Saccsiv – Weblog

RUSIA S-A OPUS COMUNISMULUI: Sfantul Ioan Kochurov, primul din seria uriasa de mucenici ucisi de bolsevici

Posted in Uncategorized by saccsiv on Octombrie 30, 2015

Bantuie de ceva vreme o vorba ticalosita pe internet: cum ca rusii ar fi iubit comunismul inca de la inceput. Daca s-ar fi opus, comunismul nu ar mai fi putut fi implementat in Rusia. Ba atat de mult l-au iubit, incat au renuntat la Ortodoxie. Si n-au revenit mai la Ortodoxie nici pana azi.

Vorba e scoasa de agentii licuriciului, caci cea veche conform careia rusii au creat comunismul era deja pentru imbecili. Din pacate vorba asta noua e imbratisata de multi dintre cei cu o cultura generala precara. Cateva repere pentru ei:

Sutele Negre:

Cine au fost SUTELE NEGRE din RUSIA?

Tarul Rusiei:

Sfantul Nicolae al II-lea Romanov, ultimul tar al Rusiei, ucis de un pluton de executie condus emblematic de catre evreul Iacov Iurovski

Manastirea Oranki:

Despre cei 11 000 de MUCENICI preoti si calugari UCISI DE BOLSEVICI la manastirea ORANKI …

Rezistenta Armatei Albe

Gulagul:

DESENE: Tortura si crima in Gulag

In total, pana in 2008, au fost canonizati 1701 noi-mucenici ucişi de comunişti:

De ce ruşii îşi canonizează sfinţii, iar românii nu

Insasi faptul ca rusii actualmente isi canonizeaza Sfintii ucisi de bolsevici spune de la sine multe.

31-10-ioan-kochurov

În 31 octombrie 1917, în Tsarskoye Selo, s-a deschis un capitol nou plin de durere pământeană şi bucurie cerească în istoria sfinţilor ruşi, şi anume Noii Mucenici ai sec. al XX-lea. Acest capitol se leagă de numele păstorului ortodox rus care a fost printre primii jertfitori de suflet pentru enoriaşi în lupta purtată împotriva duşmanilor lui Dumnezeu din secolul XX: Arhipreotul Ioan Kochurov.

Despre prima parte a vietii sale, cititi va rog la Viaţa Sf. Ioan Kochurov, Misionar Ieromartir din America, Preot Mucenic al Revoluţiei Ruse (http://www.calendar-ortodox.ro/luna/octombrie/octombrie31.htm). Iata martiriul sau:

Primit cu căldură şi reverenţă de turma bisericii Sf. Ecaterina, încă din primele luni, părintele, ca slujitor minunat al Sfintei Liturghii dar şi ca predicator erudit şi elocvent, a adunat sub cupola Catedralei Sf. Ecaterina ortodocşi din tot oraşul Tsarskoye Selo.

Părea ca un astfel de început promiţător de care se bucura părintele să îi asigure un viitor de succes în slujirea preoţească. Însă odată cu izbucnirea Revoluţiei din Februarie în Petrograd la doar trei luni de la începerea activităţii sale la catedrală, oraşul a intrat încetul cu încetul în curentul înşelător al evenimentelor revoluţionare.

Revoltele soldaţilor de la sediile militare din Tsarskoye Selo din primele zile ale revoluţiei şi arestarea familiei regale la palatul Alexandrovsky pe o perioadă de mai multe luni, au atras atenţia unor elemente revoluţionare extremiste. Aceste cercuri au antrenat ţara către un război civil şi în cele din urmă către o completă scindare politică internă, a cărei început a fost marcat de participarea Rusiei la măcelul din Primul Război Mondial. Evoluţia evenimentelor au schimbat treptat atmosfera paşnică a oraşului Tsarskoye Selo, distrăgînd atenţia locuitorilor de la îndeplinirea îndatoririi zilnice de creştin. Dar şi în acele luni tulburătoare mesajul Părintelui Ioan continua să se facă auzit din amvonul Catedralei Sf. Ecaterina, în încercarea de a trezi sentimentele de reconciliere în sufletele creştinilor ortodocşi din Tsarskoye Selo, chemîndu-i la o percepţie duhovnicească a vieţii lor sufleteşti, care i-ar ajuta mult la înţelegerea schimbărilor contradictorii care aveau loc în Rusia.

În octombrie 1917 după mai multe zile de la acapararea puterii de către bolşevici în Petrograd, efectele s-au resimţit şi în orăşelul Tsarskoye Selo. În încercarea de a scoate din oraş trupele Gen. Paul Krasnov Cossack, încă loiale Guvernului Provizoriu, grupurile Armatei Roşii (formate din soldaţi şi marinari acoliţi ai bolşevicilor) veneau dinspre Petrograd. În dimineaţa de 30 octombrie 1917, orpindu-se la intrarea în oraş, forţele bolşevice au atacat cu artileria oraşul Tsarskoye Selo. Locuitorii de aici, ca şi cei din întreaga Rusie, încă nu înţelegeau că ţara lor se afla în pragul unui război civil. În tumultul creat, oamenii alergau la bisericile ortodoxe, inclusiv la Sf. Ecaterina, sperînd să găsească liniştea în rugăciuni şi slujbe, precum şi în predicile preoţilor direct legate de tragicele evenimente. Tot clerul bisericii Sf. Ecaterina a răspuns prompt la nevoile duhovniceşti ale locuitorilor oraşului. Sub turlele bisericii înţesate de creştini s-a făcut auzită o predică specială pentru susţinerea ideii de stopare a războiului civil. Mai târziu, protopopul catedralei, arhiepiscopul N. Smirnov, împreună cu alţi doi preoţi, Părinţii Ioan şi Steven Fokko, au hotărât să organizeze o procesiune sfântă în oraş, cu rugăciuni fierbinţi pentru încetarea fratricidului.

Timp de mai multe zile, ziarul Mesagerul Social al Tuturor Bisericilor Ruseşti, a publicat declarţia unui corespondent al unui ziar din Petrograd, care descria evenimentele astfel: „Procesiunea Sfântă a trebuit să-şi schimbe cursul iniţial datorită unor bombardamente şi, deşi necunoscută schimbarea de către locuitori, prezenţa a fost covârşitoare. Plânsul şi lamentările femeilor şi copiilor înecau cuvintele rugăciunii pentru pace. Doi preoţi au predicat în timpul procesiunii, chemînd oamenii la păstrarea calmului în încercările ce aveau să vină. Am înţeles foarte clar că mesajul preoţilor nu au avut absolut nici o tentă politică.”

„Procesiunea a continuat. Amurgul s-a transformat în întuneric iar lumânările pâlpâiau în mâinile credincioşilor. Toată lume cânta.”

„În acel moment trupele lui Cossack se retrăgeau din oraş. Preoţii au fost informaţi de acest lucru şi au fost întrebaţi dacă nu e momentul să se înceteze rugăciunea, la care preoţii au răspuns: „Ne vom face datoria până la capăt”. „Aceştia au plecat de la noi iar cei care vin sunt fraţii noştri. Ce rău ne pot ei face?”

Pentru a preveni luptele de stradă în oraşul Tsarskoye Selo, comandamentul Cossack continua retragerea trupelor din oraş în noaptea de 30 octombrie iar în dimineaţa următoare forţele bolşevice au intrat în Tsarskoye Selo, fără a li se opune cineva. Unul din martorii anonimi ai urmărilor acelor evenimente tragice a trimis o scrisoare Preasfinţitului Arhipărinte din S. Petersburg, părintele Ornatsky, care el însuşi a fost destinat să îndure mucenicia din mâinile autorităţilor păgâne. Autorul scrisorii vorbea simplu dar profund despre patimile Părintelui Ioan, astfel:Ieri, în 31 octombrie, când bolşevicii au intrat în Tsarskoye Selo cu Armata Roşie, au început să percheziţioneze casele ofiţerilor militari, făcînd arestări. Părintele Ioan (Alexandrovich Kochurov) a fost luat şi dus la marginea oraşului, la Catedrala Sf. Teodor, unde a fost asasinat pentru simplul fapt că organizatorii procesiunii sfinte se presupune că s-au rugat pentru victoria armatelor lui Cossack, ceea nu era nicidecum adevărat. Ceilalţi proţi au fost eliberaţi ieri seară. Astfel s-a născut încă un mucenic pentru Credinţa în Hristos. Decedatul, chiar nefiind de mult timp în oraş, a câştigat dragostea adevărată a tuturor, mulţi creştini venind să-i asculte predicile.”

Jurnalistul din Petrograd a reconstruit imaginea terifiantă a martirizării Părintelui Ioan, prezentînd următoarele detalii: „Preoţii au fost prinşi şi trimişi la sediul Consiliului Muncitorilor şi Reprezentanţilor Soldaţilor. Unul din ei, Preotul Ioan a încercat să protesteze şi să clarifice situaţia. A fost lovit de mai multe ori peste faţă. În ţipete şi vociferări mulţimea agitată l-a mutat pe preot la aerodromul din Tsarskoye Selo. Acolo s-a tras asupra preotului nejutorat. Acesta a căzut doborât, sângele ţâşnindu-i peste sutană. Moartea însă nu l-a luat pe loc. A fost tras de păr şi cineva din mulţime a strigat: „Terminaţi-l ca pe un câine.” În dimineaţa următoare trupul a fost dus la spitalul palatului. Conform ziarului „Problema poporului”, şeful statului Duma împreună cu un membru au văzut trupul preotului dar crucea din piept deja dispăruse….”

Aceste împrejurări ale morţii de martir a Părintelui Ioan, aşa cum le-a prezentat ziaristul, capătă o semnificaţie spirituală specială dacă le punem pe fundalul unor cuvinte rostite cândva de însuşi părintele cu 12 ani înainte de moartea sa, care se dovedesc a fi profetice. În îndepărtata America, la aniversarea deceniului de slujire preoţească misionară, când i s-a înmânat crucea de aur pentru piept, a spus cu patos următoarele: „Sărut această Sfântă Cruce, un cadou al iubirii voastre frăţeşti pentru mine. Nu vreau să devin patetic spunînd acum că nu voiesc să mă despart de ea nici în mormânt. Aceasta ar suna foarte grandios dar trebuie să recunosc că nu ar fi locul ei într-un mormânt. Ea trebuie să rămână pe pământ, pentru copiii mei, pentru posteritate, ca o moştenire sfântă de familie şi ca dovadă clară că frăţia şi prietenia sunt cele mai sfinte lucruri de pe pământ. ….”

Cu acest cuvânt, părintele şi-a exprimat mulţumirea faţă de colegii săi şi faţă de enoriaşi, fără să bănuiască faptul că această rugăciune despre frăţie şi prietenie se va face auzită de ruşii ortodocşi într-un moment în care dragostea şi iertarea abia mai existau în Rusia rănită, atrăgînd ura nemiloasă a apostaţilor asupra sa, care i-au luat viaţa pământească şi i-au furat sfânta cruce din piept, fără să-i poată însă lua cununa biruinţei pentru mucenicia de creştin ortodox suferită.

La începutul lui noiembrie 1917, puterea bolşevică nu a putut menţine controlul nici măcar asupra suburbiilor Petrogradului, continuînd starea de teroare la nivel de stat. Deci, într-o societate terorizată şi oripilată, oamenii au cerut să se facă investigaţii despre execuţia acestui preot ortodox rus. Autorităţile au încercat să ducă la bun sfârşit ancheta dar bolşevicii i-au pus capăt, înainte să se poată descoperi criminalii Păprintelui Ioan. Pentru viaţa bisericească rusă moartea acestui preot mucenic a avut o semnificaţie deosebită, trezind reacţii duhovniceşti în inimile majorităţii laice, clerice şi ierarhice din cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse.

Slujba de înmormântare şi depunerea trupului în cripta Catedralei Sf. Ecaterina din Tsarskoye Selo s-a făcut într-o atmosferă şocantă, de durere şi nepuţinţă. Preasfinţitul Beniamin, Mitropolitul Petrogradului, viitorul sfânt mucenic, se afla la Sinodul Ecumenic din Rusia care se ţinea în Moscova. La câteva zile de la înmormântare, conducerea diocezei Petrogradului a publicat cu binecuvântarea Mitropolitului Beniamin, următorul anunţ în ziarul Mesagerul Tuturor Bisericilor Ruse:

„Miercuri, 8 noiembrie, a noua zi de la moartea Părintelui Ioan Kochurov care a fost ucis în 31 octombrie în oraşul Tsarskoye Selo, se va ţine slujba ierarhică de pomenire la Catedrala Maicii Domnului de la Kazan, la orele 3,00 p.m., în eterna amintire a celui care a fost Arhipreotul Ioan şi a tuturor creştinilor ortodocşi care au pierit în conflictul civil din acele zile. Preoţii care nu au slujbe în acea zi sunt invitaţi să ia parte la slujba de pomenire. Îmbrăcămintea se cere albă.”

„Curând după această slujbă oficiată la Catedrala Maicii Domnului din Kazan, consiliul Episcopal din Petrograd a publicat o proclamaţie adresată „Preoţilor şi Consiliilor Parohiale din Episcopia Petrogradului”, sub forma primei recunoaşteri oficiale a caracterului martiric al morţii Părintelui Ioan, făcută în numele Bisericii, dar şi a primei declaraţii din partea Bisericii de sprijinire a familiilor de clerici ai căror membri au fost persecutaţi şi asasinaţi de păgânii din Rusia. Prin acest document remarcabil de istorie bisericească, elocvent şi smerit în faţa anticipatelor persecuţii viitoare din cadrul bisericii, îmbibat cu reală durere în suflet pentru familia răvăşită a Părintelui Ioan, conducerea diocezei Petrogradului şi-a exprimat indignarea faţă de moartea primului sfânt martir din cadrul diocezei.

„Iubiţi fraţi,” aşa începea declaraţia consiliului Episcopal din Petrograd, „În 31 octombrie a acestui an, oraşul Tsarskoye Selo a fost martorul muceniciei unuia din păstorii buni ai episcopiei  Petrogradului, Arhipreotul catedralei locale, Ioan Alexandrovich Kochurov.  Fără să aibă vreo vină sau ceva să i se reproşeze, acesta a fost luat din casă, dus la suburbia oraşului şi împuşcat în câmp deschis de mulţimea îndrăcită…..”

„Consiliul Episcopal din Petrograd a primit această veste cu profundă îndurerare; durerea este amplificată şi de realitatea că, prin dispariţia arhipreotului, în urma sa a rămas o familie din 6 membri, care nu mai au nici un sprijin, nu au hrană, adăpost sau alte mijloace de subzistenţă.”

„Dumnezeu este Judecătorul celor răi care au curmat violent o viaţă înfloritoare. Chiar dacă au fugit nepedepsiţi de mâna omului, nu vor putea scăpa niciodată de judecata lui Dumnezeu. Dar datoria noastră este să ne rugăm acum pentru liniştea acestui suflet nevinovat şi cu toată dragostea pe care o avem să încercăm să vindecăm rana adâncă lăsată în inimile săracilor membri ai familiei martirului. Obligaţia episcopiei şi preoţilor ei este de a asigura acestei familii condiţii materiale decente de viaţă, de a o întreţine şi de a asigura o educaţie potrivită copiilor ei.”

„Consiliul Bisericii episcopale, mişcată de cele mai sensibile sentimente, apelează la preoţi, consilii parohiale şi la toţi credincioşii cu dare de mână să ajute în numele Iubirii lui Hristos, această familie săracă, cu cât poate fiecare, pentru că nevoia este mare şi timpul este acum!”

„. . . Martiriul său este pentru fiecare dintre noi, o amintire vie şi un avertisment permanent. De aceea trebuie să fim pregătiţi pentru orice. Ca să prevenim aceste situaţii fără ieşire, cum este cea de acum, trebuie să ne pregătim pentru vremurile de nevoie şi să strângem un fond special pentru preoţii nevoiaşi, persecutaţi şi fără sprijin.”

„…Consiliul Bisericesc al Diocezei speră să găsească mijloace de a strânge aceste fonduri, menite să şteargă lacrimile orfanilor nefericiţi şi să punem început bun pentru întrajutorarea fraţilor noştri nevoiaşi …”. „A fulgerat, acum e momentul să ne facem Sfânta Cruce!”

La exact cinci luni de la moartea Părintelui Ioan, în 31 martie 1918, dată la care preoţii ucişi cunoscuţi Sfântului Sinod ajunseră deja la 15, la Biserica Seminarului Teologic din Moscova s-a oficiat prima Liturghie de Pomenire a Noilor Ieromartiri şi Martiri ai sec. XX din istoria Bisericii Ortodoxe Ruse, de către Preasfinţitul Tihon, alţi patru ierarhi, zece arhimandriţi şi protoprezbiteri.

În timpul slujbei de pomenire, la rugăciunea pentru adormirea robilor lui Dumnezeu care au pierit pentru credinţa lor în biserica ortodoxă, după pomenirea primului ierarh ucis, Mitropolitul Vladimir, a fost pomenit primul arhipreot ucis, şi anume Părintele Ioan Kochurov, care prin moartea sa pătimitoare deschide galeria Noilor Mucenici Ruşi ai sec. al XX-lea.

 

 

Anunțuri

22 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. geo said, on Octombrie 30, 2015 at 12:34 pm

    Au trecut 23 de ani…

    Apreciază

  2. geo said, on Octombrie 30, 2015 at 12:37 pm

    Părintele Teofil

    (3 martie 1929, Topârcea, județul Sibiu – 29 octombrie 2009, Cluj)

    https://parinteleteofil.wordpress.com/2014/11/28/parintele-arsenie-boca/#more-952

    Apreciază

    • saccsiv said, on Octombrie 30, 2015 at 12:57 pm

      geo

      Ratacirile Parintelui TEOFIL PARAIAN

      https://saccsiv.wordpress.com/2009/10/18/ratacirile-parintelui-teofil-paraian/

      Apreciază

      • geo said, on Octombrie 30, 2015 at 1:09 pm

        Pina si unii mari tilhari au venit la credinta si au ajuns sfinti…chiar nu putem sa iertam? Toti facem greseli, mai mici sau mai mari…

        Apreciază

      • saccsiv said, on Octombrie 30, 2015 at 1:12 pm

        geo

        Ce sa iertam frate? Care-i legatura cu talharii ce au venit la credinta?

        Apreciat de 1 persoană

      • el said, on Octombrie 30, 2015 at 2:14 pm

        geo

        aveti Probleme MARI de intelegere duhovniceasca si condundati INSELATII si RATACITII INDARATNICITI cu pacatosii cu pacate personale. Cand e vorba de greaseala de Credinta Ortodoxa omul cazut in ea INDIFERENT de fapre bune are NU se mantuieste si faptul ca e cleric il ACUZA si mai grav.
        Asa faceti si cu INSELATUL si INDRACITUL boca !!
        o curva sau un taklhar care se pocaisc in Taina sau nu vor ajunge MAI SUS decat INSELATII si clericii RATACITI.
        paraian SMINTILUL batran degeaba a muirit in RATACIREA ecumenista asa cu boca a crapat in INSELAREA DRACEASCA !

        daca nu suntei in stare sa faceti difee´renta intre pacate si pacate de MOARTE cum invata Sf Ioan Evanghelistul in Epistola sa sunteti pasibili der MOARTE duhovniceasca si va aflati singuri in inselare !


        16. Dacă vede cineva pe fratele său păcătuind – păcat nu de moarte – să se roage, şi Dumnezeu va da viaţă acelui frate, anume celor ce nu păcătuiesc de moarte. Este şi păcat de moarte; nu zic să se roage pentru acela.
        17. Orice nedreptate este păcat, dar este şi păcat care nu e de moarte.
        18. Ştim că oricine e născut din Dumnezeu nu păcătuieşte; ci cel ce s-a născut din Dumnezeu se păzeşte pe sine, şi cel rău nu se atinge de el.
        19. Ştim că suntem din Dumnezeu şi lumea întreagă zace sub puterea celui rău.
        20. Ştim iarăşi că Fiul lui Dumnezeu a venit şi ne-a dat nouă pricepere, ca să cunoaştem pe Dumnezeul cel adevărat; şi noi suntem în Dumnezeul cel adevărat, adică întru Fiul Său Iisus Hristos. Acesta este adevăratul Dumnezeu şi viaţa de veci.
        21. Fiilor, păziţi-vă de idoli.

        „_____ ia aminte la texul asta in invata-te ca Apostolul DRAGOSTEI spune ca sunt pacate de MOARTE pentru care NU putem sa ne rugam caci cei cazuti in ele NU VOR sa se mantuiasca si au cazut in ele NU din nestiinta . In aceasta situatie se aflta si paraian ECUMENISTUL si boca INSELATUL INDRACIT !

        dar voi va credeti mai „ioubitori” de RATACITI ca insisi Sf Ap Ioan Apostolul Dragostei si ca Toti Sfintii Parinti si ca INSASI BIserica care MUSTRA PE FATA ratacirea, inselarea si erezia si pe cei cazuti in ele ca sa mantuieasca si sa fereasca de gheena sufletele celor nestiutori in Biserica.

        va aflati mai PRESUS ca Biserica voi astia inchinatorii la ISNELATI si laufdatorii si justificatorii ecumenistilor ( mai ales a celor MORTI in ratacirea lor ca paraian) ????

        luati aminte la voi astia boacii arsenisti si „iubitorii” ecumenisti de toate coloraturile ca va aflati pe CALEA cea LATA a IADULUI ! indiferent ce vi se pare voua. ….

        cu EREZIA si INSELRA NU avem voie sa fin ingaduitori caci sunt FOC care arde sufletele si NIMICESC mintea trimitand intreg omul in gheena vesnica

        Apreciază

    • cosminmatiu said, on Octombrie 30, 2015 at 1:32 pm

      ecumenist

      Apreciază

  3. energein7 said, on Octombrie 30, 2015 at 2:14 pm

    Reblogged this on energein7's Blog.

    Apreciază

  4. Claudiu said, on Octombrie 30, 2015 at 4:17 pm

    Off topic: Frate Vasile, 1 noiembrie e ziua mortilor la ortodocsi sau e „imprumutata” de undeva?..

    Apreciază

  5. mihai said, on Octombrie 30, 2015 at 6:58 pm

    nustiu dar multi, chiar si din cititorii acestui blog se apuca sa ai judece pe rusii fara nici un discernamint, este ft adevarat ca am avut de suferit dupe urma lor, dar dupe urma statului rus bolsevic, dar nu dupe urma rusului de rand, chiar si la ei comunismul a ucis milioane daca nu zeci de milioane de rusii printre care si multii sf. parinti rusii

    Apreciază

  6. Liliana said, on Octombrie 30, 2015 at 9:38 pm

    Doamne ajuta!
    ,,2+2=5”- un scurt video elocvent despre cei care se hotarasc sa gindeasca si sa afirme cu orice pret adevarul si prin aceasta devin diferiti,-aparut azi 30.10.a.c.,pe blogul La Resistance Authentique sau pe Les moutons enrages.

    Apreciază

  7. gheron. said, on Octombrie 31, 2015 at 9:33 am

    Pentru cei care cred că bioenergia nu este de la diavol.Bio=viata !!! ___energie.Energie care da viață !!! Energie care conține viață !!! .Fraților: acest cuvânt bioenergie, este un cuvânt plin de hulă și blasfemie împotrivă celui de al treilea Ipostas al Sf Treimi. împotrivă Duhului Sfânt !!! Rugăciune :împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul Adevărului, Cel ce pretutindenea ești și toate le plinesti, Vistierul bunătăților și____ DĂTĂTORULE DE VIAȚĂ__, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea, și mântuiește, Bunule, sufletele noastre. Amin._____ Ce spune Sf. Scriptură ?” Oricui va spune vreun cuvânt împotrivă Fiului Omului, i se va ierta; dar celui ce va huli împotrivă Duhului Sfânt, nu i se va ierta. ;;(Matei 12,10)…Duhul Sfânt este singurul care DA VIAȚĂ-SFINȚEȘTE-TĂMĂDUIEȘTE ȘI MÂNTUIEȘTE– AMIN . Cu smerenie și dragoste în Iisus Hristos Domnul,al vostru frate Gheorghe.Să va rugați și pentru mine fraților Amin.

    Apreciază

  8. […] RUSIA S-A OPUS COMUNISMULUI: Sfantul Ioan Kochurov, primul din seria uriasa de mucenici ucisi de bo… […]

    Apreciază


Vă rog să comentați decent, în duhul Ortodoxiei! Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. vă revine în exclusivitate.

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: