de scopuri, de la amprentarea celulelor și înregistrarea a ceea ce se întâmplă în interiorul lor până la direcționarea evoluției și crearea de acțiuni genetice.

Cheia metodei CRISPR constă în numeroasele „arome” ale proteinelor „Cas” găsite în bacterii, unde acestea ajută la apărarea împotriva virusurilor. Proteina Cas9 este cea mai folosită de oamenii de știință. Această proteină poate fi ușor programată pentru a găsi și a se lega de aproape orice secvență țintă dorită, pur și simplu oferindu-i o bucată de ARN pentru a o ghida în căutarea sa.

Cândproteina CRISPR Cas9 este adăugată la o celulă împreună cu o bucată de ARN ghid, proteina Cas9 se leagă de ARN ghid și apoi se deplasează de-a lungul firelor de ADN până când găsește și se leagă de o secvență lungă de 20 de litere ADN, care se potrivește cu o parte a secvenței de ARN ghid. Este impresionant, având în vedere că ADN-ul ambalat în fiecare dintre celulele noastre are șase miliarde de litere și are o lungime de doi metri.

Ce se întâmplă în continuare poate varia. Proteina Cas9 standard taie ADN-ul la țintă. Când tăietura este reparată, se introduce mutații care dezactivează de obicei o genă. Aceasta este de departe cea mai comună utilizare a CRISPR. Se numește editarea genomului – sau editarea genelor – dar, de obicei, rezultatele nu sunt la fel de precise pe cât înseamnă acest termen.

CRISPR poate fi, de asemenea, utilizat pentru a face modificări precise, cum ar fi înlocuirea genelor defecte – editarea adevărată a genomului – dar acest lucru este mult mai dificil.

Au fost create proteine Cas personalizate care nu taie ADN-ul sau nu îl modifică în nici un fel, ci doar activează sau dezactivează genele: CRISPRa și respective CRISPRi. Alții, numiți editori de bază, schimbă o literă din codul ADN cu alta.

Deci, de ce o numim CRISPR? Proteinele Cas sunt utilizate de bacterii pentru a distruge ADN-ul viral. Ei adaugă bucăți de ADN viral la propriul lor genom pentru a ghida proteinele Cas, iar modelele ciudate ale acestor biți de ADN au dat numele de CRISPR: grupate în mod regulat, intercalate, repetări palindromice scurte.

Michael Le Page

 

De ce ADN-ul ar putea înlocui codurile de bare (studiu)

Sursa: https://science.hotnews.ro/stiri-tehnologie-24400103-adn-putea-inlocui-codurile-bare-studiu.htm

cod de bare Foto: PxHere

Codurile de bare și codurile QR utilizate pentru identificarea atât a tricourilor, cât și a vehiculelor ar putea fi înlocuite cu un sistem de etichetare bazat pe ADN invizibil cu ochiul liber, potrivit unui studiu publicat joiși citat de AFP.

Sistemul ar ajuta în lupta împotriva falsificării, deoarece hoților le este greu să depisteze și să manipuleze un semn lichid bazat pe o combinație de ADN și plasat pe obiecte valoroase, cum ar fi buletinele electorale, operele de artă sau documentele secrete.

Într-un articol al Nature Communications, cercetătorii de la Universitatea din Washington și Microsoft au susținut costul economic scăzut al sistemului lor de etichetare moleculară, supranumit „Porcupine”.

Tehnica a fost evitată până acum, „pentru că este costisitoare și necesită mult timp pentru a scrie și descifra” un cod ADN. Acest lucru necesită, de asemenea, echipamente costisitoare de laborator, a declarat pentru AFP autorul principal al studiului, Katie Doroschak.

„Porcupine” rezolvă problema prin prefabricarea fragmentelor de ADN sintetic pe care utilizatorul le poate amesteca în mod arbitrar pentru a crea noi marcaje.

Sistemul se bazează pe o serie de fire ADN numite biți moleculari sau ”molbiți”, potrivit unui comunicat de presă al Universității.

Metoda constă, pentru a codifica un identificator, în adăugarea unui molbit la fiecare bit digital al etichetei. „Dacă bitul digital este 1, îi adăugăm molbitul la identificator și, dacă este 0, îl lăsăm afară. Apoi îl lăsăm să se usuce pentru a fi decodificat ulterior”, explică Katie Doroschak.

Pentru a citi identificatorul, i se adaugă puțină apă, care rehidratează eticheta moleculară, apoi este citită de un cititor de ADN mai mic decât un smartphone.

Etichetele ADN sunt nedetectabile la vedere sau la atingere.

„Ne putem imagina o marcare moleculară pentru a urma buletinele de vot și pentru a evita astfel frauda electorală”, spun autorii.

Această tehnică ar face, de asemenea, posibilă marcarea obiectelor altfel greu de identificat.

„Nu puteți marca bumbacul sau fibrele cu metode convenționale precum etichetarea RFID sau codurile QR, dar o etichetă lichidă pe bază de ADN ar putea fi utilizată sub formă de spray”, explică doctorandul.

„Ar fi util în lanțurile de aprovizionare unde urmărirea materialului sursă este importantă pentru a păstra valoarea produsului final”, spune ea.

de I.B.

 

Ati vazut Dosarele X (“X Files”), sezonul 10? Episodul 1 este poate cel mai anti sistem film produs vreodata iar in episodul 6 ni se spune ca prin vaccinarea in masa le vom permite sa ne modifice ADN-ul, astfel incat la momentul ales de papusari, intreaga omenire se va imbolnavi cumplit

 

“The doctors are all getting sick”. Scena din episodul 6.

Am mai scris despre el in 2016. Repostez si completez articolul de atunci, pentru cititorii mai noi ai acestui blog dar si pentru ca acum, la finalul anului 2020, pare si mai interesant.

Video: In 2001, in India, timp de doua luni, ploaia a fost rosie si continea niste particule ce pareau vii, care se inmulteau, dar nu aveau ADN

Cititi va rog si:

‘Alien Rain’: Extraterrestrial Theories Explored On ‘Unexplained Files’

Nu cred in varianta extraterestra, dar totusi, ce o fi fost?

 

Germania dă peste cap tot ce se știa despre COVID. Nemții spun că NU este nevoie de vaccin

Sursa: https://www.capital.ro/germania-da-peste-cap-tot-ce-se-stia-despre-covid-nemtii-spun-ca-nu-este-nevoie-de-vaccin.html

Continuă în întreaga lume cursa pentru vaccinul împotriva COVID-19. Vineri, cancelarul german Angela Merkel a anunțat că Comisia UE, după ce a semnat un acord cu gigantul britanico-suedez AstraZeneca pentru achiziționarea a 300 de milioane de doze, lucrează la semnarea unor contracte suplimentare de acest tip.

Potrivit comisarului european pentru sănătate, Stella Kyriakides, intervievat de „La Stampa”, primul vaccin ar putea fi disponibil încă din următoarele luni, „spre sfârșitul acestui an sau la începutul anului 2021”. UE intenționează să obțină peste 1,5 miliarde de fiole și încurajează Statele membre „să înceapă mai întâi campaniile lor de vaccinare și să se pregătească să poată vaccina un număr mai mare de persoane”, este scris pe it.insideover.com

Și, totuși, nu toată lumea este de acord cu privire la oportunitatea lansării unei campanii de imunizare în masă împotriva coronavirusului. În Germania, unde continuă protestele frontului „negaționist”, care solicită revocarea tuturor măsurilor anti-Covid-19, provoacă polemici ipotezele cuprinse în cartea scrisă de doi specialiști în boli infecțioase care își exprimă scepticismul față de eficacitatea reală a unui vaccin pentru combaterea pandemiei.

„Însuși conceptul de vaccinare împotriva Covid-19 este eronat și nu va avea succes”, sunt convinși Sucharit Bhakdi și Karina Reiss, autorii cărții „Corona Fehlalarm”, un best-seller care a vândut deja două milioane de exemplare în interiorul granițelor germane.
Noile vaccinuri bazate pe gene sunt foarte periculoase
În versiunea în limba engleză a cărții, care urmează să fie tipărită, există un întreg capitol dedicat acestei chestiuni. „Noile vaccinuri bazate pe gene sunt foarte periculoase și în circumstanțe normale nu ar fi putut ajunge la nivelul studiilor clinice la care au ajuns astăzi” – explică autorii într-un interviu acordat „Inside Over”.

Cu o dezvoltare mai rapidă și, prin urmare, preferate celor tradiționale în această etapă – cum ar fi cel cu ARN de la compania americană Moderna Inc., care a început discuții cu Comisia UE pentru vânzarea a cel puțin 80 de milioane de doze – acest tip de vaccinuri, explică experții în boli infecțioase, ar putea prezenta diverse riscuri, cum ar fi crearea de anticorpi anti-ADN, reacții autoimune și mutageneză inserțională.

„Este un eveniment rar, dar evenimentele rare pot deveni rapid importante dacă crește numărul de șanse care apar, ca în cazul unei vaccinări în masă”, recunosc specialiștii. „Nu a fost aprobat niciun vaccin bazat pe genă pentru uz uman, iar vaccinurile disponibile împotriva Covid-19 nu au fost supuse unor teste preclinice suficiente, așa cum prevăd reglementările internaționale”, avertizează Bhakdi și Reiss în anexa la textul volumului. Apoi, atacă guvernul german: „În Germania populația respinge manipularea genetică a alimentelor și acum politicienii și societatea noastră sunt în prim-plan pentru dezvoltarea vaccinurilor pe bază de gene?”.
Imunitatea la coronavirus se bazează pe două mecanisme naturale
Practic, cei doi academicieni consideră că nu am putea reveni la normal nici după descoperirea unui vaccin. Potrivit experților, de fapt, imunitatea la coronavirus se bazează pe două mecanisme naturale care implică anticorpi și receptorul limfocitelor T. Până în prezent, această ultimă imunitate, cea garantată de limfocite, acuză cercetătorii în carte, nu a fost inclusă în dezbaterea publică asupra virusului. Conform autorilor, însă, chiar celulele T sunt cele care garantează imunitatea multor persoane.
Procentul ridicat de persoane asimptomatice, care conform datelor citate în carte ar fi cel puțin 85% dintre cei care intră în contact cu virusul, nu s-ar îmbolnăvi după contaminare datorită reactivității încrucișate, adică capacității sistemului lor imunitar de a recunoaște viruși care sunt similari între ei. Acest lucru explică marea discrepanță care există cu privire la tipul de simptome manifestate de persoanele infectate.

Descoperirea unui vaccin împotriva Covid-19 nu ar avea sens
Pe scurt, potrivit experților Bhakdi și Reiss, majoritatea populației, datorită receptorilor limfocitelor T, care recunosc agentul patogen și stimulează producerea de anticorpi din partea celulelor, ar fi deja imună la Sars-Cov-2, pentru simplul fapt că au contractat deja o gripă sau o răceală în timpul vieții. Și, apoi, însuși virusul nu poate provoca un al doilea val catastrofal. Acest lucru este posibil doar dacă virusul are mutații semnificative, adaugă virusologii germani.
Din acest motiv, potrivit autorilor cărții „Corona Fehlalarm”, descoperirea unui vaccin împotriva Covid-19 nu ar avea sens. „Considerăm că o vaccinare în masă nu este utilă, deoarece o mare parte a populației este deja suficient de imunizată”, scriu cei doi experți. Comparația este cu gripa porcină din 2009. Campania de imunizare împotriva H1N1 a fost un fiasco, cu milioane de doze de vaccin rămase neutilizate și apoi distruse. Riscurile unui program global de vaccinare, avertizează Bhakdi și Reiss, „pot fi greu de gestionat”. În plus, în situația actuală „nu se întrevăd beneficiile”.

Autor: Leonard Bădilă

Video: Vaccinul anti coronavirus va contine enzima LUCIFERAZA pentru a se stii cine s-a vaccinat si cine nu? Vaccinul va fi folosit pentru crearea Human 2.0?

Carrie Madej este vehement atacata in articolul de pe BBC Coronavirus: False and misleading claims about vaccines debunked. Tot de acolo mai aflam ca este osteopat. Conform materialului Ce inseamna osteopatia:

Osteopatia este o medicina manuala care isi are radacinile undeva pe la sfarsitul secolului al nouasprezecelea, in Statele Unite si il are ca parinte fondator pe Andrew Taylor Still, care a fost medic neurochirurg la baza. Osteopatia se adreseaza intregului corp, adica este o medicina holistica in care diagnoza si tratamentul se realizeaza cu ajutorul mainilor.

Dincolo de meseria ei, insa, oare cele prezentate de ea sunt reale? Nu stiu. Trebuie sapat.

Iata si comentariul avocatului Gheorghe Piperea la inregistrarea de mai sus: