SACCSIV – blog ortodox

BOR mai are SUCCESIUNE APOSTOLICA? Ce i-a raspuns Parintele Adrian Fageteanu lui Danion Vasile. Ce mi-a spus Parintele Justin Parvu? Ce zice Ioan Vladuca?

Posted in Uncategorized by saccsiv on septembrie 19, 2014

Iata comentariul fratelui danielvla postat la articolul “Zelotul. Viaţa şi epoca lui Isus din Nazaret” – O ALTA CARTE BLASFEMIATOARE:

Saccsiv,
Te rog, daca se poate, sa preiei articolul fratelui Radu Iacoboaie, pentru a fi comentat de fratii de aici.
Articolul asta:http://raduiacoboaie.wordpress.com/2014/09/13/%E3%80%80%E3%80%80%E3%80%80scrisoare-deschisa-catre-inalta-ierarhie-a-bisericii-ortodoxe-romane-v-v-cristian-13-septembrie-2014/
Autorul, care nu e Radu, propaga o idee periculoasa: cum ca in Biserica Ortodoxa Romana n-ar mai exista succesiune apostolica (care succesiune ar fi fost fracturata, probabil dupa 1947), de la instaurarea comunismului pana acum si ca poporul roman s-ar afla “în afara lucrării Duhului Sfânt” si ca am fi “în întunericul necredinței”.

Comentariu saccsiv:

Nu reiau articolul, il gasiti acolo, ne intereseaza fraza:

Ierarhia de azi a Bisericii Ortodoxe Române nu mai are nici un fel de succesiune apostolică, ci doar o succesiune de altă factură, stalinisto-securisto-comunistă, iar mai nou și una masonică

Adica nu ar mai avea pe motiv de securitate pana la 1989, iar dupa, pe motiv de ecumenism, CMB, acorduri semnate si alte alea.

Nu-l invinovatesc pe Radu Iacoboaie de nimic, el fiind un frate care se straduie sa fie bine. E unul dintre cei ce la insistenta mea si-a facut blog.

Treaba asta cu succesiunea apostolica este fundamentala iar discutia despre “mai e sau nu mai e” este extrem de migaloasa. E pentru cei cu adevarat priceputi, caci nu vorbim ca la fotbal. Si cand nu esti cu adevarat priceput, e bine sa-i intrebi pe cei ce sunt si cei ce sunt nu sunt teologii cu pareri de sine, ci marii duhovnici. Evident, cei cu adevarat mari si nu cei precum Teofil Paraian.

Si cum eu sunt nepriceput, nu-mi voi da cu presupusul de la mine pe asa o chestiune, ci voi face cunoscut ceea ce au zis cei mai destepti ca mine. De fapt astfel am procedat de ani de zile pe acest blog.

E limpede ca va fi din ce in ce mai rau, ca doar ne tot apropiem de vremea instaurarii antihristului. E la fel de limpede ca trebuie sa iesim din CMB. Si ca din ce in ce mai multi Ierarhi o iau pe aratura. Dar daca ne luam dupa mintea noastra saraca in chestiunea esentiala a succesiunii apostolice, ajungem ca nefericitii ce-au plecat la stilisti. Si cand zic stilisti, nu ma refer la cei ce tin calendarul vechi si sunt in comuniune cu BOR, ci la cei ce nu sunt in comuniune cu noi.

Asadar trei exemple de ortodocsi la ale caror vorbe e bine sa luam aminte:

   Parintele Adrian Fageteanu

   Pe vremea cand eram apropiat de Danion Vasile, am mers noi la un moment dat impreuna cu alti frati la acest mare duhovnic. Era in perioada cand Danion tot plimba o copie cu semnaturile mai multor Ierarhi pe un anumit acord si-l arata marilor duhovnici in speranta ca va smulge vreunuia un indemn la iesirea din BOR:

DANION VASILE a indemnat crestini sa plece din BOR. Ii cer sa arate public ca “argumentele” pe care le-a folosit sunt inselari

Eu am fost prezent doar la doua astfel de discutii, cea cu parintele Adrian Fageteanu si cea cu parintele Justin Parvu. Nu stiu daca a avut vreun succes la vreunul dintre ceilalti mari duhovnici, inclin sa cred ca nu, caci altfel ar fi profitat la maxim strigand de pe case ceea ce ar fi spus acela.

Deci revenind la intalnirea cu parintele Adrian, dupa ce i-a aratat copia n-a apucat sa mai zica multe vorbe, ca marele duhovnic i-a taiat repede maioneza: TREBUIE SA RAMANEM IN BISERICA. A mai incercat Danion sa-i “explice”, dar raspunsul a fost mereu acelasi scurt si cuprinzator.

   Parintele Justin Parvu

La dansul am fost trei, noi doi si un frate deja hotarat sa plece. Dupa discutiile la gramada, ne-a vorbit pe rand in particular. Ce le-a spus lor nu stiu, va pot spune insa cele ce mi-a zis mie.

Eu nu aveam nici un chef de duca, cu toate ca cele expuse de Danion pareau extrem de logice. Asa, mintea mea cea proasta ma indemna sa urmez argumentelor cum ca in BOR nu mai e succesiune apostolica, nu mai e har, adica BOR nu mai e Biserica. In consecinta, ar cam fi trebuit sa plec, insa mereu cand ajungeam cu gandul aici, deja parca vedeam cum ies din casa si intru intr-o bezna. Senzatia era atat de clara, incat ma apuca frica. Si i-am marturisit parintelui Justin toate acestea.

Iar marele duhovnic mi-a raspuns: “Da, Ierarhii gresesc, insa inainte n-au gresit?” Iar acest inainte nu se limita la perioada de dupa venirea bolsevicilor la putere in Romania, ci usor usor inca incepand din secolul XIX.

Si astfel, dupa aceste doua intalniri mi-au iesit gargaunii din cap.

   Ioan Vladuca

Vine si el cu un argument:

VIDEO (si transcriptul): IOAN VLADUCA despre chestiunea CALENDAR VECHI – CALENDAR NOU

   In concluzie:

Multi frati mi-au spus ca Danion Vasile si-ar fi revenit. Foarte bine. Am reamintit insa de el deoarece nu aveam cum altfel, ala fiind contextul.

Noi trebuie sa ramanem in Biserica. N-avem unde pleca, aici e acasa.

Nu stiu cum e acum si nu stiu nici atat cum va fi cu succesiunea apostolica in vremea antihristului.

Ca e clar ca deja de multa vreme se tot pregateste terenul iar in ultimii ani gonim spre vremurile apocaliptice. Ca e clar ca din ce in ce mai multi Ierarhi o vor lua pe aratura, ca vom ajunge sa nu mai avem ce cauta in biserici:

PROFETIA Sfantului LAVRENTIE DE CERNIGOV despre ANTIHRIST

Dar la fel de clar e ca Biserica nu va cadea, indiferent cat de putini Ierarhi sau simpli credinciosi va mai avea. Biserica va exista chiar daca pentru a ajunge la un preot adevarat va trebui sa strabatem cine stie cata cale si sa-l gasim in cine stie ce pustie.

Evident e iar ca cei cazuti isi vor spune Biserica, iar celor ce se straduie sa nu cada le vor spune secta:

Arhimandrit Serafim Alexiev: ORTODOCSII ADEVARATI vor fi etichetati ca SECTA si VOR FI PRIGONITI, ca fiind oameni periculosi pentru pacea si ordinea publica

Dar repet, iar evident e ca totul nu se va petrece peste noapte, ca nu ne vom trezi brusc cu NOUA ORDINE MONDIALA cu ANTIHRIST in frunte. Terenul se pregateste deja demult. Pe toate planurile, de la GUVERN MONDIAL si cipuri si pana la ecumenism. De aceea am zis ca nu stiu cum va fi cu succesiunea apostolica. Evident ca ea va exista, caci doar va exista Biserica pana la Parusie, insa la detaliile “tehnice” de genul “ce facem cand Ierarhii cad ca mustele” nu stiu sa raspund. Poate prin comuniune, faptul ca va exista vreun Ierarh cu adevarat ortodox in fundul Siberiei sau pe vreo insula greceasca va fi suficient, fara a mai fi nevoie sa trecem “oficial” la el. Habar nu am.

De cand nu vom mai putea merge in biserici, iar habar nu am. Acei mari duhvonici ne-au dat un raspuns pentru atunci: BOR inca e Biserica. Pe cine sa mai intrebam noi insa in viitor?

Revenind insa la articolul de la care am plecat, un lucru e sigur insa si m-am lamurit de el dupa vizita la acei parinti: succesiune apostolica a existat in epoca oficial comunista dar si dupa la fel de oficiala cadere a comunismului. Caci altfel sigur marii duhovnici ne-ar fi avertizat, caci doar erau preoti. Si apoi daca nu mai era succesiune apostolica de zeci de ani, atunci ei preoti in ce biserica mai erau?

 

200 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. cristi said, on septembrie 19, 2014 at 7:09 am

    Cum sa nu mai existe succesiune apostolica in BOR ?! E o grava ispita de a ne lepada de Biserica noastra, aceasta afirmatie, pt. ca, chipurile nu ar mai fi Har, nefiind succesiune. Succesiune apostolica, inseamna ca harul este transmis prin episcopi pana in vremurile de azi, prin taina hirotoniei, care functioneaza CHIAR DACA PREOTII SUNT sau ar fi NEVREDNICI. Pentru ca asta este iconomia lui Dumnezeu pentru noi. De aceea nu toti preotii sau episcopii au fost securisti sau sunt masoni. Sunt unii, cu precadere din ierarhie, care au colaborat cu vechea securitate sau care chiar au fost infiltrati, dar cu ce influenteaza asta marea multime de preoti, care nu au colaborat cu securitatea si nici nu fac parte din masonerie, si care isi implinesc misiunea lor. Ce-i cu ideea asta de a sadi neincredera in Biserica Ortodoxa Romana, si de ce aceasta generalizare de nepermis? Sa imi fie cu iertare, dar imi face impresia ca aceasta persoana (V. Cristian) nu scrie deloc cu bune intentii, pt ca e greu sa afirmi lucruri atat e grave doar din nestiinta. Asta ar putea sa o spuna si despre Biserica Rusa, unde a fost si mai rau ca la noi, desi avem manastirea Optina si sfintii slujitori de acolo, recent martirizati, ca si multi altii.

    Inca mai exista minuni care inca au loc in bisericile noastre, icoane sfinte care fac minuni. Iar dovada ca preotii nostri au succesiune apostolica este Harul pe care il gasim in Biserica. Oricine participa la Sfintele Taine (Sf. Spovedanie, Impartasanie si alte taine) poate da marturie ca exista Har, pentru ca se simte. Si alta dovada sunt existenta marilor duhovnici ramasi si dupa comunism, Parintele Iustin, care a rezistat prigoanei comuniste si fara sa cada la invoiala cu securitatea, Par. Arsenie Papacioc, Adrian Fageteanu, Sofian, si multi alti mari duhovnici.

    Dupa mine, scrisoarea este o initiativa cu tenta schismatica, si e grav ca si pacat. Cel care a postat scrisoarea respectiva nu ar fi trebuit sa o faca, nu trebuie sa i se faca reclama, ca poate sminti pe unii si mai da idei si altora sa atace biserica noastra.

    Apreciază

    • Partizanu said, on septembrie 19, 2014 at 9:32 am

      Frate iarta-ma dar esti la pamant. Mai studiaza si tu problema eu am ramas mut sa vad ce s-a intimplat la RUSI sub BOLSEVICI. Insa un singur lucru trebuiue sa retinem noi (mireni) precum ne-a invatat HRISTOS DUMNEZEUL „acea mladita care nu da roade se taie de la radacina si se arunca in foc”. Dar mai bine sa citim EVANGHELIA DUPA MATEI acolo gasim raspunsul. Eu nu acuz pe nimeni dar refuz sa ma inchin si sa ma rog pentru cei potrivnici lui DUMNEZEU care cu buna stiinta bat campii.
      CAPITOLUL 7
      Sfarsitul predicii de pe munte. Judecata semenilor. Puterea rugaciunii. Calea mantuirii si a pierzarii. Ferirea de prooroci mincinosi.

      1. Nu judecati, ca sa nu fiti judecati.
      2. Caci cu judecata cu care judecati, veti fi judecati, si cu masura cu care masurati, vi se va masura.
      3. De ce vezi paiul din ochiul fratelui tau, si barna din ochiul tau nu o iei in seama?
      4. Sau cum vei zice fratelui tau: Lasa sa scot paiul din ochiul tau si iata barna este in ochiul tau?
      5. Fatarnice, scoate intai barna din ochiul tau si atunci vei vedea sa scoti paiul din ochiul fratelui tau.
      6. Nu dati cele sfinte cainilor, nici nu aruncati margaritarele voastre inaintea porcilor, ca nu cumva sa le calce in picioare si, intorcandu-se, sa va sfasie pe voi.
      7. Cereti si vi se va da; cautati si veti afla; bateti si vi se va deschide.
      8. Ca oricine cere ia, cel care cauta afla, si celui ce bate i se va deschide.
      9. Sau cine este omul acela intre voi care, de va cere fiul sau paine, oare el ii va da piatra?
      10. Sau de-i va cere peste, oare el ii va da sarpe?
      11. Deci, daca voi, rai fiind, stiti sa dati daruri bune fiilor vostri, cu cat mai mult Tatal vostru Cel din ceruri va da cele bune celor care cer de la El?
      12. Ci toate cate voiti sa va faca voua oamenii, asemenea si voi faceti lor, ca aceasta este Legea si proorocii.
      13. Intrati prin poarta cea stramta, ca larga este poarta si lata este calea care duce la pieire si multi sunt cei care o afla.
      14. Si stramta este poarta si ingusta este calea care duce la viata si putini sunt care o afla.
      15. Feriti-va de proorocii mincinosi, care vin la voi in haine de oi, iar pe dinauntru sunt lupi rapitori.
      16. Dupa roadele lor ii veti cunoaste. Au doara culeg oamenii struguri din spini sau smochine din maracini?
      17. Asa ca orice pom bun face roade bune, iar pomul rau face roade rele.
      18. Nu poate pom bun sa faca roade rele, nici pom rau sa faca roade bune.
      19. Iar orice pom care nu face roada buna se taie si se arunca in foc.
      20. De aceea, dupa roadele lor ii veti cunoaste.
      21. Nu oricine Imi zice: Doamne, Doamne, va intra in imparatia cerurilor, ci cel ce face voia Tatalui Meu Celui din ceruri.
      22. Multi Imi vor zice in ziua aceea: Doamne, Doamne, au nu in numele Tau am proorocit si nu in numele Tau am scos demoni si nu in numele Tau minuni multe am facut?
      23. Si atunci voi marturisi lor: Niciodata nu v-am cunoscut pe voi. Departati-va de la Mine cei ce lucrati faradelegea.
      24. De aceea, oricine aude aceste cuvinte ale Mele si la indeplineste asemana-se-va barbatului intelept care a cladit casa lui pe stanca.
      25. A cazut ploaia, au venit raurile mari, au suflat vanturile si au batut in casa aceea, dar ea n-a cazut, fiindca era intemeiata pe stanca.
      26. Iar oricine aude aceste cuvinte ale Mele si nu le indeplineste, asemana-se-va barbatului nechibzuit care si-a cladit casa pe nisip.
      27. Si a cazut ploaia si au venit raurile mari si au suflat vanturile si au izbit casa aceea, si a cazut. Si caderea ei a fost mare.
      28. Iar cand Iisus a sfarsit cuvintele acestea, multimile erau uimite de invatatura Lui.
      29. Ca ii invata pe ei ca unul care are putere, iar nu cum ii invatau carturarii lor.
      CAZ CONCRET
      8 Sep 2014 SPAGOVEANU la man. 23 August dupa slujba m-am dus la el si i-am cerut iertare si i-am spus „sfintia voastra vom fi judecati (si eu si el) dar faptele noastre nu le v-a sterge nimeni in lumea asta”. Eu indraznind a-l apostrofa in discursul cu Par. SERAFIM DE PIREU.

      Apreciază

      • Ion said, on septembrie 19, 2014 at 4:13 pm

        Nu e deloc la pamant, are vperfecta dreptate in ce spune. Tu esti la pamant si esti si cartita.

        Apreciază

      • Partizanu said, on septembrie 20, 2014 at 2:32 pm

        Sa fii BINE-cuvintat IOANE!

        Apreciază

      • andrei-d said, on septembrie 20, 2014 at 8:53 pm

        frate partizanu,
        Biserica chiar daca a dat semne de cadere, e pentru pacatele grele, dar cum sa cada frate daca e Mireasa lui Hristos? Ai argumente sa motivezi ceea ce sustii? Hristos se leapada de Biserica? Frate draga, cu iertare sa-mi fie, dar tu si d-nu Radu incepeti sa dezamagiti. Prea mult teologie strica…odata avansati in cunostinte cresc si ispitele..mare atentie, reveniti si nu creati schisma, uitati ce chestie aproape nevazuta, subtila, dar totusi care poate crea confuzie si smiteala! Imi pare rau sa cred asta, dar sunt unii care pana in ultima clipa au marturisit Adevarul, stand neclintiti in credinta asemeni Sf Marcu Eugenicul sau a Sf Maxim Marturisitorul, marturisind cu pretul vietii Credinta in Hristos! Fara sa-si dea cu parerea si sa creada imprejurarilor, care le era intru totul impotriva! Cadeti in ispite grave daca mai teologiciti asa mult!

        Apreciat de 1 persoană

      • andrei-d said, on septembrie 20, 2014 at 8:59 pm

        Daca diavolul nu-si ia concediu nici macar o zi, cum iti inchipui ca Biserica si-ar lua o pauza? Adica bunul Dumnezeu ar fi avut un moment in care ar fi ridicat Harul din Biserica, sau ar fi spus „uite pacatosii aia, ia ingadui sa se rupa succesiunea”…ori noi chiar am merita sa recunoastem, dar asta in cazul in care dragostea lui Dumnezeu ar fi limitata..ar fi o limita in care ar zice: „pana aici!” NU! Dumnezeu nu face compromisuri si tind sa cred cu tarie ca mai tare a slefuit-o in ultimul timp, cu cat ereziile si sectele vin asupra Bisericii(cazul comunismului si al masoneriei cu toata samanta de diavoli) mai tare au facut Biserica sa straluceasca, prin jertfa si marturisire!

        Apreciat de 1 persoană

      • andrei-d said, on septembrie 20, 2014 at 9:04 pm

        Maine poi maine teologi renuiti sau cu multa teorie in cap dar lipsiti de smerenie si buna credinta vor ajunge asemeni lui Origen, Arie sau Nestorie…ganditi-va numai la cati trageti dupa voi, fratele saccsiv in articole nu a dat prilej de smiteala, tocmai de aia multi intram si invatam ca Biserica e mama noastra, si ca orice mama buna, rugatoare, smerita si pretuita asa cum e Biserica nu e lepadata de sotul ei, Hristos care s-a jertfit pana la moarte pentru ea!

        Apreciat de 1 persoană

  2. bi4 said, on septembrie 19, 2014 at 8:14 am

    E o poveste lunga cu lipsa harului in BOR si in celelalte biserici oficiale. Partea cu adevarat dificila este ca noi ne-am nascut in BOR, de asta ne-ar fi foarte greu sa plecam chiar daca intr-adevar ar lipsi harul (Doamne fereste). Cred ca ne-ar fi foarte greu sa ne dam seama de asta. Oare catolicii isi dau seama ca sunt rataciti? Ii intreaba si ei pe duhovnicii lor si pe papa, pe care ei ii considera sporiti, si aia le spun sa „ramana in biserica”…

    Daca ne-am fi nascut in BOSV de exemplu, cred ca am fi vazut lucrurile destul de diferit si ca nici prin gand nu ne-ar fi trecut sa ne mutam in BOR. Acum insa si BOSV pare sa aiba unele problemele de-ale ei, mi-e greu sa spun daca mai mari sau mai mici decat ale BOR.

    Eu cred ca la sinodul din 2016 se vor lamuri multe, adica cred ca vom vedea fie o cadere in masa, fie o revenire in masa. Si atunci vom vedea ce e de facut, pana atunci eu raman in BOR.

    Apreciază

    • bi4 said, on septembrie 19, 2014 at 8:22 am

      „Partea cu adevarat dificila” – adica ceea ce face sa ne fie greu sa ne dam seama cum stam lucrurile, ca ne-ar face partinitori, nu ca ar fi rau ca ne-am nascut in BOR.

      Apreciază

  3. aniush said, on septembrie 19, 2014 at 9:13 am

    off topic,
    Circula pe facebook o chestiune cum ca Biserica ar juca rol de CAR sau banca. Ce e cu „stirea” asta? O alta petarda mizerabila?

    Apreciază

  4. ortodoxroman said, on septembrie 19, 2014 at 9:24 am

    Este Har, si va fi pana in momentul Parusiei. Ceea ce nu inteleg eu, este problema mirenilor. Preotii buni au arhiereu bun, iar mirenii buni au duhovnici buni. Mirenii nu au treaba arhiereului. Preotii buni se ingrijesc de aceasta. Si un arhiereu care merge lunar in loja masonica, este unul valid. Mitropolitul Serafim de Pireu, spunea ca slujitorul care merge in masonerie se aseamana cu cel ce trece la o secta sau la paganism. Cel ce a fost botezat-ortodox sau a fost si hirotonit-ortodox, atunci cand revine dintr-o secta, inapoi in ortodoxie, nu mai este rebotezat sau rehirotonit, ci doar remiruns si spovedit. In astfel de conditie, exista o scapare totdeauna: stim noi ca arhiereul care vine seara de la loja masonica, nu este remiruns de un preot al sau? Stim noi ca nu plange si nu se spovedeste dupa remirungere? Asadar, hirotonia lui de a doua zi, este intru totul valida! Fiti pe pace! Exista Harul succesiunii apostolice pana in ziua Parusiei.

    Apreciază

    • tanase said, on septembrie 19, 2014 at 1:55 pm

      @ortodox roman zice „Cel ce a fost botezat-ortodox sau a fost si hirotonit-ortodox, atunci cand revine dintr-o secta, inapoi in ortodoxie, nu mai este rebotezat sau rehirotonit, ci doar remiruns si spovedit.In astfel de conditie, exista o scapare totdeauna: stim noi ca arhiereul care vine seara de la loja masonica, nu este remiruns de un preot al sau? Stim noi ca nu plange si nu se spovedeste dupa remirungere?” – Hmmm, nu zici bine deloc si nu e in duh ortodox exemplul dat de tine ci mai degraba in “spirit” latin, a se intelelege catolic!
      Hai sa gandim un pic, daca cineva, chiar arhiereu fiind a mers la loja masonica si se hotarasta sa renunte definitiv la aceasta, atunci (dupa o cainta sincera) poate fi “remiruns” si astfel intors sa-si continue lucrarea de “luminator de suflete” pe care TREBUIE sa o faca. Daca insa el “bine-merci” merge la loja, ia sortuletul, face juraminte si altele, apoi “vine seara de la loja” si ia … alt vesmant si face alte juraminte, apoi e … “remiruns” si … “buhuu-buhuuuu” vreo doua-trei “lacramioare” acolo si tot asa “re – re – re – miruns” crezi tu ca … ramane Harul in el? Aoleu maica!
      La Galateni 6:7 se spune clar; ,,Nu vă înșelați: Dumnezeu nu se lasă să fie batjocorit.Ce seamănă omul, aceea va și secera.”
      Nu te poti sa te joci cu Harul Duhului Sfant ca la “alba-neagra”, cei care fac asta ajung schizofrenici, nu e de gluma!
      Se zice ca Parintele Amfilohie a intrebat pe un episcop „Prea-sfinţia voastră sunteţi mason?”. Iar episcopul, lăsând la o parte orice menajamente i-a răspuns: „Băi băiatule, tu nu ştii ce e asta, ia cel mai mare mason şi îmbracă-l în veşmintele arhiereşti şi se topeşte tot răul din el”. Părintele Amfilohie nu s-a lăsat: „Dacă sunteţi mason, Prea-sfinţite nu vă mai pomenesc la sfintele slujbe, că mulţi sfinţi şi sinoade au condamnat masoneria!”
      Auzi acolo mostra de gandire magica, “mantia de arhiereu TOPESTE toata rautatea masonica”, astia de fapt, “masonii-ierarhi” cred ca se poate si cu Hristos si cu mamona, ca …“n’asa? Dumnezeu e bun si iarta!”-cum gandeste ereticul care nici macar nu are habar, saracul de el, ca e eretic, zice el ca face “lucrarea Domnului”.
      Si ca sa inchei – “Stim noi ca nu plange si nu se spovedeste dupa remirungere?” – pai “noi” chiar nu stim asta, insa STIM ce spune Psalmistul la Ps. 94 (11,12); “ Patruzeci de ani AM URAT NEAMUL ACESTA si am zis : ” Pururea ratacesc cu inima „.
      Si ei n-au cunoscut CAILE Mele, ca M-AM JURAT intru mania Mea : ” NU VOR INTRA intru odihna Mea „.
      Iata deci ca ni se releva si un Dumnezeu judecator nu DOAR MILOS, asa cum vor sa creada si cred majoritatea ereticilor.

      Apreciază

      • preotortodox said, on septembrie 19, 2014 at 8:08 pm

        ‘iertati de saptezeci de ori cate sapte’ ! Adica de 490 ori? Nu! Continuu! Toti cei ce sunt remirunsi si spovediti sunt iertati! De ce esti tu mai aspru decat Hristos? El e mai Bun si mai Milosard decat tine, pentru ca e mai Intelegator. Daca ai judeca tu pamantul, iti dai seama ca n-ar mai iesi nimeni mantuit?

        Apreciat de 1 persoană

      • tanase said, on septembrie 20, 2014 at 7:14 pm

        @preotortodox vad ca nu pricepi nimic din ceea ce am transmis, tu insa insisti in a „afisa” niste citate scripturistice care se potrivesc exact ca nuca in perete, nu are nici o legatura citatul tau cu explicatia oferita de mine. Asa-pretinse „preotortodox”, ia aminte faptul ca in ortodoxie se foloseste discernamantul duhovnicesc de care tu nu dai deloc dovada ci mai degrab ai „coloratura schismatica”.
        Stimabile „preotsfertodoct” de ce spui despre mine ca sunt mai aspru decat Hristos caci eu nu am folosit cuvinte de la mine? Aaaaaa scuzati, te deranjeaza concluzia logica afirmata de mine la citatul „Ps. 94 (11,12);”, ai tu cumva o alta explicatie „ortodoxa” la citatul sus-mentionat de mine din psalmi? Ma ataci comparandu-l pe Hristos cu mine, apoi scrii ca „daca as judeca eu pamantul …” eheheeee si te „arunci” in supozitii ca … supozitoru’ – evident!
        Poate nu stii ca Hristos a enuntat foarte multe „vai”-uri, ai idee ce inseamna? Tot El a zis; „VAI lumii, din pricina smintelilor! Că smintelile trebuie să vină, DAR VAI omului aceluia prin care vine sminteala.”(Mt 18;7). Pricepi tu ce inseamna „vai omului aceluia” au ba?
        Crede-ma ca dai dovada de intelepciune daca te abtii sa mai comentezi aiurea pe aici si sa te erijezi in „preot”, caci ca si „preot” ce zici tu ca esti, iese o „zmerenie” din tine de trasneste si prin monitor!
        Pace fiule,
        semnat,

        patriarhu’ortodox

        Apreciază

      • preotortodox said, on septembrie 21, 2014 at 8:32 pm

        Nu stiu despre ce ortodoxie vorbesti tu… Daca esti preot sau patriarh, de ce nu te semnezi numai asa? Ce nu intelegi din ce-ti explica un preot? Esti greu de minte?

        Apreciază

      • tanase said, on septembrie 22, 2014 at 7:11 am

        @preotsfertodox, ai dreptate ca nu stii despre ce fel de otodoxie vorbesc eu. Concentreaza-te putintel (asta doar daca esti in stare!).
        Am inceput sa comentez aici pe forum ca urmare a postarii “@ortodoxroman said, on septembrie 19, 2014 at 9:24 am”, in care face urmatoarele afirmatii:

        1. Nu “intelege care este problema mirenilor” dupa care tot el “explica” incecand sa-I faca pe mireni sa inteleaga ca “Mirenii nu au treaba arhiereului”, fara sa aduca argumente solide si sa demonstreze DE CE ANUME NU AU MIRENII TREABA ARHIEREULUI. (“pentru ca …”)
        Am dat raspuns la nedumerirea dansului in postarea “tanase said, on septembrie 19, 2014 at 3:16 pm” unde, pe final, am sugerat diferenta de gandire ortodoxa a unui “PREOT BUN” fata de “un preot bun”. Acum sunt sigur ca tu nu vezi decat diferenta ca scrisul “UN PREOT BUN” e cu majuscule iar scrisul “un preot bun” e cu minuscule si … cam atat!

        2. @ortodoxroman face o afirmatie naucitoare atunci cand se refera la Arhiereu care, zice el ”… un arhiereu CARE MERGE LUNAR IN LOJA MASONICA, este unul valid. ” (i-auzi, MERGE LUNAR si e …arhiereu!) Tot el (@ortodoxroman) , continua pe firul logic al parerii sale; “…stim noi ca arhiereul care vine seara de la loja masonica, nu este remiruns de un preot al sau? Stim noi ca nu plange si nu se spovedeste dupa remirungere?”. Si acum concluzioneaza afirmand “Asadar, hirotonia lui de a doua zi, este intru totul valida!”

        Parerea ta stimabile “preotsfertodox” duhovnicesc “care esti”, este identica cu cea a @ortodoxroman si incepi sa ma ataci in “preotortodox said, on septembrie 19, 2014 at 8:08 pm” –“iertati de saptezeci de ori cate sapte’ ! Adica de 490 ori? Nu! Continuu! Toti cei ce sunt remirunsi si spovediti sunt iertati!” Si apoi continui sa perorezi aiurea “De ce esti tu mai aspru decat Hristos? El e mai Bun si mai Milosard decat tine, pentru ca e mai Intelegator.” Si dai cu parerea ca la fotbal; “Daca ai judeca tu pamantul…”(Asaaaa!), “ …iti dai seama …”(ce anume?) “… ca n-ar mai iesi nimeni mantuit?” (Tare!)
        RATACITULE a zis undeva Hristos sau a sugerat ca se vor mantui toti? Zici tu ca “El e mai Bun si mai Milosard decat tine, pentru ca e mai Intelegator”, DAR nu sufli o “vorbulita” despre ceea ce Hristos a AFIRMAT cand se refera la cei ce smintesc si duc sufletele la pierzare prin atitudinea lor.
        “Dar celui ce-i va fi piatra de POTICNIRE unuia dintr’acestia mici care cred in Mine, mai bine i-ar fi sa-si atarne de gat o piatra de moara si sa se inece in adancul marii.”(Mc 9:42, Lc 17:1-2, Rm 14:13)
        “VAI lumii, din PRICINA poticnirilor! Ca poticnirile trebuie sa vina, DAR VAI omului aceluia PRIN CARE VINE poticnirea! “(Sol 4:12, Mt 26:24, Lc 7:1-2, Rm 14:13, 1Co 11:19)
        ATENTIE MARE AICI RATACITULE!!!
        Sminteala in „Pravila bisericeasca”
        „Se numeste sminteala, influenta rea facuta aproapelui prin cuvinte si fapte nelegiuite, prin care aproapele este atras spre pacat. Cu cat cineva este mai invatat si cu un rang mai mare in viata sociala sau slujba bisericeasca, cu atat pacatul este mai mare, pentru ca „celui ce i s-a dat mult, mult i se va cere.”
        La (Romani 14,13) zice apostolul; “Deci sa nu ne mai jdecam unii pe altii ci mai degraba JUDECATI ASTA: Sa nu dati fratelui prilej de poticnire sau sminteala.”. Aoleu RATACITULE, ia uite la Apostulul Pavel ce indemnare face, cica “judecati asta”, ce zici tu sa-l ascultam?
        RATACITULE ”… un arhiereu CARE MERGE LUNAR IN LOJA MASONICA,” o fi sau nu prilej de sminteala pentru frati? O fi sau nu, ce mai conteaza, ca oricum arhiereul vine la tine SI TU ca UN POPA MILOSARD SI INTELEGATOR “care esti”… IL DEZLEGI (Continuu! – ca asa ai zis) SI SE MANTUIESTE AUTOMAT ARHIEREUL!
        Ma intrebi tu “Ce nu intelegi din ce-ti explica un preot? Esti greu DE minte?” Da mai nenicule, sunt greu LA minte cum zici, dar NU SUNT ERETIC! (Apropo cauta si vezi ce inseamna eretic, macar atat sa faci si tu!)
        Apoi dai raspuns lui @emanuel; “Voi de ce va bagati daca nu intelegeti si nu cunoasteti invatatura Ortodoxa?” Ce tupeu obraznic ai in tine, aici e un forum unde se dezbat probleme si fiecare e liber, intr-o anumita masura, sa-si spuna parerea. TU TE CREZI DOCT? Eu nu am vazut la tine ca intelegi invatatura ortodoxa ci doar ca cunosti cate ceva! “Si daca de un preot nu asculti, de Hristos nu asculti!” – folosesti ERETICESTE notiuni relative “un preot” si intaresti manipularea prin raportare la Hristos. Ca si crestini suntem indemnati sa fim “intelepti”, nu sa ascultam orbeste de “un preot”! “N-a spus-o chiar Invatatorul-Mesia?” – Pai tot Mesia a mai zis si “Feriti-va de proorocii mincinosi, care vin la voi in haine de oi, iar pe dinauntru sunt lupi rapitori.”
        Tot lui @emanuel ii zici; ”IA-O USOR SI NU MAI DA DIN GURA DEGEABA:…”- destept baiat mai esti, vrei doar tu sa dai din gura! ” ”ORICATE” SCRIE ACOLO! ASADAR, CATERISIT SAU NU, DACA TE LEAGA UN ARHIEREU SAU PREOT, DA FUGA LA ALT ARHIEREU SAU PREOT DE TE DEZLEAGA…CA ASA MORI SI VEI MERGE IN IAD CONFORM CU LEGATURA!” – Asa deci “ORICATE…”, aici faci demonstratia ca stii sa manuiesti litera care ucide si nu duhul care face viu!
        Am semnat cu “patriarhu’orodox” ca sa ma dau si eu mare ca sunt cineva, ce numai unii sa se semneze cu “preotortodox” sau “duhovnic”?
        Te apuci sa propui “subiecte foarte imortante” da’ nu strica sa reflectezi putin la gandirea si la atitudinea ta ca … asa-zis “preot”!

        „În manipulare nu contează aproape niciodată ce spui, ci mai degrabă, cum o spui! Când vrei să convingi pe cineva, dar fără argumente logic-inteligente, apeși cuvintele și îți asumi un aer inchizitorial” [Victor Chomsky]

        Apreciază

    • tanase said, on septembrie 19, 2014 at 3:16 pm

      ortodoxroman zice „Ceea ce nu inteleg eu, este problema mirenilor.” – adika_care zici tu de fapt ca e „problema mirenilor” pe care evident ca nu o intelelgi? „Preotii buni au arhiereu bun” – CORECT!, „iar mirenii buni au duhovnici buni”-iarasi CORECT!. „Mirenii nu au treaba arhiereului”.- Hai ca aici TE-AI FRIPT! E logic faptul ca “mirenii nu au treaba arhierelui” pentru ca acesta are “o treaba” cu mult mai importanta si mai inalta decat cea a mirenilor DAR NU POTI SA SUGEREZI faptul ca “mirenii nu au treaba arhiereului” … in ORICARE DIN CONDITII! Indemnul “Cercetaţi Scripturile, că socotiţi că în ele aveţi viaţă veşnică. Şi acelea sunt care mărturisesc despre Mine. “(In 5:39) este adresat TUTUROR crestinilor .
      Si apoi zici;“Preotii buni se ingrijesc de aceasta.” – ma indoiesc de asta, eu stiu ca arhiereii se “ingrijesc” de preoti ca unul ce este mai mare si nu invers cum afirmi tu! Unde ai auzit tu un arhiereu mason care sa caute “un preot bun” sa-l spovedeasca si re-miruiasca dupa invatatura sfintelor canoane? Caci ASA FACE de fapt “un preot bun”. Iti dai seama ca e o fractura de logica duhovniceasca aici? Altfel spus, daca ar veni un arhiereu mason la “UN PREOT BUN” sa-l spovedeasca, re-miunga, etc , si acesta (arhiereul) ar continua sa imbrace sortuletul masonic, atunci, acest “UN PREOT BUN” ii va spune arhiereului sa isi caute “un preot bun” !

      Apreciază

      • Emanuel said, on septembrie 22, 2014 at 9:44 am

        @preotortodox

        Eu cred ca dumneavoastra nu aveti dreptate. Sa le iau pe rand :
        1. Eu am zis ” Nu are nevoie de mirungere pentru a avea preotie valida pentru ca nici nu a fost caterisit de vreun sinod. „. Nu am zis ca un preot care s-a dus la o secta si s-a intors inapoi in biserica ortodoxa nu ar avea nevoie de remirungere. Despre faptul ca are sau nu nevoie de remirungere nu am scris nimic ( asta e alt subiect din punctul meu de vedere ), am zis doar ca nefiind inca caterisit are Taine valide, indiferent ca are nevoie sau nu de remirungere. Remirungerea este un lucru caterisirea alt lucru. Eu cred ca acel preot, chiar daca a fost un timp la o secta ( si ecumenistii se roaga impreuna cu sectarii, lucru care este anatemizat de sf canoane – deci probabil ei au nevoie de remirungere ), si apoi s-a intors in biserica ortodoxa, atata timp cat nu a fost inca caterisit are Taine valide, daca le face conform cu invatatura ortodoxa. Ati inteles ? Deci sa zicem ca acel preot are nevoie de remirungere cand va merge la spovedanie, insa chiar daca el intra inainte de a se fi spovedit si de a fi fost remiruns, intr-o biserica ortodoxa si savarseste Liturghia, el sfinteste real sf Impartasanie, chiar daca deci inca nu a fost remiruns. Si asta este pentru ca nu a fost caterisit si pentru ca savarseste Taina intr-o biserica ortodoxa dupa dreptarul credintei ortodoxe.
        Altfel, ia ganditi-va, patr Daniel s-a rugat sau nu impreuna cu ereticii ? Este el deja sau nu sub anatema sf canoane ? Credeti ca el imediat dupa ce se roaga cu ereticii da fuga la spovedanie ca sa fie remiruns ? Eu nu cred deloc. Oricum, atata timp cat noi nu avem dovada ca a fost vreodata macar remiruns de vreun duhovnic dupa ce a calcat stramb, nu avem deci dovada ca ar mai avea Taine valide, daca ar ar fi adevarat ce spuneti dumneavoastra. Deci daca lipsa remirungerii ii anuleaza automat tainele savarsite in biserici ortodoxe ( asta spuneti dumneavoastra ), atunci de unde stim noi ca are taine valide ? L-ati vazut dumneavoastra ca a fost remiruns vreodata ? Credeti ca el pe fata practica ecumenismul si prigoneste parintii traditionalisti, iar in ascuns se duce smerit la un duhovnic sa ceara remirungere ? Nu cred. Si oricum, atata timp cat dumneavoastra nu aveti dovada remirungerii lui, nu aveti dovada validitatii Tainelor lui, daca ar fi adevarata afirmatia ce o afirmati, deci atunci, cum de mai sunteti inca in biserica ortodoxa, cum de mai sunteti in comuniune euharistica cu un patriarh potential fara Taine valide, cum de mai luati de la patr Daniel sf si Marele Mir ? Credeti deci ca are Taine valide cu tarie, nu va indoiti de asta, chiar daca nu aveti dovada ca s-a remiruns de fiecare data cand a calcat stramb, nu vi se pare ca sunteti inconsecvent ? Credeti ca are Taine valide fara nici o dovada. Sau nu cumva il sunati in fiecare seara si il intrebati daca a mai calcat stramb si daca s-a remiruns dupa aia, ca sa stiti daca a doua zi sa mai ramaneti in comuniune cu el sau sa fondati o alta biserica ? Credeti ca toti preotii din romania ar trebui sa il sune seara sa ii puna aceeasi intrebare ? Credeti ca ar trebui crezut pe cuvant sau ar trebui verificat, pus sub urmarire ? Credeti ca p Iustin traia permanent cu frica asta : ” vai poate patr Daniel nu s-a remiruns de fiecare data si sa nu mai aiba Taine valide si sa pierd si eu harul preotiei ramanand in comuniune cu un eretic fara taine, si luand sf Mir de la el ” ?. Este posibil atunci sa va inselati si sa nu aiba Taine valide, si in consecinta tot clerul din romania sa nu aiba Taine valide pentru ca slujeste cu un patriarh fara Taine valide, si nici restul tarilor ortodoxe nu au Taine valide caci sunt in comuniune cu noi care nu avem. Deci toata ortodoxia din toata lumea depinde de faptul ca patr Daniel se remirunge dupa ce calca stramb, lucru pe care noi nu il stim dar il credem fara dovezi, deci noi credem fara dovezi ca suntem ortodocsi, dar nu avem de unde sti. Credem ca ne impartasim, dar nu avem cum sa stim daca e Impartasania reala sau nu. Si nici parintii nostri cu viata sfanta nu au stiut saracutii. Si totul depinde de remirungerea patr Daniel, care se face in secret. Nu vi se oare paranoia toata chestia asta ? Mie da. Mi se pare, si este o scorneala de la vrajmasul. Mai jos am vazut ca si cuv Epifanie a spus la fel : arie si nestorie aveau Taine valide chiar daca erau eretici, atata timp cat ei nu fusesera inca caterisiti. Ca aveau nevoie de remirungere in cazul reintoarcerii lor la ortodoxie, asta e altceva. Nu despre asta discutam eu. Un singur lucru insa il cred si asta as vrea sa intelegeti : daca patr Daniel se roaga cu ereticii, chiar si daca este mai apoi remiruns, atata timp cat nu s-a pocait niciodata cu adevarat de pacatul ecumenismului, pe care il repeta din proprie initiativa de cate ori are ocazia, si asta este limpede, e clar ca degeaba a fost remiruns. Adica el s-ar duce la spovedanie si remirungere stiind ca va mai repeta pacatul ecumenismului, deci fara o pocainta reala. Caci ce efect are remirungerea sau spovedania daca el nu se pocaieste cu adevarat niciodata de ecumenism. Degeaba deci merge la spovedanie si degeaba este remiruns, daca este, daca el nu se pocaieste niciodata de ecumenism cu adevarat. Nici spovedania nu il iarta de acel pacat nici remirungerea nu il reprimeste inapoi in interiorul ortodoxiei. El ramane in afara biseticii ortodoxe chiar si daca s-ar spovedi si s-ar remirunge in fiecare zi, caci aceste sf Taine nu au efect mecanic, in lipsa pocaintei adevarate a penitentului, adica fara reala si profunda parere de rau si intentie de a nu mai repeta pacatul. Aceasta pocainta, va spun eu, nu o are patr Daniel. Deci asta ar insemna, conform cu teoria dumneavoastra ca nu ar mai avea nici Taine valide si ca toti ar trebui sa parasim biserica si sa mergem la nu stiu care stilisti. Aiurea. Daca duceti rationamentul dumneavoadtra pana la capat acolo ajungem. Asa ca nu are rost. Un singur lucru se intampla : cat timp patr Daniel si ceilalti ecumenisti nu se pocaiesc real de aceasta erezie nu au cum sa faca parte din ortodoxie, nu au cum sa slujeasca decat spre propria lor osanda. Se impartasesc si slujesc spre osanda, ssa cum faceau si arie si nestorie. Dar Tainele le sunt valide spre plinatatea bisericii, cum spunea cuv Epifanie.
        2. Credeam ca nu mai avea rost sa spun ca un mirean care merge la biserica ortodoxa si care participa la sf Taine va fi oricum dezlegat de duhovnic daca un alt preot l-a blestemat pe nedrept. Astea sunt alte subiecte. Intr-adevar, daca un preot a fost caterisit necanonic de un sinod, si acel sinod nu vrea sa il dezlege, este obligat de sf canoane sa ceara rejudecarea cazului si dezlegarea de la un alt sinod, pentru a putea sluji. Dar asta o poate face nu ? Si daca este dezlegat, si nu vad care e problema, caci chiar daca sinodul roman a facut pe vremea comunistilor caterisiri necanonice de teama dictaturii, in lumea ortodoxa erau destule sinoade ortodoxe care nu erau influentate de nici o dictatura, si de la care acel preot sa poata cere dezlegarea. Si atunci putea sluji chiar daca sinodul roman nu a iertat de catetisire pe acel preot. Cazul p Calciu de altfel.
        3. Mai jos vad ca iar nu stiti sf canoane : afirmati ca un mirean poate sa nu vina la biserica un an cu conditia sa vina macar o data cu lacrimi, si nu va avea nici un pacat ? Pai nu stiti ca canonul spune anatema mireanului care lipseste mai mult de 3 duminici de la biserica fara un motiv binecuvantat ? Aici vad ca pe fata sunteti impotriva sf canoane, si vreti sa mai fiti crezut ca le cunoasteti ? Va intreb si eu asa …

        Apreciază

    • Emanuel said, on septembrie 19, 2014 at 3:17 pm

      Nu are nevoie de mirungere pentru a avea preotie valida pentru ca nici nu a fost caterisit de vreun sinod.

      Apreciază

      • preotortodox said, on septembrie 19, 2014 at 8:12 pm

        Caterisirea e insasi erzia masoneriei. Caterisirea de catre un sinod, este doar pedeapsa juridica, nu harica! Sinoadele caterisesc doar slujitori eretici, pedofili si criminali ! Si aceasta este simpla pedeapsa juridica, nemaiavand permisiunea sa slujeasca in biserici ortodoxe.

        Apreciază

      • Emanuel said, on septembrie 20, 2014 at 1:04 pm

        @ preotortodox, ioannis etc.

        Bine, imi pare rau ca va contrazic, insa problema este ca eu am multe argumente impotriva afirmatiei dumneavoastra :
        1. Afirmatia dumneavoastra despre impartirea caterisirii in juridica si harica nu are temei, la sfintii parinti nu am gasit nicaieri expresia sau afirmatia despre deosebirea intre caterisire juridica si harica. In sf canoane se vorbeste doar despre un singur fel de caterisire, juridica si harica in acelasi timp. Deci daca sfintii parinti nu au folosit aceasta diferentiere nici noi nu avem voie sa o folosim. Intr-adevar Dumnezeu, teoretic ( nu si practic si am sa arat de ce ), poate caterisi un preot sau episcop inaintea unui sinod, insa in cazul in care El nu ne-ar spune in mod lamurit ( ori prin sfinti ori prin minuni atestate de sfinti ) ca acel preot caterisit de El nu mai are Taine valide atunci inseamna ca Dumnezeu este nepasator fata de mantuirea noastra. Inchipuiti-va ca bietii oameni care s-ar duce la slujbele acelui preot sau episcop ar primi pe satana in loc de Hristos, mai ales prin impartasire. Dumnezeu daca ar actiona inaintea unui sinod cum ati afirmat dumneavoastra, cu siguranta ar face cunoscut in biserica prin minuni atestate de sfinti ca acel preot sau episcop a fost deja caterisit. Unde mai pui ca, dupa cum zic sfintele canoane, oricine slujeste sau pomeneste la liturghie un preot sau episcop caterisit, este si el supus pedepsei caterisirii; deci daca un preot sau episcop ar fi deja caterisit in mod secret de Dumnezeu, atunci toto preotii si episcopii care ar sluji o slujba cu acel preot sau episcop ar deveni si ei, automat nu ?, caterisiti. Caci dumneavoastra afirmati ca canoanele care spun caterisire caterisesc ele insele in mod automat pe cei care le incalca, inainte de judecata ( juridica ) a unui sinod. Adica Dumnezeu ar fi de fapt supus canoanelor, sau mai bine zis intelegerii gresite a unor canoane. Caci consecinta este nici mai mult nici mai putin stilismul : daca un singur preot din Romania ar fi caterisit de Dumnezeu in mod secret, fara sa se faca asta vadit pentru noi prin dovezi incontestabile, episcopul acelui preot, inevitabil va sluji odata si odata cu acel preot, sau il va pomeni la vreo slujba, si automat ar pierde si el harul. Apoi tot sinodul roman slujind cu episcopul acela ar pierde si el harul din Taine, si apoi aceasta plaga s-ar intinde in mod nevazut la toata ortodoxia. Si pentru asta ar fi vinovat Dumnezeu ca actioneaza in secret cu lucrarea harului fara sa ne-o faca si noua cunoscuta. Pentru mine e clar ca Dumnezeu nu actioneaza astfel niciodata. Cel mult pot admite ca Dumnezeu ar caterisi pe cineva cum ziceti dar in acelasi timp ar face foarte cunoscut acest lucru prin minuni atestate de sfinti. Deci sfintii din vremea noastra ne-ar spune : nu mai mergeti la slujbele cutarui preot sau episcop caci este deja caterisit. Un astfel de lucru nu s-a intamplat niciodata in istoria bisericii. Apoi, dupa ce sfintii ar afirma asa ceva, biserica in mod absolut inevitabil s-ar imparti in doua, fulgerator, o parte ar considera tainele acelui preot sau episcop valide si alta parte nu. Consecinta ar fi tot imediata : cele doua parti ale ” bisericii ” s-ar anatemiza reciproc, caci daca un sinod de episcopi cu Taine valide nu ar caterisi rapid pe un episcop sau preot fara taine valide, ar pietde si el harul din Taine, si am ajunge iar la situatia dezastruoasa de mai sus, in care intreaga ortodoxie ar ramane fara Taine valide. Sincer sa fiu nu cred ca Dumnezeu nu stie toate acestea. Salvarea este urmatoarea : exista coanoane care zic ca un preot sau episcop care inca nu a fost caterisit de un sinod, are inca Taine valide, orice pacat sau erezie ar avea. Iar acel canon care il aduc ca argument stilistii si care spune ca daca episcopul este vinovat de vreo erezie si un credincios nu se mai duce la acel episcop chiar si inainte de caterisirea lui de catre sinod, nu inseamna ca episcopul respectiv nu mai are Taine valide ( are pana ce va fi caterisit ) ci inseamna ca se poate sa nu mai fie pomenit la slujbe de alti preoti sau episcopi, iar mirenii il pot ocoli, in semn de mustrare ( asa cum am zis asta nu invalideaza Tainele lui ).
        2. Cuviosul Paisie aghioritul a spus la fel , un preot sau episcop pana nu este catetisit de sinod, are Taine valide chiar si criminal de ar fi.
        3. Daca ar fi precum spuneti, pornind de la patr Meletie care a schimbat calendarul si a inceput ecumenismul, toti care ar mai fi ramas in comuniune sacramentala cu el, ar fi piedut harul din Taine. Adica noi toti suntem fara taine valide, si Taine valide ar avea nu stiu ce nazbatie de biserica stilista necunoscuta. Gheron Iosif a clarificat erezia aceadta printr-o vedenie. Dar ce sa spun de la patr Meletie, mai bine as incepe cu Arie : arienii au slujit in biserica timp de 70 de ani, lasati fiind de sfinti precum Nicolae, Vasile cel mare, Ioan gura de aur si multi altii, si deci incepand cu vremea acelor sfinti biserica nu mai are har, si acei sfinti ar fi de fapt eretici. Cam asta e …
        4. Dumneavoastra ca preot, dar si parintele Iustin, de unde va luati sf si Marele Mir ? Nu de la patriarhul Daniel, superecumenistul ” fara taine valide ” ? Si daca miruiti nou botezatii cu acel Mir nu pierdeti si dumneavoadtra si p Iustin harul din Taine in mod automat ? Singur aceste afirmatii nu duc la nimic bun, sunt extrem de deznajduitoare si de fapt duc la stilism. Ips Serafim de pireu nu foloseste sf Mir de la patr Bartolomeu superecumenistul ” fara har ” ? Ar insemna ca nici Ips serafim nu mai are har. Atunci ce rost mai are marturisirea si lupta noastra, hai sa trecem la stilisti. Ati inteles ?

        Apreciază

      • preotortodox said, on septembrie 20, 2014 at 8:51 pm

        Iti repet:

        – caterisirea o face un arhiereu sau un sinod de arhierei
        – caterisirea este pedeapsa juridica
        – a fi mason inseamna a deveni eretic/pagan (deci a fi inafara Bisericii)
        – caterisirea este pedeapsa juridica pentru ca Harul iti ramane nestirbit, iar daca faci slujba in calitate de arhiereu caterisit, poti fi arestat
        – caterisirea are si o conotatie duhovniceasca doar pentru ca trebuie sa te simti legat si blestemat. Aceasta insa nu inseamna ca nu mai poti fi dezlegat si reabilitat niciodata.
        Dar…tu da-ti cu parerea pe unde poti…

        Apreciază

      • aha said, on septembrie 20, 2014 at 11:43 pm

        @Emanuel. e a doua oara cand vad ca le spui pe fata si cu argumente. ma bucur sa aud asa ceva. Dumnezeu sa te ajute!

        Apreciat de 1 persoană

      • Emanuel said, on septembrie 21, 2014 at 12:37 pm

        Un preot caterisit dupa sf canoane nu mai are taine valide, nu conteaza daca este arestat sau nu. Un preot caterisit impotriva sf canoane are Taine valide, arestat sau nu. Cum a fost p Calciu. Deci caterisirea nu inseamna ca trebuie doar sa te simti pedepsit, ci inseamna ca esti fara taine valide indiferent ca te simti astfel sau nu. Deci o caterisire canonica nu este doar un act juridic ci si haric oricum. Un preot caterisit ramane preot intr-adevar, nu este lipsit de harul preotiei, dar acel har devine inactiv, nelucrator, si oricat s-ar ruga preot nu ma poate sfinti tainele, in ciuda faptului ca are inca harul preotiei.

        Apreciat de 1 persoană

      • Irina said, on septembrie 21, 2014 at 3:57 pm

        Corect, Sinodul se ocupa de aceste lucruri prin Duhul Sfant. Si daca ar fi sa gandim ca cei ce pun la indoiala continuitatea apostolica, inseamna ca nici o tara ortodoxa din blocul comunist, cu Rusia in frunte nu mai au continuitate apostolica.

        Apreciază

      • preotortodox said, on septembrie 21, 2014 at 6:53 pm

        ” Un preot caterisit impotriva sf canoane are Taine valide, arestat sau nu,” IA-O USOR SI NU MAI DA DIN GURA DEGEABA: VEZI MATEI 18-18. ”ORICATE” SCRIE ACOLO! ASADAR, CATERISIT SAU NU, DACA TE LEAGA UN ARHIEREU SAU PREOT, DA FUGA LA ALT ARHIEREU SAU PREOT DE TE DEZLEAGA…CA ASA MORI SI VEI MERGE IN IAD CONFORM CU LEGATURA!

        Apreciază

      • preotortodox said, on septembrie 21, 2014 at 8:05 pm

        Vasile, iti propun doua subiecte foarte imortante, bune pentru doua articole:
        1.caterisirea, blestemul, anatema
        2. ochiul pus pe biserici nu este crestin si patristic

        1.
        – daca un slujitor este caterisit sau blestemat (nevinovat fiind) de un arhiereu sau de un sinod de arhierei, legatura este valabila (Matei 18-18)
        – daca un mirean este blestemat (nevinovat fiind) de un arhiereu sau preot, legatura este valabila (Matei 18-18)
        – legatura (sau blestemul) nu este definitiva si vesnica tocmai din pricina aceluiasi verset si cel blestemat poate fi dezlegat de acelasi arhiereu sau preot, de alt arhiereu sau de alt preot
        – caterisirea este pedeapsa juridica pentru ca nu mai ai voie sa faci slujbe in public (respectivul slujitor poate fi arestat), dar este si legatura-blestem. Aceasta situatie nu poate fi vesnica tocmai datorita versetului cu pricina, oricare arhiereu il poate dezlega si reabilita. Daca acea, caterisirea facuta de un sinod, poate fi anulata si de un singur arhiereu (caci orice arhiereu este Biserica Intreaga).
        – oricum, un preot trebuie sa savarsesca Sfanta Liturghie numai cu stirea unui arhiereu (spune Sfantul Ignatie Teoforul)
        – arhiereu, preotul sau diaconul nu ar trebui caterisit decat din motivele: erezie publica si crime.
        – slujitorii recasatoriti nu pot fi caterisiti intrucat, sotia are dreptul constitutional sa divorteze si in Romania sunt peste 5% recasatoriti. Preotul (sau diaconul) nu trebuie sa divorteze el, dar daca o face sotia, deci situatia nu mai tine de slujitor. Recomandat este sa nu se mai recasatoreasca insa, daca arhiereul sau ii permite, conform aceluiasi verset al dezlegarii, are binecuvantare.
        – toti mirenii si slujitorii care au fost blestemati de un arhiereu sau preot, trebuie degrab sa mearga sa se dezlege (daca se poate la cel care l-a blestemat, ori la alt arhiereu, ori la alt preot), indiferent daca s-au simtit vinovati sau nu fata de acel slujitor ce i-a blestemat

        2.
        – ochiul pus pe bisericile Adevarului nu au nicio legatura cu Hristos. Mantuitorul, Mesia, este Fiul Omului si are doi ochi. Ochii lui ii avem in icoane.

        http://www.doxologia.ro/viata-bisericii/catehism/ochiul-atoatevazator-un-simbol-ignorat-tolerat-acceptat

        multumesc.

        Apreciază

      • preotortodox said, on septembrie 21, 2014 at 8:36 pm

        Emanuel, nu intelegi invatatura ortodoxa. Daca un slujitor a mers intr-o secta, chiar daca nu a apucat sa fie caterisit, trebuie remiruns. El daca se intoarce, va merge sa se spovedeasca la un arhiereu sau un preot. Cand duhovnicul acela va afla ce a facut, il va remirunge. Ce are capra cu aterisirea? Voi de ce va bagati daca nu intelegeti si nu cunoasteti invatatura Ortodoxa? Si daca de un preot nu asculti, de Hristos nu asculti! N-a spus-o chiar Invatatorul-Mesia?

        Apreciază

      • Emanuel said, on septembrie 22, 2014 at 10:36 am

        @preotortodox
        Vedeti ca mai sus v-am dat un raspuns dar nu l-am postat unde trebuia. Continui cu punctul
        4. Daca un episcop merge pana acolo incat se si impartaseste cu ereticii, si mai apoi se intoarce in biserica ortodoxa, chiar daca nu se pocaieste de pacatul ce l-a facut, si pe deasupra nimeni nu stie daca a fost sau nu remiruns, totusi noi toti stim sigur ca slujind in biserica ortodoxa si atata timp cat nu a fost caterisit, ARE Taine valide. Concret : este chiar cazul Ips Corneanu : s-a impartasit la catolici ( adica s-a unit 100% cu biserica catolica ), s-a intors apoi in biserica ortodoxa unde slujeste, slujeste si in ziua de azi, stim ca a fost spovedit, nu stim daca a fost remiruns, STIM ca nu s-a pocait de apostazia sa pentru ca singur a declarat asta intr-un interviu, si totusi nimeni nu isi pune problema daca are sau nu Taine valide. Pentru ca nu a fost caterisit, nu ? Si nu si-a pus problema asta nici p Iustin, nici p Arsenie Papacioc etc., nici sf munte, si toti suntem inca in comuniune cu el. Pai daca nu mai avea Taine valide din momentul in care s-a impatasit cu catolicii, si atata timp cat stim ca nu s-a pocait nici dupa aia ( deci o eventuala remirungere nu ar fi avut nici un efect ), atunci cum de mai suntem in comuniune cu el ? Daca nu are Taine valide nici noi nu avem, nici sf munte nici nimeni. Credeti ca ortodoxia a cazut odata cu caderea mitr Corneanu ?

        Apreciat de 1 persoană

      • Emanuel said, on septembrie 22, 2014 at 11:05 am

        Chiar daca este complicat, o sa mai spun un lucru : daca un preot este caterisit necanonic, si din pricina prigoanei nu poate cere rejudecarea cazului la un alt sinod, el poate sluji si are Taine valide in ciuda caterisirii. Cazul preotilor din temnitele comuniste care au fost caterisiti din motive corect politice, adica necanonic, slujeau in temnite chiar daca nu putea sa mearga in strainatate si sa ceara rejudecarea cazului. Atata timp cat aveau constiinta impacata ca nu au incalcat canoanele, stiau ca au Taine valide in ciuda caterisirii. Deci abia aici avem de a face cu o catetisire DOAR juridica nu si harica, cand un preot este caterisit necanonic. Trebuie sa ceara rejudecarea cazului pentru ca asa e cuviincios, daca are posibilitatea, insa Taine valide oricum are. O caterisire necanonica este un blestem care se intoarce inapoi impotriva sinodului care a pronuntat-o, un blestem necanonic dat de un preot asupra unui mirean se intoarce inapoi impotriva preotului.
        Deci o caterisire necanonica oricum nu e valabila, iar un preot care a incalcat canoanele oricum are Taine valide cand slujeste in biserica ortodoxa, daca nu a fost caterisit ( chiar daca nu a fost remiruns ).

        Apreciat de 1 persoană

      • preotortodox said, on septembrie 22, 2014 at 3:47 pm

        Rau esti pe campii baiete! Tu ori nu esti preot ori nu esti teolog si dai ca un diletant in ce nu cunosti! Esti preot? De unde stii tu cum e mancarea -x-, daca in viata ta nu ai gustat-o? Tot ce mi-ai raspuns mie pe pagina asta e de pe campii! Ce sinod? Ce rejudecarea czului? Tu despre ce anume vorbesti? In BOR nu ai niciun drept de aparare, de citare, de nimic. Tu esti pe vreo campie acum cand scrii? Ce rejudecare a sinodului in caz de caterisire nejustificata? Matei 18-18 scrie ORICATE! Oricate leaga un sinod de arhierei sau un arhiereu singur, e tot aia, si e legatura. Arhiereul singur este Biserica Intreaga, fie el unul, doi sau o mie. Rejudecarea cui? Daca un sinod de arhierei (caci si patriarhul este arhiereu), cateriseste un preot, acel preot poate fi reabilitat de un singur arhiereu…nu obligatoriu de un sinod intreg. Ce patriarh mai mare decat arhiereii din judete? Toti sunt egali haric si nedeosebiti in arhierie. Patriarhatul este rang administrativ si atat! Vai tie ca nu cunosti nimic si bagi si pe altii in diletantismul tau intunecat…

        Apreciază

      • preotortodox said, on septembrie 22, 2014 at 4:05 pm

        Hai sa-ti explic si despre canoane…ca vad ca esti pe alaturi si cu asta: cine administreaza pilotajul unui avion si decide in avion? PILOTUL! Acesta poate primi recomandari si de la turnul de control, si din cartea tehnica a avionului si de la papa Francisc! Stii cine decide peste toate? Pilotul! Asadar, canoanele sunt administrate doar de arhiereu si preot si ei sunt iconomii spovedaniei si ai epitimiei. Dar tu nu esti preot… De unde sa stii? Regreti ca nu esti si de aceea te oftici pe bloguri?

        Apreciază

      • Emanuel said, on septembrie 24, 2014 at 1:31 pm

        @preotortodox
        In primul rand nu stiu de ce sunteti asa de furios … tineti neaparat sa fiti crezut ? Eu nu vreau sa fiu crezut, imi e de ajuns faptul ca vorbesc in conformitate cu sf canoane, cat timp pot vorbi …
        In al doilea rand eu am adus dovezi cat se poate de clare sprijinite cu exemple de fapte care s-au petrecut in realitate in viata bisericii, si care sunt in primul rand spuse de sf canoane. Dumneavoastra imi aduceti acuzatie pe baza faptului ca sunteti preot si eu nu – ” Esti preot? … In BOR nu ai niciun drept de aparare, de citare, de nimic. „. Pai eu daca nu sunt preot inseamna ca nu am dreptul sa citez din sf parinti impotriva ierarhiei ? Atunci pe ecumenisti cum ii voi combate ? Spuneti ca ” Stii cine decide peste toate? Pilotul! Asadar, canoanele sunt administrate doar de arhiereu si preot si ei sunt iconomii spovedaniei si ai epitimiei. Dar tu nu esti preot… „. Este falsa teoria pe care o afirmati. Canoane administrate ?! Canoanele adiministreaza de fapt viata bisericii si nu invers.
        Asculati ce spune cuv Meletie marturisitorul : ” Cel ce are ştiinţă şi cunoaşte bine adevărul şi pe urmă îl acoperă şi nu-l propovăduieşte arătat, nici dumnezeieştile canoane şi legi nu le arată şi nu le părtineşte, este cu dreptul să se numească şi să se muncească întocmai cu cei ce le calcă” si tot el spune ” Să nu ascultaţi nici de călugări, nici de preoţi la acelea care rău vă sfătuiesc. Şi ce zic nici de preoţi ? Ci nici la arhierei să nu vă plecaţi, nici să vă supuneţi, când vă sfătuieşte să faceţi, ori să ziceţi şi să cugetaţi acelea care nu au mărturii din Scriptură şi nu sunt de folos sufletelor voastre”[11]. Şi iarăşi zice: ,,Se cuvine ascultătorilor cuvântului celor ce sunt învăţaţi cu Scripturile să cerce cu socoteală dreaptă acele care le zic dascălii şi arhiereii; şi câte sunt unite cu Scripturile să le primească, iară câte sunt neunite să le lepede; şi despre aceia cari rămân întru învăţăturile străine să se întoarcă despre ei … Iar ascultătorii cei ce nu ştiu atâta Scripturile, să cunoască pre cei sfinţiţi din roadele Sf. Duh” (cap. 2). Deci nu suntem datori cu ascultarea cand ni se cere un lucru impotriva scripturii sau in general care nu este de folos sufletesc.
        Pai dumneavoastra considerati ca mirenii trebuie sa asculte orbeste de preoti si cand acestia propovaduiesc erezii sau lucruri necanonice ? Atunci de ce mai considerati ca dumneavoastra aveti dreptul sa judecati pe ierarhii ecumenisti, care sunt mai inalti in grad decat dumneavoastra ? De ce nu faceti ascultare de ei, orbeste ? Pentru ca in realitate ascultarea de preot sau ierarh nu e obligatorie decat daca acesta respecta sf scriptura si sf canoane. Daca insa un ierarh sau preot vorbeste impotriva canoanelor, sau daca de exemplu interpreteaza un citat din NT gresit si ridica interpretarea acelui citat impotriva a ceea ce au afirmat canoanele, cum faceti dumneavoastra cu Matei 18,18, nu este vrednic de ascultare. Dumneavoastra puneti ierarhia mai presus de sf canoane, si asta e o erezie, care este de altfel si fundamentul ecumenismului pe care il criticati. Considerati ca un preot este un fel de papa infailibil in biserica ortodoxa ? Cu siguranta va inselati. Preotul si arhiereul se sfinteste cu Evanghelia pe cap in semn de desavarsita supunere fata de aceasta, si jura in timpul hirotoniei ca va respecta cu strictete canoanele dumnezeiestii biserici. Sf sinoade ecumenice sunt infailibile in biserica ( acele sinoade care respecta traditia ortodoxa nu cele false ) si deci sf canoane sunt infaibile, si nicidecum preotii si ierarhii cum lasati dumneavoastra a se intelege. Daca sunteti un adept al asa-zisului drept al unui ierarh sa administreze canoanele, adica sa faca pogoraminte dupa mintea lui, atunci cum de mai criticati ecumenismul cand de fapt il sustineti ? Deci in mod paradoxal, prin faptul ca negati validitatea Tainelor ecumenistilor sustineti de fapt bazele teologice ale ecumenismului, adica dreptul ierarhilor de a adiministra dupa voia lor canoanele. Ha ! Ierarhia nu administreaza canoanele ci adimnistreaza sf Taine in conformitate cu sf canoane. E tot una cu a zice ca sf canoane adiministreaza biserica, adiministreaza sf Taine prin intermediul ierarhiei, adica sunt mai presus de ierarhie. Ierarhul e biserica cat timp respecta sf canoane cum a jurat la hirotonie, nu ierarhul e de fapt biserica ci sinoadele ecumenice infailibile. Ierarhul reprezinta sinoadele ecumenice care sunt biserica lui Hristos. Daca ierarhul ar fi fost biserica oricum, atunci trebuia sa facem ascultare de orice ierarh orice prostie ar spune, pe baza faptului ca el afirma ” eu fac pogoramant „. Ecumenistii spun ” facem pogoramant ” dar ce folos. Ierarhii ecumenisti nu sunt biserica, nu o reprezinta, chiar daca au Taine valide.
        Apoi eu am scris numai ceea ce spun si canoanele. Nu stiti ce e aia rejudecare a cazului in caz de caterisire nejustificata ? Cititi pravila bisericeasca cu sf canoane, care sunt mai mari decat un ierarh sau preot. Veti vedea ca ele spun ce am spus si eu. Spuneti ca arhiereul este biserica intreaga ? Atunci ierarhii ecumenisti sunt biserica, cei despre care dumneavoastra spuneti ca nu mai au nici Taine valide. Nu vedeti cat de tare va contraziceti in afirmatii ? Nu faceti comparatie intre pilotul unui avion si rangurile ortodoxiei, caci altfel ajungem sa consideram ca pilotul este insusi papa. Nu va dati seama. Citatul din Matei 18,18 are alta interpretare decat care i-o dati dumneavoastra si nicidecum nu pune ierarhia mai presus de canoane, nu anuleaza nici infailibilitatea sf sinoade ecumenice.
        Eu consider ca am in bor dreptul sa combat o erezie cu citate din sfinti impotriva oricui. Altfel era de ajuns sa intre pe siteul acesta ortodox patriarhul Daniel si sa spuna tuturor sa nu mai vorbeasca impotriva ecumenismului si gata, toti trebuia sa ascultam de biserica care e el, unde mai pui ca el e biserica dar nu mai are Taine valide ( dupa dumneavoastra care sunteti biserica ) !?! Vedeti ca nu stiti sf canoane si invatatura ortodoxa ? Credeti ca aveti drept de infailibilitate ca papa ? Sau ca ierarhul ortodox are un astfel de drept ? Atunci papa ar fi avut in primul rand acest drept. Daca nu atunci cine il are, cine conduce biserica ? Evident ca Hristos, dar cum ? Direct, prin vedenii la fiecare credincios sau ierarh, dau direct prin sf canoane ? A doua afirmatie este cea adevarata. Nu avem in biserica ierarhi infailibili ci canoane infailibile care reprezinta cuvantul lui Hristos in fiecare situatie. De aia s-au chinuit sfintii parinti timp de sute de ani sa le spuna la sinoade. Altfel invatatura ortodoxa ar fi fost ceea ce afirma fiecare episcop la un moment dat, si atunci nestorie si papa erau si azi ortodocsi.
        Daca ar fi fost adevarata spusa dumneavoastra ca ierarhia administreaza canoanele, atunci daca dumneavoastra azi ne spuneti ca ecumenistii nu au Taine valide noi ar trebui sa credem oricum. Iar daca maine veneati si ne spuneati ca ecumenismul e bun toti trebuia sa spunem la fel. Aduceti inchizitia papala in sanul ortodoxiei ? Eclesiologia care o propuneti dumneavoastra nu este ortodoxa chiar daca este crezuta de multi ierarhi si preoti. Va fi anatemizata la viitorul sinod panortodox, cel adevarat. A mai fost odata anatemizata cand a fost anatemizat primatul papal.
        Ps : nu ma astept sa intelegeti ce am scris, dar va recomand sa cititi pravila bisericeasca. Nu cred ca v-am recomandat ceva rau.

        Apreciat de 1 persoană

      • Emanuel said, on septembrie 24, 2014 at 3:06 pm

        Dumneavoastra spuneti ” Oricate leaga un sinod de arhierei sau un arhiereu singur, e tot aia, si e legatura. „. Dar un sinod ecumenic va sta impotriva :
        ” -A retrograda pe episcop (preot sau diacon) din treapta de preot (diacon), se cheamă dezbrăcare de cele sfinte, o ierosilie (ca cel ce a fost chemat de Dumnezeu). Insă, dacă din vreo pricină dreaptă episcopul a fost îndepărtat de slujba episcopală, atunci el nu este vrednic să deţină locul de preot (diacon). Dar dacă vreun episcop a fost înlăturat pe nedrept de slujba sa, atunci el trebuie să-şi reia demnitatea sa de episcop”. -IV ec. 29).
        Deci sinodul 4 ecumenic considera ca caterisirea necanonica este de fapt pacatul ieroseliei, pacat care pedepseste tot cu caterisirea. Cine cateriseste un preot cand este caterisit de un sinod, in conformitate cu sf canoane ? Nu Hristos insusi ? Evident ca da, El prin intermediul sinodului. Dar daca caterisirea este necanonica si este de fapt, atunci, pacatul ieroseliei, Hristos participa la acea caterisire necanonica ? Evident ca nu. Atunci o caterisire necanonica este doar omeneasca, este doar un pacat al ieroseliei, la care Hristos nu ia parte. Deci este nevalabila. Hristos nu ia parte la pacate. Caterisirea necanonica nu e caterisire ci ieroselie, un blestem care este asupra sinodului ce pronunta acea caterisire-necaterisire.
        E atat de greu ? Slujim omului sau lui Dumnezeu ? Sinodul 4 ecumenic e diletantism intunecat ? Parinte, mai cititi pravila bisericeasca, caci pe pagina asta ati incalcat multe canoane care spun caterisire. Atunci, daca ar fi sa ma iau dupa teoria dumneavoastra, bine ca nu ma iau, ar trebui sa consider ca nu aveti Taine valide ! Sfatul meu e sa nu interpretati sf scriptura in mod necanonic, caci si sectantii au cazut tot prin aceeasi greseala. Citatele din NT nu sunt impotriva canoanelor si nu se interpreteaza necanonic asa cum sinoadele ecumenice nu au fost antisctipturistice.

        Apreciat de 1 persoană

    • tanase said, on septembrie 19, 2014 at 3:26 pm

      @ortodoxroman zice „Ceea ce nu inteleg eu, este problema mirenilor.” – adika_care zici tu de fapt ca e „problema mirenilor” pe care evident ca nu o intelelgi? „Preotii buni au arhiereu bun” – CORECT!, „iar mirenii buni au duhovnici buni”-iarasi CORECT!. „Mirenii nu au treaba arhiereului”.- Hai ca aici TE-AI FRIPT! E logic faptul ca “mirenii nu au treaba arhierelui” pentru ca acesta are “o treaba” cu mult mai importanta si mai inalta decat cea a mirenilor DAR NU POTI SA SUGEREZI faptul ca “mirenii nu au treaba arhiereului” … in ORICARE DIN CONDITII! Indemnul “Cercetaţi Scripturile, că socotiţi că în ele aveţi viaţă veşnică. Şi acelea sunt care mărturisesc despre Mine. “(In 5:39) este adresat TUTUROR crestinilor .
      Si apoi zici;“Preotii buni se ingrijesc de aceasta.” – ma indoiesc de asta, eu stiu ca arhiereii se “ingrijesc” de preoti ca unul ce este mai mare si nu invers cum afirmi tu! Unde ai auzit tu un arhiereu mason care sa caute “UN PREOT BUN” sa-l spovedeasca si re-miruiasca dupa invatatura sfintelor canoane? Caci ASA FACE de fapt “UN PREOT BUN”. Iti dai seama ca e o fractura de logica duhovniceasca aici? Altfel spus, daca ar veni un arhiereu mason la “UN PREOT BUN” sa-l spovedeasca, re-miunga, etc , si acesta (arhiereul) ar continua sa imbrace sortuletul masonic, atunci, acest “UN PREOT BUN” ii va spune arhiereului sa isi caute “un preot bun” !
      Sper sa intelegi ce am scris.
      (Am reluat pt ca a trebuie sa corectez textul rescriind cu majuscule unde e necesar)

      Apreciază

    • Mihaila said, on noiembrie 23, 2019 at 3:34 pm

      Multe nebunii mai poți spune!!!

      Apreciază

  5. ortodoxroman said, on septembrie 19, 2014 at 9:26 am

    Este Har, si va fi pana in momentul Parusiei. Ceea ce nu inteleg eu, este problema mirenilor. Preotii buni au arhiereu bun, iar mirenii buni au duhovnici buni. Mirenii nu au treaba arhiereului. Preotii buni se ingrijesc de aceasta. Si un arhiereu care merge lunar in loja masonica, este unul valid. Mitropolitul Serafim de Pireu, spunea ca slujitorul care merge in masonerie se aseamana cu cel ce trece la o secta sau la paganism. Cel ce a fost botezat-ortodox sau a fost si hirotonit-ortodox atunci cand revine dintr-o secta, inapoi in ortodoxie, nu mai este rebotezat sau rehirotonit ci doar remiruns si spovedit. In astfel de conditie, exista o scapare totdeauna: stim noi ca arhiereul care vine seara de la loja masonica, nu este remiruns de un preot al sau? Stim noi ca nu plange si nu se spovedeste dupa remirungere? Asadar, hirotonia pe care o savarseste el a doua zi, este intru totul valida! Fiti pe pace! Exista Harul succesiunii apostolice pana in ziua Parusiei.

    Apreciază

  6. danielvla said, on septembrie 19, 2014 at 9:47 am

    Multumesc pentru articol!
    Asadar daca a existat succesiune apostolica dupa venirea comunismului la putere si dupa caderea lui, inclusiv cand i-ati intrebat voi pe marii duhovnici (probabil in 2009), cu siguranta si acum, adica 5 ani mai tarziu inca exista… Sunt destule dovezi ca tainele in BOR sunt lucratoare. Si nu cred ca pot avea doar unii preoti har, trecand peste episcopi, care tot de ei au fost hirotoniti.
    In concluzie autorul articolului prezentat pe blogul fratelui Radu Iacoboaie greseste!

    Apreciază

    • raduiacoboaie said, on septembrie 20, 2014 at 9:10 pm

      Frate Daniel, aşa cum am spus undeva mai jos, am din nou internet acasă. Repet. Nu susţin niciun fel de schismă în BOR. Cei care au devenit masoni sau ecumenişti sunt deja schismatici ÎNAINTEA LUI DUMNEZEU şi Duhul Sfânt încă lucrează în chip nevăzut şi făcând pogorăminte. Aşa cum şi canoanele duhovnicilor fac anumite pogorăminte (reduceri) pentru a cădea ortodocşii în deznădejde…

      Apreciază

      • Irina said, on septembrie 21, 2014 at 4:07 pm

        Da Radiiacoboaie, ierarhii deveniti masoni sau ecumenisti sunt cazuti in erezie, dar pana acum nu au fost anatemizati de nici un sinod, sau de vreun alt ierarh, si pana la anatemizare pentru credinta poporului, harul inca mai lucreaza prin ei. Trebuie deci sa fie si oficiala caterisiarea sau anatemizarea, asa cum si de la inceput in Biserica a fost o randuiala, ereziile au fost combatute in vazul lumiii, in Sinoade Ecumenice fie de mai multi ierarhi binecredinciosi, fie de unul singur si toata suflarea a stiut hotararile sinoadelor atunci . Eu cred ca Dumnezeu nu ne va lasa, se va gasi macar un singur ierarh ortodox roman, care sa marturiseasca adevarul si care sa anatemizeze intreg clerul pro masonerie si pro ecumenism, si cu acel ierarh va fi Biserica.

        Apreciază

      • raduiacoboaie said, on septembrie 22, 2014 at 12:28 am

        erată: pentru nu cădea ortodocşii în deznădejde…

        Apreciază

      • danielvla said, on septembrie 23, 2014 at 12:12 am

        Pai fratioare Radu,
        De acord cu tine: „Cei care au devenit masoni sau ecumenişti sunt deja schismatici ÎNAINTEA LUI DUMNEZEU şi Duhul Sfânt încă lucrează în chip nevăzut şi făcând pogorăminte.”
        Dar poate ca n-ai inteles ce sustine autorul articolului tau (V.V. Cristian). El spune ca nici n-au fost vreodata episcopi, caci au foat hirotoniti de o ierarhie pusa de comunisti, peste care nu s-ar fi coborat niciodata Duhul Sfant, adica fara succesiune apostolica.
        El spune ca dinainte de a fi ecumenisti sau masoni (daca or fi si masoni), ierarhii nostrii nici nu erau ierarhi.
        Asta inseamna sa n-ai succesiune apostolica: sa nu existe Harul Duhului Sfant.
        Adica dupa 1946-1947, n-am mai avut ierarhie in BOR. Ceea ce e total fals!

        Apreciază

  7. Felix said, on septembrie 19, 2014 at 10:09 am

    Părintele Efrem din Katunakia (Athos) spunea:

    Dintru început Biserica este ca o mamă îngăduitoare, se face că nu vede și nu aude, numai ca să nu se facă schismă. Atunci când Sfântul Ioan Gură de Aur a fost dus în exil, ceilalți episcopi îl întrebau dacă să rupă comuniunea cu cei care l-au exilat. „Nu” a răspuns Sfântul, „să slujiți cu ei. Pentru Dumnezeu să nu se facă schismă”.
    Ierom. Iosif Aghioritul, Starețul Efrem Katunakiotul, Editura Evanghelismos, București, 2004, pp.233-234.

    În Constanța avem două cazuri deja:

    Primul este cel al „Preotului Ștefan de al Topraisar”. A făcut multă vâlvă. A fost caterisit de IPS Teodosie. Apoi și-a făcut o biserică privată în loc. Mihail Kogălniceanu jud. Constanța și slujește Liturghia acolo, unde vin sute de credincioși. Spune că are comuniune cu Mitr. Onufrie și încă cu unul Bratu al Bis Ucrainieine.

    Al doilea este cel Pr Picu Nicolae de la Biserica Sfântul Mina. A fost caterisit de IPS Teodosie dar slujește liturghia într-un paraclis lângă biserica Sfântul Mina pe un teren privat Asociația „Sfântul Mina”. Credinicioși sunt împărțiți uni se duc la slujbă la biserică alții la paraclisul privat. Pr Picu spune că are comuniune cu Bis Ucraniană cu același Mitr. Onufrie și Bratu!

    Apreciază

  8. Ionut said, on septembrie 19, 2014 at 10:19 am

    Fara indoiala, are succesiune apotolica.
    „…si portile iadului nu o vor birui”

    Tendinte de dezbinare au existat inca din vremea Sf. Apostoli:

    „Vă îndemn, fraţilor, pentru numele Domnului nostru Iisus Hristos, ca toţi să vorbiţi la fel şi să nu fie dezbinări între voi; ci să fiţi cu totul uniţi în acelaşi cuget şi în aceeaşi înţelegere. Căci, fraţii mei, despre voi, prin cei din casa lui Hloe mi-a venit ştire că la voi sunt certuri. Şi spun aceasta, că fiecare dintre voi zice: Eu sunt al lui Pavel, iar eu sunt al lui Apollo, iar eu sunt al lui Chefa, iar eu sunt al lui Hristos! Oare s-a împărţit Hristos? Nu cumva s-a răstignit Pavel pentru voi? Sau fost-aţi botezaţi în numele lui Pavel?” (1 Cor, 1;10-13)

    Apreciază

  9. cornelia said, on septembrie 19, 2014 at 10:40 am

    Si ereticii (catolicii, în special) tot așa zic și ei că nu pot pleca și nu au unde să se ducă.Așa te ține dracu….

    Apreciază

    • saccsiv said, on septembrie 19, 2014 at 11:45 am

      cornelia

      Iar tu fiind unde?

      Apreciază

    • cornelia said, on septembrie 19, 2014 at 12:16 pm

      Sunt în Biserica Sfinților Părinți

      Apreciază

      • andrei-d said, on septembrie 19, 2014 at 5:49 pm

        Atunci nu mai lua apararea ereziilor! Sunt anatematizate! Catolicii fiind minciuna, ecumenismul si antihristul nu pot face din ei decat o minciuna mai mare! Lupta cea grea e impotriva Ortodoxiei!

        Apreciază

      • aha said, on septembrie 20, 2014 at 11:45 pm

        adica? spune pe sleau: biserica ortodoxa. esti sau nu?

        Apreciază

  10. Prahovean said, on septembrie 19, 2014 at 10:43 am

    Duhovnicii au rămas în BOR. Pentru Biserica nu este doar Arhiereul, așa cum papa e pentru papistași, viziunea aceasta nu este Orthodoxă. Biserica nu este a arhiereilor, vrednici sau nevrednici, căzuți sau necăzuți, ci a Lui Hristos. Pe de altă parte, „biserica oficială” la un moment dat știu că nu mai va fi Biserica Lui Hristos, dar nu cred că am ajuns încă acolo. Părinții duhovnicești ne-au spus să rămânem în BOR, și cred că, deși cam toți au plecat la Domnul, situația de pe vremea când încă erau cu noi în trup nu s-a schimbat esențial. Încă mai există arhierei în BOR care au dreapta credință, necăzuți în ecumenism și erezii, oricât compromisuri lumești au făcut sau nu au făcut. Să ne rugăm doar să ne călăuzească Domnul să găsim îndrumători care să ne arate adevărul despre această chestiune și să știm când „biserica oficială” nu va mai fi Biserica Lui Hristos și unde și cum să ne ducem, ca să rămânem în Biserică atunci.

    Apreciază

    • Irina said, on septembrie 21, 2014 at 4:22 pm

      Da Prahovean, dar exista o ierarhie lasata in Biserica de Duhul Sfant prin Sfintii Apostoli, iar fara treapta episcopatului nu se poate realiza continuitatea apostolica. Cu alte cuvinte Sfintii Parinti spun ca nu exista Biserica fara episcop, care este icoana a lui Hristos. De aceea cu ajutorul lui Dumnezeu cu siguranta vom avea macar un singur episcop in dreapta credinta care va mentine continuitatea apostolica care nu se va sfarsi pana la Sfarsitul veacurilor. Sa nu uitam ca au exista in Rusia si poate si la noi or exista episcopi impusi Bisericii de comunisti atei si care din securisti s-au tyransformat in arhierei vrednici, fiind gata chiar sa se jertfeasca pentru Biserica.

      Apreciază

    • preotortodox said, on septembrie 21, 2014 at 11:11 pm

      Arhiereul prezinta si reprezinta pe Hristos. El reprezinta Biserica Intreaga. Fara un arhiereu, nu avem cum sa mai existam ca Biserica. In lume sunt 860 de arhierei ai Ortodoxiei. Si unul daca va mai ramane intru Adevarul lui Hristos, ne este suficient. Arhiereul este cea mai importanta fiinta omeneasca si mai puternica, dintre muritori. Dupa el, e preotul. Hristos este Capul Bisericii si al arhiereilor, dar Hristos nu lucreaza succesiunea apostolica fara arhiereu (precum este la protestanti si neoprotestanti unde hristosul lor este diavolul). Arhiereul nu este vicarul lui Hristos -ca la alti tampiti- ci este cel prin care Hristos participa direct, prin persoana arhiereului, la litrurghiile arhieresti.Arhiereul poate face slujbe si fara vesminte. Poate participa la liturghie, stand pe un scaun in biserica si zicand de acolo ecfonise ori alte pasaje. Nici ingerii nu au curajul sa faca observatie arhiereului. Nici preotului. Numai arhiereul poate face observatie liturgica unui preot. Nici nu stim noi cine sunt arhiereii…. Nici ei nu stiu cine sunt ei…de fapt…

      Apreciază

  11. lastunnegru said, on septembrie 19, 2014 at 10:45 am

    O dovada incontestabila a Harului in Biserica Ortodoxa Romana este ca Apa Sfintita nu se strica si poate fi pastrata ani sau zeci de ani si are aceleasi calitate, in biserica catolica nu mai exista Har iar apa se strica.

    Apreciat de 1 persoană

    • Ion said, on septembrie 19, 2014 at 4:42 pm

      Ca si lumina de la Sf Mormant, de Inviere, care coboara numai la ortodocsi.

      Apreciat de 1 persoană

      • andrei-d said, on septembrie 20, 2014 at 4:15 pm

        catolicii si armenii de o parte si de alta sunt necredinciosi daca nici dupa atata timp nu s-au convertit dupa minunea de la Sf. Mormant, ca drept dovada ca minunile nu folosesc la nimic celor necredinciosi!

        Apreciază

    • discerne said, on septembrie 20, 2014 at 4:05 pm

      Eu am vazut apa sfintita (aghiazma) de niste preoti ecumenisti si se strica pusa in sticla.

      Apreciază

  12. iustina said, on septembrie 19, 2014 at 10:48 am

    Radu Iacoboaie este lipsit de discernamant si nu ma mira ca promoveaza schisma. Este unul din cei mai inraiti fani A. Boca.

    Apreciază

    • Ionut said, on septembrie 19, 2014 at 12:00 pm

      Cand a indemnat la schisma Pr. Arsenie Boca?

      Apreciază

    • valentin dorneanu said, on septembrie 19, 2014 at 12:20 pm

      eu cred că e valabil ce se scrie mai sus, din Biblie
      Oare s-a împărţit Hristos?

      Apreciază

      • valentin dorneanu said, on septembrie 19, 2014 at 12:22 pm

        eu nu-l văd pe fratele Radu Iacoboaie ca rău intenționat cu ceva

        Apreciază

    • valentin dorneanu said, on septembrie 19, 2014 at 12:30 pm

      de ce e fără discernământ? cum promovează schisma?

      Apreciază

    • Nimbus said, on septembrie 19, 2014 at 9:13 pm

      Vorbesti vorbe. Citesc blogul lui Iacoboaie si nu am vazut ce spui tu.
      ” Este unul din cei mai inraiti fani A. Boca ” – il confunzi pe A, Boca cu Michael Jackson. Ala avea FANI.
      Fa afirmatii cand ai o baza la ele altfel e doar patima barfei.
      Arata ceva concret altfel tu esti lipsita de discernamant.

      Apreciază

    • set said, on septembrie 19, 2014 at 11:12 pm

      Cum iti permiti sa arunci asa vorbe in vant? Pai tu, noi, nu suntem nici la unghia mica a parintelui Arsenie Boca. Parintele Arsenie Boca nu a fost vreun cantaret de muzica ca sa-i fi fan, a fost un om a lui Dumnezeu si prin lucrarea sa, a reinviat credinta ortodoxa in Ardeal, intr-un moment cand ortodoxia era foarte greu incercata, asa ca te rog, mai mult respect.
      Cat despre Radu Iacoboaie, nu-l mai denigra, nu e rau intentionat, nu e un proces a lui acum, daca a zis sau a facut ceva gresit, nu a facut-o cu ganduri josnice.
      Vat despre harul lui Dumnezeu din biserica ortodoxa, el nu va disparea niciodata, daca ierahii, preotii gresesc, platesc personal la sfarsitul vietii, dar nu li se ia harul. Cum zicea un parinte, „chiar daca il iei pe un preot dintr-un sant beat mort si il rogi sa te spovedeasca, o poate face, pentru ca harul nu il paraseste”.

      Apreciază

    • andrei-d said, on septembrie 20, 2014 at 4:20 pm

      nimeni nu ti-l baga pe gat nici pe P Arsenie Boca nici pe vreun altul ortodox, dar fiind ortodocsi se cuvine sa-i trecem in pomelnice la cei adormiti, daca e in iad il ajuti foarte mult, dar daca este sfant cu atat mai mult te ajuta el pe tine! E normal sa fim in dubii neavand o viata curata si bineplacuta lui Dumnezeu, dar datoria de crestin-ortodox este sa se roage, pentru vii si pentru adormiti, Dumnezeu primeste rugaciunile noastre si nu se supara daca nu cinstim un sfant, dar se supara foarte cand judecam un preot!

      Apreciază

      • andrei-d said, on septembrie 20, 2014 at 4:24 pm

        Sincer nu-mi place dezbinarea, Eu sunt al lui Pavel, eu al lui Chifa…eu al Parintelui Arsenie Boca…etc, toti suntem ai lui Hristos, dezbinarea nu este in duhul ortodoxiei, daca tu crezi ca a fost inselat nu-l urma, dar roaga-te pentru el! Fii tu un model de urmat nu de smintire.

        Apreciat de 1 persoană

      • preotortodox said, on septembrie 20, 2014 at 8:55 pm

        a trece in pomelnice nu inseamna a citi acatist inventat… Reveniti-va odata! Parintele nu este canonizat, nu avem moastele lui, si nu avem analiza vietii si scrierilor lui. Fata parintelui Staniloae a zis ca tatal ei s-a indepartat de parintele Boca pentru ca era foarte mandru. Arsenismul este secta! Scurt! Maicile de la Prislop l-au degropat in ultimii douazeci de ani de doua ori, si au gasit mormantul inundat si oasele in apa. Voi nu vedeti ca sunteti factiune pietista?

        Apreciază

      • Irina said, on septembrie 21, 2014 at 4:35 pm

        Multi ii punem la indoiala pe pr Arsenia Boca, in mod justificat, pentru ca nu intelegem de ce i-a pictat printre sfintii ortodocsi pe ereticii Francisc de Assis si pe episcopul cazut in erezia ariana Ulfie. De aceea este pus la indoiala se poate intelege ca i-a considerat sfinti pe acesti eretici, nu, sau a vrut sa arate contrariul?Din pacate pr Arsenie Boca nu a lasat nici o explicatie vizavi de aceste picturi.

        Apreciază

      • set said, on septembrie 21, 2014 at 7:50 pm

        @preotortodox Daca parintele Arsenie Boca e in iad, noi clar nu mai avem nici o sansa de mantuire. Ce usor e sa blamezi viata unui om,! Noi toti credem in Hristos si il avem de Dumnezeu pe Hristos, nu se formeaza nici o secta in jurul parintelui Arsenie Boca. El pe Hristos l-a propavaduit si despre El i-a invatat pe oameni, nu si-a facut niciodata vreun cult a lui si nu s-a marit niciodata pe sine. Acum daca lumea merge si se roaga la parinte e ceva gresit? Nu conteaza ca nu a fost inca canonizat. Sunt atatia sfinti necanonzati la care ne rugam, dar noi stim ca sunt sfinti. Ce le mai place la romani sa-i vorbeasca de rau pe altii, doar din auzite si din barfele celor rau intentionati. Cu toate ca sunt atatea marturii si martori ai minunilor Parintelui, multi merg tot dupa gura celor rai si invidiosi. Nu vedem barna din ochii nostri dar vedem paiul din ochii altora. Iar daca sunteti preot, e cu atat mai rau. Dumnezeu sa ne ierte!

        Apreciază

    • raduiacoboaie said, on septembrie 20, 2014 at 9:14 pm

      Stimabilă, nu suntem în domeniul muzicii rock sau de vreun alt gen, care produc vedete şi fani. Unul dintre principiile noastre ar trebui să fie OMUL POTRIVIT LA LOCUL POTRIVIT… Să nu încurcăm borcanele şi planurile vieţii noastre…

      Apreciază

    • ayeaye20 said, on septembrie 21, 2014 at 8:40 pm

      @iustina ce e acela discernamant si cum il dobandim?

      Apreciază

    • ayeaye20 said, on septembrie 21, 2014 at 9:14 pm

      Apreciază

  13. ioan said, on septembrie 19, 2014 at 10:49 am

    un sf. par. din Suceava spunea _ orice preot are har, numai ca unii il inmultesc iar altii nu, unii inmultesc talantul iar altii il ingroapa. la fel si biserica. cand in biserica nu vei putea sa cumperi, (lumanari de ex) daca nu vei avea pecetea sau nu se va deschide usa daca nu ai pecetea, atunci in biserica respectiva nu mai este Duhul Sfant. dar numai in biserica aceea. insa adevarata Biserica, cea plina de Duh Sfant va exista pana la a doua venire si Domnul le va arata celor vrednici unde e.

    Apreciază

    • andrei-d said, on septembrie 20, 2014 at 4:27 pm

      Harul nu se inmulteste sau scade…il ai sau nu-l ai, nu se da cu portia!

      Apreciază

      • andrei-d said, on septembrie 20, 2014 at 4:31 pm

        daca spui „are mai mult har” cadem in erezie, asa si ecumenistii vin cu sintagma „minim dogmatic”…adica toate credintele au acel MINIM DOGMATIC, biserici cu mai mult har si altele cu mai mult har, o prostie enorma, o nebunie…deci fara concesii! Biserica Ortodoxa are Har, restul nu! Ce e asa greu? Adica am intelege ca la catolici Sf Impartasanie este 40% impartasanie, 20% vin, 20% paine, si restul alte ingrediente. Diavolul nu-si ai nici concediu nici liber, nu e el tatal minciunii?

        Apreciază

      • preotortodox said, on septembrie 20, 2014 at 9:00 pm

        Harul preotiei are trei trepte doar: arhiereu, preot si diacon. Toti arhiepiscopii, mitropolitii si patriarhii sunt tot arhierei. Insa harul acesta al preotiei, poate avea si trebuie sa aibe harisme. Asa cum o floare este si frumoasa si inmiresmata. Fara harisme, slujitorul face slujbele valide dar nu contribuie si el personal, la induiosarea lui Hristos. Slujitorul dupa ce este hirotonit, are Harul totdeauna!

        Apreciază

      • ayeaye20 said, on septembrie 21, 2014 at 8:44 pm

        @andrei-d
        „Evident că Harul creşte sau descreşte în viața omului, în măsura în care el lucrează virtutea, sau păcatul.În măsura în care a dobândit virtutea se găseşte în Harul lui Dumnezeu, la înălțimea aceasta dorită de Creator. Dacă însă omul acceptă să se lase pervertit şi înjosit prin păcat, atunci Harul lui Dumnezeu nu mai lucrează în toată plinătatea lui, pentru că este împiedicat de voința rea a omului. Noi colaborăm cu Dumnezeu atâta vreme cât ne aflăm în concordanță cu voința Lui. Dar în momentul în care noi nu ne mai aflăm în concordanță cu voința lui Dumnezeu, atunci ne cuprinde energia negativă a răului, care ne îndepărtează de Har.”

        http://www.atitudini.com/2010/08/interviu-cu-parintele-justin-noi-mergem-tot-cu-mucenicia-asa-mergem-pana-la-moarte-si-nu-renuntam/

        Apreciază

  14. Sită Deasă said, on septembrie 19, 2014 at 11:19 am

    In BOR exista succesiune apostolica!… daca n’ar fi… inseamna ca botezul nostru nu este valabil si toate celelalte taine nu sunt canonice;

    in doctrina crestin ortodoxa exista mantuirea obiectiva si manturea subiectiva http://www.crestinortodox.ro/cauta/mantuirea-obiectiva-si-subiectiva;

    daca un ierarh este mason/securist/nevrednic/etc asta nu inseamna ca harul primit de el prin punerea mainilor la inscunare nu este valabil;

    sa nu uitam ca discursul stilistilor este unul favorit pe aceasta tema…

    Apreciază

    • valentin dorneanu said, on septembrie 20, 2014 at 9:41 pm

      dacă un ierarh este mason nu mai este ierarh, este în afara Bisericii. iar în afara Bisericii nu mai este har și nici mântuire !

      Apreciat de 1 persoană

      • Irina said, on septembrie 21, 2014 at 4:42 pm

        Trebuie anatemizat de sinod sau de un arhiereu vrednic ca sa nu mai fie valid. Asta este regula, pana atunci este episcop al Bisericii.

        Apreciază

  15. Ionut said, on septembrie 19, 2014 at 11:27 am

    Mai trebuie amintit un argument: nu poti schimba ceva in bine in interiorul Bisericii parasind Biserica. Cat timp esti membru al Bisericii, poti lupta impotriva a ceea ce nu e cum ar trebui sa fie. Odata ce ai parasit Biserica, nu mai poti face nimic.

    Apreciat de 1 persoană

  16. DDA said, on septembrie 19, 2014 at 11:42 am

    În privința Bisericii, Hristos a spus clar: ”…Porțile iadului nu o vor birui” (Matei XVI, 18). Prin Crucea Sa (”drugul cel tare care ai sfărâmat porțile iadului” – Acatistul Sfintei Cruci), Mântuitorul a sfărâmat porțile iadului și a biruit moartea. Părintele Rafail Noica spunea că Hristos nu va birui pentru EL A BIRUIT DEJA.
    Tocmai de aceea cred cu convingere că locul ne este în Biserică, mai ales că ne putem alege și Biserica (înțeleasă ca LOC de închinare) și duhovnicul la care să mergem. Să ne ajute Mântuitorul nostru să vedem, ”în toată vremea și în tot locul” că El este Calea, Adevărul și Viața. E greu, dar (nu-mi aduc aminte cine a spus) cei care nu-și vor pierde credința în vremurile de pe urmă, vor fi la fel de mari ca mucenicii și mărturisitorii. Nu o spun spre slava deșartă, ci pentru a arăta cât de greu este astăzi să păstrăm Calea, când ispitirile (încercările) vrăjmașului sunt atât de perfide.
    Ajută-ne Doamne!

    Apreciază

  17. preot adam ionel said, on septembrie 19, 2014 at 12:06 pm

    In vremea Sfantului Maxim Marturisitorul Orientul era in erezie tot,doar papa era ortodox.Biserica subzista in Sfantul Maxim asa cum la Ferrara a stat in Sfantul Marcu al Efesului.Duhul Sfant nu poate lasa Biserica fara har ca Duhul Sfant conduce biserica la tot Adevarul.Biserica sunt eu nevrednicul preot ,esti tu frate crestine ,sora crestina care stai in duhul Adevarului si al Sfintilor Parinti. Prea multa teologie internetica si mai putina neptica-fuga cu totii la scaunel si la catisme -frontull razboiului nu este acesta -internetul ci lupta in duh -Iertati si binecuvantati!

    Apreciază

    • saccsiv said, on septembrie 19, 2014 at 12:29 pm

      preot adam ionel

      Imi pareti foarte cunoscut, dar nu mai stiu detalii. V-am cautat vechile comentarii, dar tot nu m-am dumirit. Ajutati-ma va rog sa-mi amintesc. Am comunicat si pe e-mail? Adresa veche a disparut dupa ce am fost inchis. Scrieti-mi va rog pe cea noua saccsivnousaccsivnou@yahoo.com

      Apreciat de 1 persoană

    • Ioannis said, on septembrie 19, 2014 at 1:42 pm

      Harul lucrează până la erezie, când harul devine nelucrător. Cam asta spun sfinţii părinţi!

      Apreciat de 1 persoană

      • Ion said, on septembrie 19, 2014 at 4:39 pm

        In acest moment in BOR nu exista erezii, chiar daca pozitia unor ierarhi este asa cum este. Dar erezii nu exista.

        Apreciază

      • Ioannis said, on septembrie 19, 2014 at 9:55 pm

        In BOR nu exista erezie??? Dar ecumenismul unor ierarhi ce este? Nu e doar erezie, ci panerezia ereziilor! Sa nu mai vorbim de cipuri si alte putreziciuni discordante cu nvataturile Sf Parinti. Aici ai dat’o rau in gard, si nu ajuti pe nimenea in mod real in acest fel.

        Apreciat de 1 persoană

      • Ion said, on septembrie 20, 2014 at 4:03 am

        Daca in BOR este erezie de ce nici unul dintre marii duhovnici nu a parasit BOR si nu a numit-o eretica ? Arsenie Papacioc si parintele Iustin si vladica Bartolomeu Anania au trait pana de curand, Rafail Noica traieste inca, parintele Calciu a trait si el pamna acum 7 – 8 ani, parintele Adrian Fageteanu s-a stins si el acum cativa ani, si asa mai departe. Nu am auzit sau citit pe NICI UNUL dintre el sa spuna ca in BOR ar fi erezii. Desi au criticat pe ierarhi foarte transant, nu au pronuntat cuvantul ‘erezie”. Erezie inseamna despartire de Hristos, ori daca BOR ar fi eretica inseamna ca toti, inclusiv acesti mari duhovnici, se fac partasi la erezie ramanand in continuare in BOR. Ceea ce este o concluzie absurda.
        Ecumenismul este o erezie, dar sunt trepte ale caderii. Daca BOR se va uni efectiv cu catolicii, cu protestantii, daca se vor modifica dogmele, canoanele, abia atunci putem vorbi de erezie.

        Apreciat de 1 persoană

      • discerne said, on septembrie 20, 2014 at 4:12 pm

        Fiecare preot care cade in erezie, schisma, ecumenism cade raspunde pentru el si pentru cei pe care ii trage dupa el, dar nu raspunde pentru intreaga Biserica. Prin caderea in erezie, schisma, ecumenism, se auto-exclude din Biserica cea vie si traitoare. Chiar daca formal inca mai este, sufletul lui este vatamat. Ion are dreptate, in BOR nu exista erezii – din Biserica Ortodoxa Romana s-au autoexclus indirect toti cei care au calcat Adevarul ei prin erezie, schisma, ecumenism.

        Apreciat de 1 persoană

      • Ioannis said, on septembrie 20, 2014 at 5:18 pm

        Citez „Daca in BOR este erezie de ce nici unul dintre marii
        duhovnici nu a parasit BOR si nu a numit-o eretica ?” Pentru ca nu schisma e solutia, Biserica nu trebuie parasita, ci trebuie luptat din interior cu pretul vietii pentru apararea Adevarului impotriva ereziilor CARE DIN PACATE EXISTA IN BOR, si nu numai. Vezi cartea „singur ortodoxia” a Pr A. Papacioc scrierile Pr Justin etc. Nu mai deforma adevarul dupa parerea domniei tale!

        Apreciat de 1 persoană

      • Ioannis said, on septembrie 20, 2014 at 5:24 pm

        Ioane, intrebarea ta suna cam asa: daca iarba e verde de ce başescu nu demisioneaza? Nu are nici’o noimă, nici-o legatura una cu alta. Inca odata, nu parasirea bisericii e solutia, ci lupta din interior! Dar la dumneata vad ca nu e nicio problema, ai acel calm tipic sectăresc

        Apreciază

      • preotortodox said, on septembrie 20, 2014 at 9:04 pm

        Si daca arhiereul este in Biserica Sfanta, si in loc de paine pune mamaliga, si in loc de vin pune tuica, Harul sfinteste aceste materii? Si in Biserica sunt cazuri cand Harul nu are cum sa lucreze…

        Apreciat de 1 persoană

      • Irina said, on septembrie 21, 2014 at 4:57 pm

        Ioannis, adevarul este ca ierarhii nostri ecumenisti inca nu au cazut in erezie, pentru ca inca nu fac declaratii fatise cum ca Biserica Ortodoxa nu ar detine Adevarul deplin si inca nu au ajuns sa se impartaseasca din acelasi potir cu ereticii. Cand se vor intampla toate acestea spun cuviosii parinti ortodocsi, atunci acei arhierei vor pierde harul si atunci avem tot dreptul sa nu-i mai consideram episcopi ci pur si simplu eretici. Deocamdata cocheteaza, din pacate din ce in ce mai intens cu erezia ecumenismului cea ce le poate aduce caderea definitiva in erezie si anatemizarea. Dar Dumnezeu sa-i lumineze.

        Apreciază

      • Irina said, on septembrie 21, 2014 at 5:12 pm

        Si inca ceva Ioannis, faptul ca inca mai suntem sub pastorirea ierarhilor care se abat de la Ortodoxie, nu inseamna ca trebuie sa ascultam orbeste de ei, ci doar de pastorii care spun adevarul. Spunea o data duhovnicul meu ca aceasta este diferenta dintre noi ortodocsi care putem sa nu ascultam de un anumit episcop sau preot, daca acestia se abat de la Sfanta Traditie, aceasta fiind criteriul clar si infailibil pentru noi, pentru ca prin Sfintii Parintii cu adevarat a vorbit Duhul Sfant, iar spre deosebire de noi catolicii cred ca papa si numai papa detine adevarul si de aceea asculta de el orbeste indiferent de ce tampenii spune.

        Apreciază

      • Ioannis said, on septembrie 21, 2014 at 7:58 pm

        FOARTE IMPORTANT CĂTRE TOŢI! Exact la aceste intrebari de pe aici ne raspunde clar Pr Justin. Soră Irina, când se va ajunge în punctul final, al împărtăşirii în comun cu antihriştii, va fi prea târziu, vom fi şi noi nişte sectari care se mai şi cred ortodocşi. Sf Părinţi spun că „turma mică” se va diminua foarte mult spre sfârşitul veacurilor. Să ne sârguim să ne aflăm şi noi în acea turmă mică… De aceea spunea Pr Adrian Făgeţeanu că trăim vremurile lui scapă cine poate. Uitaţi ce spune aici Pr Justin despre modificarea Bibliei, despre faptul că nu mai ai ierarhi de la care să ceri cuvânt de folos, trebuie să te rogi la Dumnezeu să nu te lase să cazi, dacă vrei să te mântuieşti trebuie să-ţi iei viaţa pe cont propriu să te strecori cum se poate numai să nu cazi. despre statul ateu, despre cum deosebim un preot cu har de un popă tâlhar, despre reaua înţelegere a ascultării, despre faptul că sinodurile au devenit doar nişte banale conferinţe decăzute. SĂ ASCULTAŢI TOŢI ACEST FRAGMENT VIDEO CARE RĂSPUNDE LA MAI TOATE FRĂMÂNTĂRILE DIN ULTIMELE ARTICOLE SACCSIV. Urmăriţi în special intervalul 15:00 – 36.30 Doamne ajută!

        Apreciat de 1 persoană

    • raduiacoboaie said, on septembrie 20, 2014 at 9:17 pm

      Sugeraţi că ar trebui să lăsăm cu totul internetul şi forumul unde schimbăm idei, învăţăm unul de la altul şi ne întărim unii pe alţii în credinţă şi în lupta cu cei trei: cu lumea, cu diavolul şi cu noi înşine?

      Apreciază

      • Ioannis said, on septembrie 21, 2014 at 3:17 pm

        Da! Eventual sa uitam si de invataturile razvratitilor Pr Justin si Arsenie Papacioc, Fageteanu, Calciu, samd, si sa facem ascultare oarba de patriarhul Daniel si cei ca mitropolitul Lucian Streza, fiind pe maini bune, stiind că „ascultarea este mai mare decat invierea mortilor”. Iar la tv sa facem ascultare urmarind Trinitas. Iar cand veti mai vedea ierarhi ortodocsi pupandu’se cu fratii catolici sa nu mai judecati nesimtitilor, ca acei ierarhi „au har” si stiu ei ce fac. Voi sa taceti si sa va vedeti pacatul vostru. Treceti la loc! Nota 1

        Apreciază

      • Ioannis said, on septembrie 21, 2014 at 3:18 pm

        Da! Eventual sa uitam si de invataturile razvratitilor Pr Justin si Arsenie Papacioc, Fageteanu, Calciu, samd, si sa facem ascultare oarba de patriarhul Daniel si cei ca mitropolitul Streza, fiind pe maini bune, stiind că „ascultarea este mai mare decat invierea mortilor”. Iar la tv sa facem ascultare urmarind Trinitas. Iar cand veti mai vedea ierarhi ortodocsi pupandu’se cu fratii catolici sa nu mai judecati nesimtitilor, ca acei ierarhi „au har” si stiu ei ce fac. Voi sa taceti si sa va vedeti pacatul vostru. Treceti la loc! Nota 1

        Apreciază

      • raduiacoboaie said, on septembrie 22, 2014 at 12:33 am

        IOANNIS

        Tu nu eşti ortodox? De aceea ai greşit şi numele Mitropolitului. Îl cheamă Laurenţiu Streza, nu Lucian Streza…

        Apreciază

    • ayeaye20 said, on septembrie 21, 2014 at 9:09 pm

      de nu era net-ul eu nu aflam ce a zis Sf Justin ca cip-ul e LEPADARE si multi se trezira de la teologia internetica 🙂

      Apreciază

  18. scortisoara said, on septembrie 19, 2014 at 12:28 pm

    Harul este in Biserica . Agheasma nu se strica . Dumnezeu isi face datoria Sa din dragoste pentru cei care sunt vrednici ( preotii , mirenii ) . Nu-i stim noi care sunt aceia ai stie doar Dumnezeu . Actiunile noastre vorbesc pentru noi , ne condamna sau ne ridica . Harul este in Biserica ….harismele insa nu le au toti preotii . Ele sunt ceva suplimentar la Har , castigate prin efort personal = jertfa . Exemplificare : Patriarhul Daniel si Pr. Iustin Parvu , amandoi au Har dar harisme doar unul din ei si anume Pr. Iustin Parvu . Doar unul si-a inmultit Harul , L-a amplificat prin jerfa personala . Preotii vor da socoteala pentru cum au folosit ce le-a dat Dumnezeu : Harul . Cred ca atunci cand Dumnezeu va hotari sa ridice Harul , al va ridica de la toti : romani , rusi , greci , sarbi , bulgari etc…. iar Lumina Sfanta nu va mai cobora la Sf. Mormant la Inviere . Inca nu s-a intamplat . Voi ce simtiti la SF. Liturghie ? Nu va arde sufletul cand se canta Heruvicul ? Heruvicul anunta participarea la Liturghie a Sf. Treimi , a Maicii Domnului , a tuturor ingerilor , sfintilor , mucenicilor impreuna cu multimea prezenta in Biserica . Dupa care se iese cu SF. Daruri ! Daca as fii preot mi-ar da de gandit daca nu as avea HARISME nu Har . Harul este oricum .

    Apreciază

  19. paul said, on septembrie 19, 2014 at 12:41 pm

    HARUL este cu Adevarat in Sfanta biserica ortodoxa chiar daca unul singur este drept, ex. Sfantul Maxim Marturisitorul si multe alte marturii . Articolul acesta este o ispita pentru cei slab credinciosi. multe sunt adevarate din ce spune si pe asta mizeaza si cel ce le-a scris. Luati aminte.Cei despre care vorbeste sunt intrusi dar Domnul ii tolereaza ca unii sa se Sfinteasca si altii sa se osandeasca prin ratacirea lor. Ioan Gura de Aur spune” mai bine intr-o biserica ratacita (ortodoxa) decat in afara ei”unde nu exista Mantuire.SA avem Dreapta Socoteala sa nu ii urmam pe inselati pe rataciti si pe cei vicleni dar sa ramanem in Biserica ca EA este MAMA noasrea EA ne duce la Mantuire. IN afara intuneric .Biserica sunt toti Drepti Maritori, Marturisitori si Aparatori ai Drepte Credite ORTODOXE. Sa ne SFINTIM ca sa lucreze HARUL ca numai atunci vom fi in Lumina cu LUMINA noastra HRISTOS DOMNUL. Amin

    Apreciază

    • Irina said, on septembrie 21, 2014 at 5:19 pm

      Sa facem cerere cu totii sa ne dea acte fara cip.

      Apreciază

      • ayeaye20 said, on septembrie 21, 2014 at 9:07 pm

        @Irina, dan puric are pasaport cu cip si tu zici ca e din baietii buni

        Apreciază

  20. Irina said, on septembrie 19, 2014 at 1:57 pm

    Fratilor va indreptati spre un taram periculos, care va poate face sa parasiti Biserica lui Hristos si s-o luati pe alte cai. Este foarte periculos ceea ce spuneti. Eu nu cred aberatia, chiar daca ierarhii nostri nu sunt asa cum trebuie, totusi sunt hirotoniti dupa pravila BO de catre Sinod Ortodox. Sau voi credeti ca Dumnezeu ne-a parasit in perioada comunista? Cred ca pacatuiti mai ales prin necerdinta fata de Dumnezeu care a avut cu siguranta de BOR, chiar daca episcopii s-au vandut comunistilor. Nu mai spuneti astfel de bazaconii ca bagati lumea in toata deznadejdea.

    Apreciază

  21. Irina said, on septembrie 19, 2014 at 2:33 pm

    Iertare am fost prea impulsiva, acum ca am citit articolul tot am inteles ceea ce a vrut sa spuna Saccsiv.

    Apreciază

    • Laurentiu said, on septembrie 20, 2014 at 1:51 pm

      Iata de ce rabdarea este o mare virtute… (Virtute care, desigur, impreuna cu altele, precum smerienia, duce chiar la sfintenie, v. cazul Sf Nectarie de la Eghina!)
      Pacat ca am ajuns sa fim atat de impulsivi, de superficiali, de iuti…

      Apreciază

      • Irina said, on septembrie 21, 2014 at 5:21 pm

        Asa este, pe viitor o sa ma stradui sa am rabdare sa citesc pana la capat articolul pentr a intelege ce se vrea a spune si apoi voi comenta. Multumesc pentru sfat, am multe de corectat la mine.

        Apreciază

  22. mircea.v said, on septembrie 19, 2014 at 3:23 pm

    La mine e simplu. Pai daca Sfintii Inchisorilor nu au iesit de BOR (si unde sa se duca?), atunci e foarte clar. Parintele Calciu a fost tradat de toti ierarhii si colegii lui cu ocazia celor 7 Cuvinte, pe parintele Adrian Fageteanu l-a predat securistilor staretul lui, care era colonel secu… (si cati preoti si ierarhi nu au fost secu…) si tot nu au plecat nicaieri. Sant un vierme fata de acesti oameni si nici nu mai imi pun o cat de mica problema in privinta asta.

    Apreciază

    • valentin dorneanu said, on septembrie 19, 2014 at 4:08 pm

      mie mi-au spus cei de la biserica pe stil vechi că Părintele Calciu când a venit odată din america a slujit și la ei în cartierul militari la Mânăstirea Adormirea Maicii Domnului.

      în plus de asta am mai citit că el a apărat și o biserică pe stil vechi din Galați pe vremea dărâmării bisericilor. Nu știu cum e înaintea lui Dumnezeu toată treaba asta. Eu cred că Dumnezeu vede altfel decât noi.

      Apreciază

      • valentin dorneanu said, on septembrie 19, 2014 at 4:10 pm

        spunea acolo în articol că la turul lui prin țară s-a interesat și de acea biserică să vadă dacă au dărâmat-o comuniștii, dacă ea mai există ca organizare, cu oameni cu tot.

        Apreciază

      • valentin dorneanu said, on septembrie 19, 2014 at 4:12 pm

        iar el în timpul ăsta nu știu dacă era sau nu era în continuare caterisit de sinodul BOR – hotărâre luată în 1984 la ieșirea lui din a 2-a închisoare.
        Sfintele moaște acuma sunt îngropate ,,,, foarte multe neînțelese pentru noi, oamenii…

        Apreciază

      • valentin dorneanu said, on septembrie 19, 2014 at 4:30 pm

        aici este despre ceva cu stil vechi și pr. Calciu
        http://razvan-codrescu.blogspot.ro/2012/04/normal-0-false-false-false.html

        la punctul (III)

        De la Galaţi la Petru-Vodă


        . Ne-am dus la mănăstirea care ţine de vechiul calendar, ca să-l întrebăm pe stareţul de acolo. O femeie care vindea obiecte şi cărţi religioase, şi care ştia despre mine (în perioada de persecuţie, spre sfârşitul anilor ‘70, protestasem împotriva dărâmării unei mănăstiri stiliste care se afla chiar în spatele blocului unde locuiam, în Apusului, şi împotriva dezgropării episcopului înmor­mântat în altar şi ducerii osemintelor lui într-un loc necunoscut, sau eventualei lor arderi), ne-a spus că stareţul era la o sfinţire de casă, în Galaţi, şi că-l va anunţa.

        Apreciază

      • valentin dorneanu said, on septembrie 19, 2014 at 4:36 pm

        de fapt nu era biserică din galați, era chiar mânăstirea aia din apusului pentru care a protestat – stătea în apropiere

        Apreciază

      • valentin dorneanu said, on septembrie 19, 2014 at 6:07 pm

        mai e de zis, părintele Serafim Rose critica astfel de atitudini super – corecte

        Vedem în continuare cum, încă de pe vremea Pr. Serafim Rose cum un grup ,,super-corect”ne numesc eretici şi fără har: ,,aceşti oameni au susţinut că toate Bisericile din noul calendar sau cu idei liberale sau ecumenice erau eretice şi „nesănătoase”, că ele „nu erau de loc Biserici” şi împărtăşania lor nu avea nici un har”, şi tot de pe acum vedem câtă ură au aceşti ,,super-corecţi” pe cei ce ţin calendarul nou, aceasta reieşind din următoarea istorisire: ,,Din nefericire, unul dintre preoţi care erau pe stil vechi avea un frate care era încă preot în Arhiepiscopia greacă stil nou. În timpul unei vizite la Platina el a spus cu mândrie Părintelui Gherman: „Desigur că nu mă rog pentru fratele meu!” însemnând că nu se ruga pentru el când se pomeneau ortodocşii în timpul Sfintei Liturghii. Uimit, Părintele Gherman i-a spus Părintelui Serafim:
        – Îţi poţi imagina? A întrebat el. El vorbeşte despre fratele său de sânge, hirotonit de acelaşi episcop ca şi el!
        Părintele Serafim a clipit cu uimire:
        – Ei, desigur că este ‘corect’, a spus cu un oftat.
        Se auzea despre astfel de incidente că mama Părintelui Gherman a întrebat despre oamenii super-corecţi: Pot fi ortodocşi, foarte bine, dar creştini sunt?” Aşa s-a amestecat vrăjmaşul, că cei pe calendar vechi şi cei pe calendar nou nu au nicio dragoste unii faţă de alţii, ba au urâciune. Ei fiind de acelaşi neam, fiind de aceeaşi credinţă, şi uite, au urâciune unii pe alţii. Această ură este lucrarea vrăjmaşului, că Dumnezeu este şi dacă nu ai dragoste şi ură, te-ai dat de partea satanei.
        La a doua venire, Iisus Hristos nu ne va întreba ce calendar am ţinut, ci dacă am împlinit porunca iubirii faţă de Dumnezeu şi faţă de aproapele.

        Apreciază

      • preotortodox said, on septembrie 20, 2014 at 9:05 pm

        Care sunt diferentele dintre stilisti si noi?

        Apreciază

      • Irina said, on septembrie 21, 2014 at 5:24 pm

        In Galati exista si Biserica pe stil vechi, nu stilista, care tine de Patriarhia Rusiei, poate de asta s-a interesat pr Calciu si ei mint spunnad ca de a lor s-a interesat. Si in plus sunt si niste stililisti care sunt in comuniune cu BOR.

        Apreciază

    • valentin dorneanu said, on septembrie 19, 2014 at 4:20 pm

      bunica de ex. îmi spunea mie de mic să cred că adevărata credință era pe stil vechi, că acum preoții sunt prea puțini, iar majoritatea sunt … nu știu cum spunea. eu mă simt prins între 2 ape.

      cred că părintele Calciu a ținut să ne încurajeze pe toți pentru că vedea bine ce vine – și pe ortodocșii pe vechi și pe ortodocșii pe nou, și pe cei ce sunt între 2 ape – să fim tari în Hristos.

      Apreciază

      • mircea.v said, on septembrie 19, 2014 at 7:23 pm

        Valentin Dorneanu,

        prea complicat. Intrebarea e simpla. A iesit Parintele Calciu din BOR? NU. Deci, e clar.
        Daca vrei un pic de complicatie, atunci caterisirea Parintelui a fost apa de ploaie. Adica Parintele Calciu a fost pe acest pamant preot al lui Hristos, de cand a fost preotit si pana a murit.

        Apreciază

      • valentin dorneanu said, on septembrie 20, 2014 at 9:45 pm

        da așa e , simplu și nepericulos, nestricăcios, nesmintitor.

        un preot adevărat a rămas un preot adevărat, indiferent dacă el a fost dat pe mâna securității chiar dacă a fos caterisit, chiar dacă a fost expatriat, chiar dacă nici după căderea comunismului nu i s-a acordat atenție de către ierarhie
        deci tot harul lui e de la Hristos nu de la ierarhi.

        Apreciază

  23. Ion said, on septembrie 19, 2014 at 4:25 pm

    Radu Iacoboaie este probabil bine intentionat dar am observat la el o inclinatie spre schisma. atentie, frate, esti pe un drum periculos.
    In acest moment in BOR este har si succesiune apostolica. Nici unul din marii duhovnici nu au indemnat spre iesirea din BOR, nici in vremea comunismului, nici dupa 89.
    Daca vreodata, la niveluol Sf Sinod, se va pune problema, d exemplu a unirii cu catolicii sau alte lucruri de acest gen sau si mai grave (o religie mondiala, sincretista), un al 8-lea sinod ecumenic care sa anuleze vreo dogma ortodoxa, si asa mai departe, atunci se va pune problema. Dar NU ACUM. Eu sunt sigur ca daca va fi cazut, cand va fi, Dumnezeu va lumina si va insufla pe cativa mari duhovnici (nu numai din BOR dar din intreaga Biserioca Ortodoxa) ca sa nu mai aiba partasie cu cei „oficiali” si sa ramana in dreapta credinta. Deci cand va fi sa fie, vom sti. Insa acum nu e cazul si ma bucur ca fratele Saccsiv si-a dat seama de asta. Inca o data fac apel ca Radu Iacoboaie sa fie mult mai precaut si sa nu alunece pe o panta a schismeim, a ruperii de Biserica.

    PS. Cititi cartea lui Vladimir Dumitrescu (legionar), „Marturisirile unui criminal politic” sa vedeti ca spune despre ierarhii BOR din 1940 (unii dintre ei, inclusiv patriarhul Nicodim). Lucruri cumplite. Dar nu a iesit nimeni din BOR atunci. Vreau sa spun cu asta ca probleme, si pacate, au existat de multe secole. Nu asta conteaza.

    Apreciat de 1 persoană

    • Ion said, on septembrie 19, 2014 at 4:32 pm

      Si mi-am mai amintit ca Octavian Goga, undeva, scrie lucruri extrem de grave despre patriarhul Miron cristea, ca avea amante de exemplu, si altele. Oricum de Miron se stie ca a fost ticalos, de Nicodim nu prea stiam. Nu a fost epoca, cel putin in secolul XX, in care la varf sa nu fie pacate grave. Ei, dar marii duhovnici oare nu stiau ? Stiau. Dar nu s-a rupt nimeni de Biserica fiindca facem distinctia intre Biserica si cei cativa ierarhi sau preoti (multi, putini, nu conteaza) care au facate personale. Harul este si ramane in Biserica.

      Apreciază

    • raduiacoboaie said, on septembrie 20, 2014 at 8:41 pm

      Am din nou internet şi voi răspunde întotdeauna la întrebări, dacă pot desigur. Am observant în treacăt numai că unii de aici, precum Iustina, Ion şi alţi câţiva, fie nu au citit articolul semnat de V. V. Cristian, care a ridicat o problemă foarte importantă şi delicată totodată (altfel nu ar fi apărut acest articol pe saccsiv), fie profit de ocazie pentru a mă discredita şi reduce la tăcere.
      Dacă ar fi citit articolul până la capăt, ar fi ştiut că în final se cere un lucru ierarhilor: să se căiască şi să reflecte mai profund la ereziile în care au căzut (unii dintre ei, nu ştim câţi) şi poate să lase pe unii mai vrednici din Biserica Greciei să vină la noi şi să întărească Biserica noastră. Vă amintiţi de Mitropolitul Antim Ivireanul din vremea lui Constantin Brâncoveanu?
      EU NU AM ÎNDEMNAT LA SCHISMĂ ÎN BOR NICIODATĂ! DIMPOTRIVĂ. Iar părintele Cristian, cel care a scris acel articol LEPĂDAREA PRIN MASONERIE ŞI ECUMENISM spunea că ortodocşii care au devenit masoni sau ecumenişti s-au desprins singuri de Biserică prin această trădare a lui Hristos, devenind schismatici. NU NOI SUNTEM SCHISMATICI…

      Apreciază

      • danielvla said, on septembrie 23, 2014 at 12:52 am

        Radu,
        E bine ca fratii sa se dojeneasca in particular, dar scriu aici, pentru ca discutia a fost pornita deja pe blogul tau prin postarea acelui articol.
        Si aici si pe blogul tau discutia e publica. Asadar iti zic: acel V.V. Cristian face o mare eroare!
        Afirma ca nu avem ierarhie. Zice el ca situatia asta dateaza din 1946.
        Si asta dupa ce la inceputul articolului pretinde ca se adreseaza „ierarhilor care pastoresc Biserica Ortodoxa Romana”. Deci ii recunoaste ca ierarhi, la inceput, dupa care, in tot articolul, ii neaga cu totul.
        Apoi, la urma, ii indeamna la pocainta sau sa plece din scaunele arhieresti. Dar ce pocainta daca ei nici nu sunt ierarhi?! Si poate nu sunt nici crestini, nici ei si nici noi, caci neamaivand BOR succesiune apostolica, cine sa-i/sa ne mai boteze??

        „În lumina acestor fapte și atitudini strigătoare la cer, săvârșite împotriva lui Dumnezeu și împotriva neamului românesc, noi poporul bine credincios vă cerem înalților Ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române să luați aminte la ele, să vă întoarceți din drumul pierzării prin pocăință sau să părăsiți de bună voie înaltele scaune arhierești. Pentru că prin faptele voastre rușinoase duceți la pieire și pe mulți alți români creștini, ba chiar un neam și o țară întreagă. Sau să vă duceți la mănăstire ca simpli călugări, ca să vă rugați până la sfârșitul vieții pentru iertarea păcatelor voastre, căci numai așa vă veți salva sufletele de la chinurile veșnice. Suntem convinși cu toții că pentru crimele, torturile și toate atrocitățile comise, comuniștii vinovați de săvârșirea lor vor avea parte de chinurile cele mai groaznice ale iadului. Să nu aveți parte și domniile voastre de ele…
        Ideal ar fi ca noi, poporul bine credincios, să chemăm trei ierarhi nepătați din Grecia, țară ce nu a experimentat ciuma roșie comunistă, spre a unge o ierarhie adevărată la noi. Mai sunt și destui călugări vrednici, unii chiar profesori de teologie, care ar putea să ocupe scaunele ierarhice. Succesiunea apostolică fracturată de către comuniști și de către securitate, va fi în felul acesta restabilită după toată prigoana aceasta comunistă de 45 de ani,…”

        Si nu zice ca niste ierarhi „din Biserica Greciei să vină la noi şi să întărească Biserica noastră” cum spui tu.
        Zice asa: „să chemăm trei ierarhi nepătați din Grecia, țară ce nu a experimentat ciuma roșie comunistă, spre a unge o ierarhie adevărată la noi”. Adica o alta ierarhie. Pentru ca astia pe care ii avem nu ar fi ierarhi (n-au succesiune, chiar el zice), sunt falsi:

        „În felul acesta Ierarhia de azi a Bisericii Ortodoxe Române nu mai are nici un fel de succesiune apostolică, ci doar o succesiune de altă factură, stalinisto-securisto-comunistă, iar mai nou și una masonică.”

        Autorul pare sa nu-si dea seama nici el de grozavia afirmatiei.
        Daca succesiunea apostolica nu mai exista la noi, nu suntem crestini si in consecinta, dupa ce vor fi murit majoritatea preotilor hirotoniti de vechea ierarhie (de dinainte de 1946/47), noii preoti hirotoniti de „pseudo-ierarhia” facuta de comunisti, n-au mai botezat pe nimeni, ca nu mai aveau Har. Adica majoritatea dintre noi n-am mai fi botezati.

        Intelegi, Radule ce prostii afirma omul asta??

        Apreciază

    • preotortodox said, on septembrie 20, 2014 at 9:06 pm

      Si daca iacoboaie nu vrea sa asculte de Biserica, ce facem?

      Apreciază

      • raduiacoboaie said, on septembrie 22, 2014 at 12:38 am

        A, tu eşti preot-duhovnic, cel care îşi tot schimbă nick-urile pentru a aduce mereu acuzaţii…

        Apreciază

    • Irina said, on septembrie 21, 2014 at 5:47 pm

      Pai ce a facut PF Nicodim? Eu am auzit ca a fost un patriarh bun.

      Apreciază

      • raduiacoboaie said, on septembrie 22, 2014 at 12:37 am

        Toţi Patriarhii României au fost masoni. Nu vorbim din auzite. Analizăm trecutul…

        Apreciază

  24. Suciu said, on septembrie 19, 2014 at 5:05 pm

    fratilor, de cand duhovnicul meu din Maramures a inceput sa fie pro ecumenism si agheasma a inceput sa se strice in sticle am luat decizia sa fiu doar eu cu Dumnezeu. nu mi-a fost data alta cale asa ca am parasit Biserica fara sa imi caut alt refugiu. se vede degradarea de ani de zile de cand cu UE. mai bine mai devreme decat mai tarziu. sa mai fi ascultat de al meu duhovnic ar fi insemnat sa-mi pavez drumul spre iad. de cand cu modernizarea si adaugirile totul s-a schimbat. acum ascult slujba pe youtube si ma impac cu situatia.

    Apreciază

    • relu said, on septembrie 19, 2014 at 5:43 pm

      suciu
      Ce propaganda ieftina aduci aici. In primul rand ca nu cred ca aghiasma s-a stricat . In al doilea rand, ai hotarat ca gata, sa terminat cu biserica. in loc sa ti cauti alt duhovnic ai ramas tu si cu Domnul. Si cine te ampartaseste, spovedeste ? ai iesit din biserica si te- ai dus drept in iad ca in afara bisericii sant doar diavoli..

      Apreciază

      • Suciu said, on septembrie 19, 2014 at 10:06 pm

        m-ai inteles gresit nu sunt propagandist!! intre mine si Maramures sunt 600 km aveam acest duhovnic de 8 ani pana cand am nimerit rugaciunea multiculturala/multireligioasa nu stiu cum sa-i spun in care ne rugam laolalta cu catolicii si cu luteranii din biserica neagra. eu fiind documentat am refuzat si am intrerupt legaturile dupa o discutie in care am incercat sa deschid ochii fara succes.
        ma duc si la spovedit si impartasit la preoti locali dar la orice discutie despre evenimentele mondiale si nationale care participa la degradarea noastra, despre atacul Ortodoxiei primesc raspuns ca sunt ganduri de la diavol.
        cat despre agheasma, ultima oara cand am luat in 4 sticlute de frutti fresh, toate s-au stricat. gustul ar putea fi descris otet-mucegai. in 10 ani de cand urmez regulat tainele nu mi s-a intamplat asa ca aceasta rupere de acel duhovnic a fost foarte intemeiata. daca stiti voi vreun duhovnic bun din Maramures care e la curent cu evenimentele dati-mi nume. insisnt sa fie din acea zona pentru ca doar acolo imi regasesc linistea. Doamne Ajuta

        Apreciază

    • Liliana said, on septembrie 19, 2014 at 5:55 pm

      Doamne ajuta!
      Sfat:Cautati-va grabnic un alt duhovnic!Neaparat.Nu ramineti inafara Sfintei Biserici mintuitoare!

      Apreciază

    • tanase said, on septembrie 19, 2014 at 6:45 pm

      Apoi, „frate” Suciule, sa stii ca nu putini sunt cei ce au pasit pe aceasta „cale” – destul de batatorita – pe care ai apucato si „fratia” ta! Zici tu ca nu ti-a „fost data alta cale” asa incat ai „parasit Biserica fara sa cauti alt refugiu”.
      Eu am sa te intreb doar atat: „Ce te face sa crezi ca ai fost vreodata in Biserica?” Crede-ma ca sunt destui cei care ” pururea ratacesc cu inima “.
      Nu e deloc hilara abordarea ta desi, banuiesc doar, incerci un soi de „glumitza”. Stilul tau e unul mistocaresc menit sa zapaceasca si sa provoace in acelasi timp.
      Stii tu oare ca unul care incearca sa o faca pe-a prostul – chiar ajunge asa? Ia mai mediteaza!

      Apreciază

      • Suciu said, on septembrie 19, 2014 at 10:19 pm

        auzi sunt orice numai dusmanul tau nu asa ca nu iti inteleg reactia. eu imi plang sufletul in fata unui duhovnic ma desschid complet dar nu unuia cu card contactless in buzunar care se roaga cu luteranii. ruperea nu consta in evitarea permanenta a oricarei biserici ci in rarirea vizitelor inutile atunci cand nu e nimeni inauntru care sa poata si asculta si intelege si sfatui in duh ortodox. eu stiu mai bine din experientele personale pe care ti le-as trimite printr-un soi de telepatie daca ar fi posibil si m-ai intelege. Doamne Ajuta

        Apreciază

    • hermanvlad said, on septembrie 19, 2014 at 7:25 pm

      Pai de ce nu iti cauti alt duhovnic? Si tu cazi in ispita de a ramane „singur” cu Dumnezeu fara Biserica? Cum ramane cu Sfintele Taine, fara de care nu ne putem mantui? O sa adopti tactica de a te „spovedi” in gandul tau? Sa fim seriosi si mai ales responsabili. E vorba despre sufletul nostru.

      Apreciază

    • cosminmatiu said, on septembrie 19, 2014 at 7:31 pm

      Nu faci bine, cauta alta biserica si alt duhovnic la care macar odata in an sa te spovedesti. Diavolul are multe metode de a te duce in iad. Fara Sfintele Taine nimeni nu se mantuieste, mai ales fara spovedanie. Si daca lipsesti 3 duminici la rand de la biserica iarasi e rau. Neaparat alta biserica si alt duhovnic.

      Apreciază

      • preotortodox said, on septembrie 19, 2014 at 8:30 pm

        Stai cuminte cu asta cu trei duminici lipsa… Asta nu-i in Duhul lui Hristos! Sa mearga lumea si o data pe an. dar sa mearga sinceri, multumitori si inlacrimati! A lipsit trei duminici si trebuie sa se considere diavol… Lasati porcariile astea.

        Apreciază

      • raduiacoboaie said, on septembrie 22, 2014 at 12:41 am

        Auziţi fraţilor ce zice acest aşa zis preotortodox, că e mai bine să mergi o dată pe an la biserică… Oare aşa vorbeşte un preot cu adevărat ortodox?

        Apreciază

    • ETRN said, on septembrie 19, 2014 at 7:52 pm

      Pai daca TOTI duhovnicii ar fi ca acela fost al tau, bine, n-ai mai avea ce face.
      Dar pentru ca NU SUNT, da fuguta de-ti cauta un duhovnic care nu invata stricat, si tine-te de el.
      Mai avem!
      Multumim Cerului!

      Apreciază

    • andrei-d said, on septembrie 19, 2014 at 8:25 pm

      Mai intai de toate, frate Suciu, trebuie ascultarea! Ascultarea de cineva, mai mare ca tine prin Har, iar asta este preot ortodox! Si intelege un lucru, cand asculti de un duhovnic, asculti defapt pe Cel pe care-L reprezinta, adica pe Hristos Domnul, fie numele lui laudat de acum si pana-n veac!

      Deci ASCULTAREA este cea mai importanta dintre toate, mai importanta decat postul si rugaciunea, deoarece ascultarea a fost incalcata de protoparinti si asa au cazut..lasand in urma lor ceea ce vezi, prapad. A trebuit sa treaca 5508 ani ca Cineva sa repare greseala, „…sa fie milostiv si credincios arhiereu, in cele catre Dumnezeu” spune Sf. si Marele Pavel…si acela nu a fost decat Hristos. Daca nu faci ascultare dai dovada de mandrie subtila (fie ea si ascunsa, ca asta reprezinta neascultarea). E de apreciat sa iti doresti sa mergi singur pe calea mantuirii, dar asta fac Isihastii, dar frate draga tine minte, pana si Hristos a fost ascultator si credincios arhiereu spune apostolul, cu atat mai mult noi sa facem ascultare! Doamne ajuta!

      Apreciază

    • preotortodox said, on septembrie 19, 2014 at 8:27 pm

      Gaseste alt duhovnic. Vei merge in iad fara un preot sau arhiereu!

      Apreciază

    • andrei-d said, on septembrie 19, 2014 at 8:50 pm

      Teoretic, cam asa sta problema:
      TU asculti de PREOT (care e mai mare ca tine), PREOTUL asculta de (ARHI)EPISCOP (categoric, care e mai mare), ARHI/EPISCOPUL asculta de PATRIARH (care ii precede pe toti in intaietate), iar categoric PATRIARHUL asculta de HRISTOS….urmand acesti pasi vei observa ca sfera nu e completa, de ce? Ce e mai important? exact, si HRISTOS ne asculta pe noi…noi cei pacatosi si care aratam supunere fata de mai marii nostri, bineinteles, ascultare in primul rand de canon sau altele care sunt in conformitate cu canoanele Bisericii!
      Dar atunci cand preotul(duhovnicul) o ia pe aratura(se abate si nu mai asculta de Hristos, in cazul tau) atunci nici tu nu mai asculti de el. E simplu, daca acesta asculta de Dumnezeu atunci asculti si tu de el!!! Mergi frumusel si cauti un altul, si te pui pe ASCULTARE!

      Apreciază

      • preotortodox said, on septembrie 22, 2014 at 3:57 pm

        Frate, patriarhul este arhiereu 100% ca toti arhiereii Romaniei si ai ortodoxiei de pe planiglob! Un arhiereu -cum ar fi episcopul Slatinei-, nu are superior haric pe pamant, decat pe Hristos Insusi. Patriarhatul este rang administrativ nu rang de superior. E rang asa cum tu ii zici sotiei sa tina ea randuiala in casa cat esti tu la serviciu. Asta inseamna ca ea e director peste cartier? Patriarhul este simplu arhiereu si egal intre arhierei!

        Apreciază

  25. andrei-d said, on septembrie 19, 2014 at 5:58 pm

    frate saccsiv,
    Atata timp cat Duhul Sfant lucreaza in Biserica putem spune ca nu exista succesiune apostolica? […]Zic sa ne taiem imprejur la inima si suflet si sa nu ne mai dam cu parerea peste invatatura Bisericii…! Odata rupta mladita se taia si se arunca in foc, dar MLADITA (Biserica) inca mai aduce roade…Ca drept dovada:
    apa sfintita, Sfanta Euharistie si celelalte Sfinte Taine sunt dovezi clare, simple, modeste ale Duhului care inca vegheaza in Biserica…o sa te pomenim mai multi la rugaciune sa fii mereu pe calea de mijloc, adica cea a fricii de Dumnezeu si a Sfintilor Lui, luminat de Duhul cel Sfant, ai mare responsabilitate pe acest blog, si parerea ta conteaza! Fie buna sau rea, fratii o vor lua in considerare. Doamne ajuta!!

    Apreciază

    • andrei-d said, on septembrie 19, 2014 at 6:24 pm

      Tocmai de aia cred eu ca nu mai sunt cinstite Moastele Sfintilor Inchisorilor si nici CANONIZATE, sa intretina minciuna cu caderea succesiunii apostolice, e un plan foarte viclean! O fi un plan, doua, o suta diabolice, dar unul si cel mai important este sa rupa Biserica din interior, sa-L omoare pe Hrisotos din inima credinciosilor, prin mai marii nostri, dar Hristos nu va permite…si nici tu nu vei permite saccsiv!!! Domnul sa te binecuvinteze!

      Apreciază

    • raduiacoboaie said, on septembrie 20, 2014 at 8:51 pm

      În chip nevăzut şi neştiut, Duhul Sfânt lucrează încă pe pământ şi aşadar şi în BOR. Mai puţin la nivelul instituţiei BOR, pentru că avem cărturari şi farisei precum existau şi în vremurile biblice.

      NOI SĂ FACEM CEEA CE SPUN EI, NU CEEA CE FAC EI… Spune asta Însuşi Mântuitorul nostrum în Sfânta Evanghelie după Matei (cap.23, 2-9), în care Iisus Hristos îi mustră pe farisei şi pe cărturari (inclusiv pe saduchei, cei care nu credeau în înviere).

      Apreciază

  26. valentin dorneanu said, on septembrie 19, 2014 at 6:09 pm

    Deci, tot astfel, simpla “corectitudine” din Ortodoxie fără o inimă creştină iubitoare nu va putea rezista Antihristului; dacă îl vom recunoaşte, opunîndu-i-ne ferm, o vom face mai ales cu inima si mai puţin cu mintea. Trebuie sa ne dezvoltăm în interiorul nostru simţăminte si instincte creştine drepte si sa lăsăm deoparte fascinaţia “elementelor confortabile” ale modului de viaţă ortodox, altfel vom fi ““ asa cum a observat un distins analist al convertiţilor din ziua de astăzi ““ ortodocşi, dar nu creştini.
    ***
    Putem spune: calea împărătească a adevăratei Ortodoxii de astăzi este o mediere între extremele ecumenismului si ale reformismului, pe de-o parte, si a rîvnei fără cunostinţă (Rom. 10, 2), pe de altă parte. Pe de-o parte, adevărata Ortodoxie nu merge “în pas cu vremurile”, pe de altă parte nici face din “stricteţe”, “corectitudine” sau “canonicitate” (bune în sine) o scuză pentru vreo fariseică mulţumire de sine, pentru exclusivism si neîncredere.
    ***
    A fi ortodox dar nu creştin, este o stare care în limbajul creştin are un nume aparte: înseamnă a fi un fariseu, a fi atît de prins de litera legiuirilor bisericeşti, încît să pierzi duhul care le dă viaţa, duhul adevăratului creştinism.
    Ieromonahul Serafim Rose
    http://logos.md/2008/09/04/fariseii-zilelor-noastre/

    Apreciază

  27. safimvigilenti said, on septembrie 19, 2014 at 7:42 pm

    de ce nu ai cautat un alt duhovnic ?

    Apreciază

  28. ionion said, on septembrie 19, 2014 at 10:04 pm

    Iar dovada ca preotii nostri au succesiune apostolica este Harul pe care il gasim in Biserica. Oricine participa la Sfintele Taine (Sf. Spovedanie, Impartasanie si alte taine) poate da marturie ca exista Har, pentru ca se simte. -Marturie dau ca adevar ai spus.

    Apreciază

  29. Ionut said, on septembrie 19, 2014 at 10:46 pm

    Sa ne amintim cuvintele Sf. Ciprian de Cartagina : „extra Ecclesiam nulla salus” scrise de Pr. Arsenie Boca pe unul din peretii bisericii de la Draganescu.

    Apreciază

  30. Felix said, on septembrie 19, 2014 at 11:13 pm

    Arhimandritul Epifanie Teodorulopulos îi răspunde lui Kalomiros care cugeta asemenea cu Danion Vasile
    ( Saccsiv scrie de Danion că și-ar fi revenit) despre succesiune, schismă etc. Cine este interesat găsește aceste informații în cartea sa https://www.dropbox.com/s/9y3eig6948qdj4r/Epifanie%20Teodoropulos%20-%20Cele%20doua%20extreme%20-%20Ecumenismul%20si%20Stilismul.pdf?dl=0

    Citind sus-pomenitele texte ale d-lui Kalomiros, putem depista nişte teze ecleziologice cu totul inovatoare. Iată ce gândeşte dl. Kalomiros despre episcopii care propovăduiesc idei eretice, dar n-au fost condamnaţi încă de Biserică:
    „Un episcop eretic încetează să mai fie episcop, pierde preoţia, este în afara Bisericii. Câţi urmează lui prin faptul că-l pomenesc, nu mai urmează unui episcop, ci unui om căzut din Harul arhieresc. Când episcopul cade din Har, cum este cu putinţă să nu cadă şi turma lui? De unde să ia porunca preoţiei presbiterii?
    Este arhiereul căzut în poziţia de a da turmei sale Trupul şi Sângele lui Hristos? Canonul 15 al Sinodului 1-2 scrie clar că episcopul eretic nu este episcop, ci episcop mincinos, deci şi preot mincinos. Liturghiile lui sunt liturghii mincinoase, hirotoniile lui – hirotonii mincinoase. Mirul lui nu este Sfânt Mir, toate tainele lui sunt lipsite de conţinut sfintitor…”
    Aşadar, de vreme ce după marele ecleziolog nou-apărut, dl. Alexandru Kalomiros, episcopul căzut în erezie pierde automat Harul dumnezeiesc şi nu mai poate săvârşi Tainele, chiar dacă nu a fost osândit încă de Biserică şi nu a fost tăiat soborniceşte din Trupul ei, nici n-a încetat din proprie iniţiativă împărtăşirea cu ea, rugăm să ni se dea răspuns la cele două întrebări de mai jos:
    1. Patriarhul Atenagora are sinceritatea să nu ascundă ideile sale eretice, ci să le propovăduiască în public şi făţiş (mai ales în ultimele săptămâni). După dl. Kalomiros, este deja mort din punct de vedere bisericesc, lipsit de arhierie, a încetat să mai aducă credincioşilor Harul dumnezeiesc. Bun! Să zicem că un alt Patriarh, mare eretic, care primeşte fără rezerve erezia lui Arie, dar se teme s-o propovăduiască în public şi făţiş, temându-se de caterisire şi afurisire, face altceva: cheamă în particular diferiţi episcopi şi preoţi dintre cei aflaţi sub ocârmuirea sa şi discută – imparţial pasămite – probleme teologice, între care şi învăţătura lui Arie. În cadrul acestor discuţii se exprimă la început cu oarecare simpatie, de-abia întrezărită, faţă de Arie, mai târziu cu apreciere ş.a.m.d. Astfel sondează cu abilitate dispoziţia celor cu care discută. Când vede împotrivire puternică, dă înapoi cu multă măiestrie, şi partenerul de discuţie nici nu-şi dă seama de ideile Patriarhului. Văzând totuşi la alţii o rezistentă mică şi neputincioasă, continuă – întotdeauna cu foarte multă inteligentă – „cateheza”, şi cu timpul va convinge un număr îndestulător de clerici şi de mireni că Arie avea dreptate. Totuşi, temându-se de urmări, nici unul dintre ei nu-şi propovăduieşte făţiş ideile, ci recrutează adepţi în mod secret şi conspirativ. Iar celorlalţi clerici, cei ortodocşi cu adevărat, nici nu le trece prin cap că Patriarhul lor şi o parte dintre episcopi sunt eretici, şi ca atare continuă, nebănuind nimic, să se împărtăşească cu ei în cea mai bună înţelegere…
    Aşadar, i se pune d-lui Kalomiros întrebarea: Patriarhul acela este viu sau mort din punct de vedere bisericesc? Are arhierie sau a fost lipsit de ea în mod automat? Săvârşeşte Taine şi transmite harul dumnezeiesc sau nu? De va răspunde „nu”, îl vom întreba din nou: deci totul este problemă de făţărnicie şi viclenie? Să explicăm: se poate ca un Patriarh sau episcop al Bisericii Ortodoxe să creadă în toate ereziile ori să fie cu totul necredincios. Se poate chiar să propovăduiască ereziile sau necredinţa sa, căutând să-şi facă prozeliţi. Ajunge să aibă inteligenţa – mai bine zis satanica viclenie – de a nu se da de gol. Ajunge să lucreze cu abilitate, în mod secret şi conspirativ. Atunci este „cap viu”, are arhierie, este săvârşitor al Tainelor, este izvor al harului dumnezeiesc!.. Dacă totuşi face imprudenta sau prostia să se dea de gol, arătându-şi făţiş concepţiile sale, atunci, vai, se schimbă totul! Dumnezeu îl despoaie îndată pe nechibzuit de tot harul, şi acesta devine de acum înainte un „cap mort”, nici Taină săvârşind şi nici har aducând…
    Dl. Kalomiros crede că este cu putinţă să afirme în mod serios unele ca acestea? Desigur, canonul 15 al Sinodului I-II vorbeşte despre erezia propovăduită făţiş, dar o face definind situaţia în care preotul poate să înceteze pomenirea episcopului eretic, nu poziţia episcopului eretic înaintea lui Dumnezeu. Pentru Dumnezeu, episcopul eretic este eretic, fie că propovăduieşte erezia sa în public şi pe faţă, fie că o face în particular şi pe ascuns, fie că pur şi simplu o are ascunsă în adâncul inimii sale. Este cu putinţă să creadă cineva că Dumnezeu îl despoaie pe episcop de har numai în primul caz, iar în al doilea şi în al treilea continuă, ca şi cum ar premia laşitatea şi viclenia ereticului, să îl îmbrace cu Harul dumnezeiesc?
    2. Au existat uneori episcopi, ba chiar şi Patriarhi, care cu toate că au căzut în erezii, pe care le propovăduiau şi în public, nu au fost totuşi osândiţi până la moartea lor, ci au răposat în scaunul episcopal, respectiv patriarhal!., Întrucât, potrivit d-lui Kalomiros, erezia alungă automat şi îndată Harul, întrucât, tot potrivit lui, liturghiile episcopului căzut în erezie „sunt liturghii mincinoase, hirotoniile lui – hirotonii mincinoase, Mirul lui nu este Sfânt Mir, toate Tainele lui sunt lipsite de conţinut sfinţitor”, ce mai rămâne în picioare în Biserică?
    Pentru că Patriarhii cu pricina au hirotonit episcopi, aceia pe alţii ş.a.m.d… De câte ori nu s-a întrerupt succesiunea apostolică, de vreme ce „hirotoniile lor sunt hirotonii mincinoase”? N-a fost alterată fără putinţă de îndreptare preoţia? Poate va spune dl. Kalomiros că, deşi mai târziu, totuşi, Biserica „a pus la punct” problemele acestea. Dar credincioşii care au murit înaintea „punerii la punct” ce s-au făcut? Pentru că Tainele pe care le-au primit cât au fost în viaţă erau „fără conţinut sfinţitor”…
    Mai rămâne o problemă de cercetat: dacă episcopul (sau preotul) căzut în erezie săvârşeşte Taine valide până când este caterisit soborniceşte şi tăiat din Trupul Bisericii sau întrerupe singur împărtăşirea cu ea, cum de Canonul 15 al Sinodului I-II îi numeşte ca „episcopi mincinoşi” pe unii ca aceştia mai înainte de osândirea lor sobornicească? Foarte simplu: pentru că orice episcop care cade în erezie devine automat un episcop mincinos. Prin căderea lui în erezie a creat şi premizele pentru a fi caterisit şi tăiat din Trupul Bisericii. Şi nu rămâne decât Actul de osândire al Bisericii ca el să devină şi EFECTIV „conductor” mort şi bun de nimic. Totuşi, până ce se întâmplă asta, adică până la osândirea de către Biserică, episcopul (sau preotul) căzut în erezie continuă, prin oarecare iconomie dumnezeiască, să transmită Harul dumnezeiesc. Fără îndoială, Dumnezeu face aceasta nu de hatârul episcopului (sau preotului) eretic, ci de hatârul plinătăţii Bisericii. Nu cumva şi când Dumnezeu lucrează prin clerici hoţi, curvari, preacurvari, hulitori ş.a.m.d. o face de hatârul lor? Bineînţeles că nu! O face pentru Plinătatea Bisericii!
    Desigur, dacă un oarecare episcop, căzând în erezie, taie legăturile sale cu Biserica, adică încetează împărtăşirea cu Biserica, iese din ea şi îşi alcătuieşte propria „Biserică” ori se lipeşte de altă „Biserică”, de una eretică, atunci devine mădular mort, chiar dacă n-a fost încă scos din Trupul Bisericii prin hotărâre sobornicească. Biserica este Vistieria Harului, şi episcopul ce curmă împărtăşirea cu ea devine „conductor” deşert. De unde să ia Harul ca să-l transmită altora? Totuşi, episcopul care lucrează cele arhiereşti înlăuntrul Bisericii săvârşeşte, chiar dacă a căzut în erezie. Taine reale până ce este osândit soborniceşte.
    Hirotoniile clericilor ortodocşi făcute de episcopi eretici, dar lucrători înlăuntrul Bisericii, nu au fost niciodată puse la îndoială de Biserică, nici nu s-a aplicat vreo „iconomie” pentru ele. Iată numai două exemple: Sfântul Chiril al Ierusalimului a fost hirotonit episcop de către Acachie, mitropolitul arian al Cezareii, care pe atunci petrecea şi lucra înlăuntrul Bisericii. Sfântul Anatolie a fost hirotonit Patriarh al Constantinopolului de monofizitul Dioscor al Alexandriei, înainte ca acesta să fie caterisit şi lepădat din Biserică de al IV-lea Sinod Ecumenic. Este vrednic de multă luare-aminte şi faptul că ori de câte ori episcopi sau Patriarhi, propovăduind idei eretice, au fost chemaţi de sfintele Sinoade să se îndreptăţească, au fost chemaţi cu toată rânduiala bisericească, ca nişte episcopi, respectiv Patriarhi efectivi!
    Iar caterisiţi fiind, erau caterisiţi – cităm – „din Harul arhieriei”, din „vrednicia de Patriarh”, respectiv „de episcop”, erau „despuiaţi de Harul arhieriei” ş.a.m.d. Adică Biserica îi privea până în ultima clipă ca pe nişte arhierei efectivi! Numai după osândirea lor i-a văzut ca pe nişte oameni lipsiţi de Har, despuiaţi de arhierie. „Nestorie a fost înlăuntrul Bisericii în tot răstimpul dinaintea anatematizării sale?” – întreabă triumfător dl. Kalomiros. Da, domnule, a fost! Adică a fost arhiereu efectiv al Bisericii lui Hristos. Dacă nu a fost pentru tine, a fost pentru Sfântul Chiril, a fost pentru Sinodul Bisericii Alexandriei, a fost pentru însuşi Sinodul al III-lea Ecumenic! Ai citit vreodată cele trei faimoase epistole ale dumnezeiescului Chiril către Nestorie, care au fost trimise după ce acesta a început să-şi propovăduiască erezia? Ai văzut cum se adresează deja ereticului Nestorie?
    Prima epistolă: „Preacucernicului şi de Dumnezeu iubitorului EPISCOP ÎMPREUMĂ-SLUJITOR Nestorie, Chiril episcopul: bucură-te în Domnul”.
    Epistola a doua: Preacucernicului şi de Dumnezeu iubitorului ÎMPREUMĂ-SLUJITOR Nestorie, Chiril: bucură-te în Domnul”.
    Epistola a treia: „Preacucernicului şi de Dumnezeu iubitorului Nestorie, Chiril şi Soborul cel ce s-a adunat în Alexandria din dioceza Egiptului: bucură-te în Domnul”.
    Ce vrei mai mult? Iar Sinodul al III-lea Ecumenic, care s-a întrunit la Efes sub preşedinţia Sfântului Chiril, l-a chemat pe ereziarh printr-o delegaţie de episcopi (cinstind astfel cinul episcopal al lui Nestorie) să se prezinte în faţa sa şi să fie judecat. El a refuzat să vină. Judecând învăţătura lui drept eretică, Sinodul l-a condamnat în lipsă. „…Cu multe lacrimi” – zic Părinţii Sinodului în hotărârea de osândă – „am ajuns la această hotărâre întristătoare asupra lui: Domnul nostru Iisus Hristos, Cel hulit de dânsul, a hotărât PRIN ACEST PREASFÂNT SOBOR ca Nestorie să fie străin de vrednicia episcopală şi de toată ceata cea preoţească”. Auzi, domnule Kalomiros? Aşadar, a fost sau nu a fost Nestorie arhiereu efectiv până la osândirea sa de către al III-lea Sinod Ecumenic? Dl. Kalomiros dogmatiseşte că episcopul care propovăduieşte în public o erezie devine ipso facto străin de arhierie şi nu mai transmite nici un Har. Totuşi, Sinodul al III-lea Ecumenic, hotărând în mod infailibil, trâmbiţează că prin osânda sobornicească şi numai prin ea a ajuns Nestorie „străin de cinul episcopal”. Şi infailibilul Hotar de credinţă al celui de-al VII-lea Sinod Ecumenic întăreşte şi vesteşte că nu vreo altă faptă, ci hotărârea Sinodului al III-lea Ecumenic de la Efes l-a scos pe Nestorie în afara Bisericii: „…Precum şi Soborul cel din Efes a dogmatisit mai înainte, pe necredinciosul Nestorie şi pe cei de un cuget cu dânsul din Biserică scotându-i ca pe unii care aduc doime a Feţelor în Hristos”. Asta zic Sinoadele Ecumenice. Şi atunci, ce mai doreşte dl. Kalomiros? Suntem întrebaţi dacă înainte de Schismă Biserica Latină era Biserică vie. Da, domnule, era vie! Bolnavă, însă vie. Nu moartă! Trupul lui Hristos nu are mădulare moarte, precum nu are mădulare moarte nici organismul omenesc. Şi atâta vreme cât Biserica Romei a constituit un mădular al Bisericii celei Una, Sfinte, Soborniceşti şi Apostoleşti, fiind unită cu ea organic, A FOST VIE. Când a murit? Când s-a despărtit de Biserica cea Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească şi a rupt împărtăşirea cu ea! Reiau ceea ce am scris în al 3-lea răspuns al meu către dl. Kalomiros: …..Totuşi, până ce nu va avea loc aceasta, adică osândirea de către Biserică, episcopul sau preotul căzut în erezie continuă, printr-o oarecare iconomie dumnezeiască, să aducă credincioşilor harul dumnezeiesc… Desigur, dacă un oarecare episcop, căzând în erezie, taie legăturile sale cu Biserica, adică încetează împărtăşirea cu Biserica, iese din ea şi alcătuieşte o „Biserică” proprie ori se lipeşte de altă „Biserică” eretică, atunci devine organ mort, chiar dacă nu a fost caterisit soborniceşte. Biserica este Vistieria Harului, şi episcopul care rupe împărtăşirea cu ea devine „conductor” deşert. De unde să ia Harul ca să-l transmită altora?” Cred că am fost cât se poate de clar. Prin urmare, condamnarea Bisericii Ortodoxe de către Latini a fost autocondamnare a Latinilor, nu condamnare a Bisericii Ortodoxe. Foarte corect a scris cineva pe această temă că „Papismul s-a rupt singur de Biserică prin anatema pe care a aruncat-o pe Sfânta Masă a Sfintei Sofia”. Cine a scris cele de mai sus? însuşi dl. Kalomiros!… Dl. Kalomiros scrie că am ajuns până la punctul de a cleveti (!!!) Biserica cum că „1-a tolerat veacuri întregi pe Papa şi ereziile lui”. Şi continuă: „Nimeni nu trebuie să se îndoiască de faptul că ereziile papismului au apărut cu mult înainte de 1054. Neruşinata şi vicleana minciună a preaînvăţatului scriitor al tratatului este că Biserica a tolerat ereziile…
    Faptul că Sinodul convocat în anul 867, sub Fotie, l-a osândit pe Papa Nicolae şi ereziile lui nu este pus la îndoială de nimeni. Dl. Kalomiros uită însă esenţialul: ereziile Apusului au existat şi înainte de anul 867. Adaosul „Filioque” la Simbolul de Credinţă s-a făcut mai întâi în Spania, în anul 589, şi s-a făcut printr-un Sinod! Dl. Kalomiros va spune poate că da, Spania a făcut acestea, dar Roma era încă ortodoxă. Dar în acest caz nu avem TOLERARE a ereziei Bisericii spaniole de Biserica ORTODOXA a Romei??? şi atunci, cum să fie „minciună neruşinată şi vicleană” părerea potrivit căreia Biserica, aplicând iconomia, „a tolerat timp de veacuri” anumite erezii? Continuăm, citând din „Istoria bisericească” (ediţia I) a lui V. Stefanidu: „Din Spania, adaosul a aflat intrare în simboalele statului franc puţin după 767, iar Roma, DEŞI PRIMISE DOCTRINA RESPECTIVĂ (vezi Epistola sobornicească a lui Martin I al Romei şi a 20-a epistolă a lui Maxim Mărturisitorul († 662) către Marin (Migne, vol. 91), a respins adaosul expresiei «şi de la Fiul» în Simbol…” (pg. 316-317). Ce reiese de aici? Biserica Ortodoxă a Răsăritului, văzând că Roma a primit învăţătura despre Filioque, deşi nu cutezase să schimbe prin adaos textul Simbolului, putea s-o tragă la răspundere, să caute clarificarea situaţiei prin mărturisire clară şi răspicată şi, în caz de stăruinţă în rătăcire, s-o scoată din Biserică. Totuşi, nu a făcut nimic în acest sens. A aşteptat, a răbdat, a tolerat! Şi când Roma, înaintând mereu pe aceeaşi cale, a ajuns la limită, s-a epuizat răbdarea Bisericii Ortodoxe a Răsăritului, şi Roma a fost scoasă din Biserică. Aşadar, este minciună părerea despre „toleranţa Bisericii”? Foarte grăitor este şi acest fapt: suindu-se în 858 pe tronul Romei, Papa Nicolae I a trimis epistole la Constantinopol împăratului Mihail şi Patriarhului Fotie. „În ele proclama solemn pretenţiile papale privitoare la primat, întemeindu-le pe locul evanghelic de la Matei 16, 18”121. Şi totuşi! Sfântul Fotie, măcar că după scurtă vreme (anul 861) a convocat în Constantinopol un Sinod, vestitul I-II, a trecut cu vederea pretenţiile eretice ale lui Nicolae! Să strige dl. Kalomiros că „n-a existat NICICÂND la Fotie tolerantă faţă de erezie”. Adevărul istoric este că Sfântul Fotie a evitat la început orice condamnare a ereticului Papă. Dimpotrivă, i-a scris o epistolă cât se poate de împăciuitoare. A trebuit să treacă ani, să apară problema bulgară, să fie cutezată imixtiunea Papei în Biserica Bulgariei şi încercarea lui de a introduce şi acolo ereziile papiste, pentru a se epuiza toleranţa Sfântului Fotie şi a celorlalţi episcopi ortodocşi şi a se ajunge la convocarea Sinodului din 867 şi la condamnarea ce s-a făcut prin el a Papei Nicolae!… Aşadar, este „vicleană şi neruşinată” părerea despre toleranta Bisericii? Să cităm, ca exemplu clasic de tolerantă a Bisericii, şi cazul lui Augustin? Este atât de cunoscut! Biserica este Palat al Harului, nu tribunal penal sau curte marţială, precum am scris şi altădată. Ca atare, ea priveşte foarte departe şi cercetează numeroşi factori înainte de a hotărî… Şi având în vedere numeroşi factori, nu l-a osândit niciodată pe Augustin pentru erezia predestinaţiei absolute (şi nici pentru altele…), măcar că au trecut de atunci 15 veacuri… Aşadar, este „minciună vicleană şi neruşinată” părerea privitoare la toleranţa iconomică a Bisericii? Dar iată că toleranţa Bisericii nu este numai temporară. Uneori este permanentă…
    Să mergem şi la problema Papei Ioan al VIII-lea. Marele Fotie a scris despre acesta, de la a cărui adormire trecuseră deja trei ani: „Deci, acest Ioan al nostru, cel viteaz cu mintea, viteaz şi cu buna credinţă… Acest Arhiereu cu dar dăruit al Romei…” Am citat aceste cuvinte ale Sfântului Fotie în tratatul meu epistolar, ca să arăt că Sfântul Fotie nu cu asprime, ci cu tolerantă şi cu blândeţe, întotdeauna în duhul iconomiei, l-a judecat pe Ioan şi a scris despre el cu atâta bunăvoinţă.
    Dl. Kalomiros mă acuză:
    a) că am omis cu bună ştiinţă o porţiune din textul Sfântului Fotie şi
    b) că îl nedreptăţesc pe Fotie, arătându-l tolerant faţă de Papa Ioan, în timp ce adevărul este că Ioan era întru totul ortodox şi prin urmare Fotie a scris după acrivie şi dreptate ceea ce a scris despre el.
    Răspundem: porţiunea de text pe care am omis-o era aceasta: „…viteaz şi în a urî şi a surpa toată nedreptatea şi necredinţa”. După dl. Kalomiros, această propoziţie arată că Fotie îl considera cât se poate de ortodox pe Papa Ioan şi de aceea s-a exprimat laudativ cu privire la el. Iau martor pe Dumnezeu că această porţiune de text nu a fost omisă cu bună ştiinţă şi rea credinţă, precum afirmă dl. Kalomiros, ci doar de dragul conciziei. Desigur, dacă şi eu aş fi văzut acest fragment ca fiind de o însemnătate esentială – precum, fără nici un temei, îl vede dl. Kalomiros – atunci, fireşte, nu era îngăduit să-l omit, pentru că ar fi schimbat duhul textului. Totuşi, eu
    l-am privit şi îl privesc ca pe un rod al marii dragoste şi toleranţe şi blândeţi a Sfântului Fotie, care numai când lucrurile au ajuns la extrem a lăsat toleranţa deoparte. Şi voi explica mai amănunţit. În anul 866 (sau 867), Fotie îi învinuieşte pe latini de multe erezii, dintre care cea mai mare este „Filioque”: „…cu mincinoase cugetări şi cuvinte adăugate în chip strâmb şi cu obrăznicie peste măsură s-au apucat să măsluiască sfinţitul şi sfântul Simbol… venind cu învăţătura nouă că Duhul Sfânt nu numai de la Tatăl, ci şi de la Fiul purcede”. Marele Fotie judecă această erezie ca fiind atât de gravă încât ea, „chiar dacă n-ar fi cutezat nimic altceva din cele zise mai înainte, e de ajuns şi singură să îi aducă sub nenumărate anateme”. Acestea toate s-au întâmplat în anul 866. După douăzeci de ani întregi (în anul 885), Fotie a scris despre Papa Ioan cele pe care le-am văzut mai sus. Ce s-a întâmplat în cei douăzeci de ani care au trecut? Ioan a rupt cumva împărtăşirea cu cei care primiseră inovaţiile apusene condamnate de către Fotie şi mai ales pe „Filioque”? A afurisit cumva Biserica Spaniei, care de trei veacuri avea introdus în mod oficial şi solemn adaosul „Filioque”? Bineînţeles că nu! Toate aceste inovaţii au fost păstrate în Apus şi în zilele lui Ioan, la fel ca în zilele înaintaşului acestuia, Nicolae I, împotriva căruia a convocat Fotie Sinod, ce l-a şi osândit. Prin nici o acţiune a sa făcută în Apus Ioan nu a trecut la dezrădăcinarea lui „Filioque” ori a altor învăţături neortodoxe ale latinilor, ci şi el le primea sau cel puţin le tolera. Nu trebuie să confundăm două lucruri: adaosul la Simbolul de Credinţă şi învăţătura despre „Filioque”. La Sinodul de la Constantinopol din 879, Ioan a primit (prin reprezentanţii săi) Simbolul fără adaos, dar nicidecum n-a mers mai departe, adică nu a purces la osândirea învăţăturii despre „Filioque”, care era deja răspândită peste tot în Biserica Apuseană, nici n-a făcut nimic – după cum am spus – împotriva Bisericii Spaniei, care nu avea numai învăţătura despre „Filioque”, ci şi adaosul la Simbolul de Credinţă. Aşa stau lucrurile cu „Filioque” (nu facem referire la o anumită epistolă a lui Ioan despre „Filioque”, pentru că este vorba de un fals apărut cu veacuri întregi mai târziu). Ce să spunem totuşi despre primat? În această problemă Papa Ioan nu a rămas cu nimic mai prejos decât înaintaşii săi! Trimiţând reprezentanţi la sus-pomenitul Sinod din Constantinopol, le-a dat epistole către împărat, către Patriarhul Fotie ş.a.m.d. Prin ele „Papa rezolva problema reabilitării lui Fotie potrivit cu pretenţiile papale (cu primatul). Adică în virtutea dreptului dat lui de Hristos prin Apostolul Petru înlătura orice condamnare a lui Fotie”!!! Ce mai putem spune? Deci, având în vedere toate acestea, cum altfel am putea privi toate cele scrise de Marele Fotie despre Ioan după moartea acestuia decât ca pe nişte roade ale unui suflet blând şi tolerant? Desigur, Ioan avusese o atitudine nobilă în problema personală a lui Fotie şi îl recunoscuse ca Patriarh canonic al Constantinopolului, în general purtându-se prieteneşte faţă de el. Totuşi, de aici până la a-l vedea ca pe un tăgăduitor şi vrăjmaş a toată erezia latină şi ca pe un dreptar al Ortodoxiei mai este mult…
    Totuşi, vrea dl. Kalomiros contrariul? Vrea să îl arătăm pe Ioan ortodox de 24 de carate? Cedăm pentru moment! Ce câştig va avea din asta? Nici unul! Iată de ce: Ioan, deşi ortodox 100%, deşi tăgăduitor şi vrăjmaş al rătăcirilor latine, era conducător nu numai al Bisericii Romei, ci a toată Biserica Apuseană, şi ca atare primea în împărtăşire toate mădularele ei, atât pe cele ortodoxe cât şi pe cele ce îmbrăţişaseră inovaţiile latine, în special Biserica Spaniei, care de trei veacuri era eretică în mod oficial şi făţiş!… Deci? Deci pur şi simplu iconomia şi tolerarea ereziilor trece de pe umerii lui Fotie pe umerii lui Ioan! Adică în loc să spunem că episcopul ortodox al Constantinopolului, Fotie, s-a purtat cu toleranţă faţă de Papa Ioan, vom spune că episcopul ortodox al Romei, Ioan, s-a purtat cu tolerantă faţă de ereziile unei mari părţi a episcopilor şi a plinătăţii Bisericii Apusene, al cărei conducător era! Dacă soluţia aceasta îl satisface pe dl. Kalomiros, i-o admit din toată inima!… Şi atunci, ce rămâne din acuzaţiile d-lui Kalomiros, cum că este o „minciună vicleană şi neruşinată” părerea mea, potrivit căreia uneori Biserica, folosind iconomia, arată tolerantă faţă de eretici şi faţă de ereziile lor? Mai este vrednic de multă luare-aminte şi faptul că în 1054, când cu Schisma, Biserica Ortodoxă, prin Sinodul permanent din Constantinopol, a dat anatemei actul pus pe Sfânta Masă de reprezentanţii papali, ca şi pe alcătuitorii lui şi pe cei de un cuget cu dânşii, dar a evitat totuşi să îl afurisească şi pe Papa! De ce oare? Ce urmărea Biserica prin această
    iconomie? Foarte simplu: încă nutrea oarecare slabe nădejdi de întoarcere a Romei pe calea dreaptă şi nu a vrut să taie toate punţile. De aceea a lăsat „intenţionat o uşă deschisă pentru împăcarea şi reunirea celor două Biserici. Asta explică foarte bine eforturile de unire care au fost depuse ulterior de amândouă părţile şi care, din nefericire, au rămas sterpe” Aşadar, este „minciună vicleană şi neruşinată” părerea mea despre toleranta Bisericii?
    În fine, nu va fi fără rost să adăugăm că Sfântul Nectarie (a cărui carte despre Schismă a primit caracterizarea de „minunată” din partea d-lui Kalomiros), mergând şi mai departe, vede toleranta Bisericii extinzându-se şi în vremurile de după 1054! Este grăitor faptul că sfântul Părinte plasează întregirea şi pecetluirea Schismei în secolul al treisprezecelea! Iată ce scrie: „Deosebirea de principii a dus, puţin câte puţin, la despărţirea celor două Biserici, pe care a întregit-o luarea Constantinopolului de către cruciaţi, în a doua jumătate a secolului al doisprezecelea, legăturile dintre cele două Biserici erau câteodată prieteneşti… Luarea Constantinopolului de către cruciaţi, sălbaticii vandali ai Apusului, a pecetluit Schisma”.

    Apreciat de 1 persoană

  31. Felix said, on septembrie 20, 2014 at 8:09 am

    Cornelia,

    dacă ai trecut la stiliști, citește te rog și aceste sfaturi din experiența lui Gheron Iosif isihastul, Părintele Cleopa Ilie! Și astfel sper să nu le mai spui celor pe still vechi: „Biserica Sfinților Părinți!”

    „În a treia zi Stareţul Iosif s-a închis în coliba sa şi toată noaptea s-a rugat, vărsând şiroaie de lacrimi. Iar noi îl aşteptam afară pe Stareţ, ca pe un alt Moise, ca să ne comunice rezultatele „sinodului”. După rugăciune se pare că a avut o descoperire, căci, ieşind afară, ne-a spus: „Câţi sunteţi credincioşi…”.«Părinţilor, s-a terminat! Am primit vestire că trebuie să trecem de partea mănăstirilor. Acesta e adevărul. Zelotiştii sunt înşelaţi!» Cu adevărat, mare şi bruscă a fost întoarcerea Stareţului Iosif, căci fusese zelotist şi încă unul dintre cei mai înfocaţi. Până atunci fusesem cu toţii zelotişti: bătrânul Arsenie, părintele Iosif cel tânăr, eu, părintele Efrem Katunakiotul, bătrânul Nichifor şi alţii… Schimbarea Stareţului a fost iute ca fulgerul. Dar fiindcă Stareţul niciodată nu a fost fanatic şi nici nu a urmat o cale cu împătimire, am înţeles îndată că ceea ce ne spunea era adevărul, era Ortodoxia… După o vreme Stareţul Iosif ne-a destăinuit vedenia prin care i s-a lămurit problema calendarului. Iată care era vedenia: «În timp ce se ruga, Stareţul a văzut o biserică frumoasă care avea o poartă mică şi prin care ieşeau toţi oamenii. În curtea ei însă se certau doi credincioşi şi strigau unul la celălalt: «Eu sunt cel corect!» «Eu sunt mai corect!», striga al doilea. «Eu sunt Biserica!», striga al treilea. Şi ne explica Stareţul: Aceasta arată că se certau, dar aparţineau Celei Una Sfântă şi Apostolească Biserică. Aveau aceeaşi dogmă şi acelaşi Har, dar nu aveau libertatea Duhului şi sfinţire şi pentru aceasta se certau. «Cum pot eu acum să spun că Biserica Greciei nu este dreptslăvitoare şi că nu are Harul lui Dumnezeu? Să spun că nu mai este dreptslăvitoare doar pentru faptul că ţine noul calendar? Şi să spun că episcopul este osândit? Ţin calendarul vechi, dar nu cuget cum cugetă zelotiştii.» Şi într-adevăr, problema calendarului nu influenţează mân¬tuirea credincioşilor, deoarece este o chestiune calendaristică, iar nu una dogmatică. Cu excepţia chestiunilor dogmatice, pot să existe între Bisericile locale diferenţe izolate de natură administrativă sau liturgică. Acestea însă nu sunt motive din cauza cărora Harul lui Dumnezeu să se retragă. Fiindcă Stareţul era nepătimaş, fără încăpăţânare şi fără fanatism, putea să-şi vadă greşeala şi să primească şi îndreptare. Atunci când s-a auzit că Părintele Iosif Peştereanul a trecut de partea mănăstirilor, zelotiştii din împrejurimi au spus: «A vorbit Dumnezeu. Acesta vorbeşte cu Dumnezeu şi de aceea a primit vestire în rugăciune.Prin urmare, acesta este adevă¬rul. Căci Harul lui Dumnezeu vine în sufletele sfinţite şi le descoperă adevărul. Nu-l descoperă aşa, la întâmplare şi cui se nimereşte».”Arhim. Efrem Filotheitul, Stareţul meu Iosif Isihastul, Editura Evanghelismos, 2010, p. 306-309;

    „Iată întâmplarea din viaţa vestitului stareţ Ioanichie Moroi. Ne povesteau părinţii că în anul 1924, când s-a îndreptat calendarul vechi, aici, la Mănăstirea Sihăstria, s-a mai ţinut după calendarul vechi încă aproape doi ani. Atunci a fost chemat părintele Ioanichie la Mănăstirea Neamţ. Stareţul mănăstirii, Prea Sfinţitul Nicodim, a zis părintelui Ioanichie: «De ce nu asculţi de Biserică şi de Sfântul Sinod şi încă mai ţii după calendarul vechi care s-a îndreptat cu aprobarea tuturor bisericilor? Dacă nu asculţi veţi fi caterisiţi şi vom închide mănăstirea voastră». Atunci stareţul Ioanichie a zis către Prea Sfinţitul Nicodim: «Noi ne temem să nu fie păcat dacă ţinem pe nou. Vă rog să-mi daţi voie să ţin post patruzeci de zile, ca să ne arate Dumnezeu cum este mai bine». După ce i-a dat binecuvântare, stareţul Ioanichie a venit trist la Sihăstria. La masa de seară a zis către toţi părinţii şi fraţii: «Eu de mâine voi intra în chilia mea şi bleste¬mat şi neiertat să fie acela care va intra în chilia mea până la patruzeci de zile». Călugării s-au întristat şi nu au zis nimic, iar unii au început să plângă. Astfel, părintele stareţ a doua zi a încuiat uşa de la sală şi cea de la chilie şi şi-a luat la el numai Psaltirea, o Cruce şi un epitrahil. Părinţii mergeau la slujbele bisericii şi apoi, cu sfatul economului, mergeau la ascultările lor. După ce au trecut vreo zece zile, unul din ei a zis: «Fraţilor, părintele stareţ nu a mai ieşit din chilie». Se duceau pe la fe¬reastra care era acoperită cu un covor şi ziceau: «Părinte stareţ, blagosloveşte», dar nu primeau niciun răspuns. După ce au tre¬cut două săptămâni şi apoi încă una, văzând că nu se mai aude nimic de la el, toţi au socotit că a murit de atâta post. Nimeni însă nu îndrăznea să-i deschidă uşa pentru că se temeau de bles¬temul pus de stareţ. Un diacon cu numele Glicherie, care era de mic crescut în această mănăstire, a zis: «Eu am să deschid uşa. Stareţul trebuie să fi murit, deoarece sunt trei săptămâni şi două zile de când a intrat în chilie şi nu se mai aude nici un semn de viaţă dinăuntru». Aducând o ţapină, s-a dus la uşa lui şi după ce a strigat de mai multe ori, văzând că nu i se răspunde, a zis către părinţii care se adunaseră acolo: «Blagosloviţi să deschid uşa». Nimeni nu a zis „Domnul”, căci se temeau de blestem. Atunci el a băgat colţul ţapinei sub uşă, săltând-o în sus şi a scos-o din belciuge. Apoi a dat uşa la o parte şi a zis către părinţii care erau acolo: „Blagosloviţi să deschid şi uşa chiliei”. Din nou nimeni nu a zis nimic. După ce a strigat de trei ori: „Părinte stareţ, blagosloveşte să deschid uşa” şi a văzut că nu primeşte nici un răspuns, a băgat ţapina dedesubt şi a scos şi a doua uşă. După ce au dat-o la o parte, au tăbărât cu toţi în chilie. Stareţul era jos cu Psaltirea la cap şi nu se mişca deloc. Unul din ei a zis: ,,A murit stareţul” şi au început toţi să plângă. Un altul, uitându-se mai atent la el, a zis: ,,Nu a murit. Uite că mişcă ochii şi se uită la noi”. Dacă au văzut că este viu, un preot a zis: „Hai să-l împărtăşim ca să nu moară neîmpărtăşit”. Deci, s-au dus la biserică şi au adus Preacuratele Taine. Cu coada linguriţei preotul i-a descleştat gura, apoi a pus în linguriţă o părticică din Preacuratele Taine şi puţin vin şi, deschizându-i gura mai bine, l-a împărtăşit. După aceea i-a citit mulţumirea şi l-au ridicat, rezemîndu-l de nişte perne. Stareţul nu putea să vorbească deloc şi au stat astfel lângă el până a doua zi. Au în-ceput să-i dea câte o linguriţă de apă caldă şi câte o fărâmitură de pâine pe care le înghiţea, şi după câteva zile a început să meargă pe picioarele lui, nu prea mult însă, căci era foarte slăbit. După o săptămână s-a sculat singur şi încet, încet, sprijinit de părinţi, a venit până la biserică, iar apoi a venit la tra¬peză, aşezându-se la locul lui din capul mesei. Cu glas stins a zis: „Mai întâi zic: Dumnezeu să-l ierte pe cel ce a deschis uşa şi a intrat la mine, căci eu nu mai aveam putere nici să mă ridic de jos, nici să mai deschid uşa”. Apoi, le-a spus: „Părinţilor şi fraţilor, mari ispite şi încercări am avut de la draci. Într-o noapte au venit la mine patru draci cu o tocilă şi ascu¬ţeau nişte săbii de foc, iar unul din ei a zis: Hai să tăiem pe acest călugăr, că vrea să se facă sfânt. Venind la urechea mea, a zis: Cine ţi-a spus ţie că astăzi se mai fac sfinţi? Iar eu i-am zis: Dar ţie cine ţi-a spus că nu se mai fac? Dumnezeu este acelaşi şi azi ca întotdeauna. Atunci a pierit acea nălucire, dar a rămas în chilie un fum tare înecăcios. Am mai avut şi alte năluciri pe care nu mai am vreme a le povesti. Ştiu că până la 10-12 zile am mai putut citi la Psaltire, iar pe urmă nu mai ve¬deam literele şi am început a zice Psalmul 50 şi rugăciunea Doamne, Iisuse… Acum câteva zile, într-o noapte, s-a ridicat acoperişul chiliei şi se vedeau stelele cerului şi dintre stele au apărut trei lumini, care veneau spre mine. Erau trei episcopi care străluceau ca soarele şi unul dintre ei a zis: „Ioanichie, de ce te chinuieşti aşa? Ascultarea este mai mare decât jertfa…. Fă ascultare de conducătorii Bisericii şi îndreaptă calendarul. Calendarul nu este o dogmă, ci un ceas al vremii, care poate să se schimbe, fără să aducă vreo schimbare dogmelor dreptei credinţe. Şi după ce au zis aceasta, m-au binecuvântat şi s-au depărtat până când nu s-au mai văzut”. Apoi a zis : „De mâine schimbaţi zăloaga la cărţile Bisericii, la Octoih, la Minei, la Proloage, la Apostol şi la Evanghelie cu 13 zile înainte, aşa cum ţine toată Biserica Ortodoxă”. De atunci şi Mănăs¬tirea Sihăstria a intrat sub ascultarea Bisericii Ortodoxe Ro¬mâne. Această întâmplare adevărată mi-a spus-o fratele meu, monahul Gherasim, care era atunci cu ascultarea de eclesiarh.” Arhim. Cleopa Ilie, Urcuş spre Înviere, 1992, p. 399.

    „Ce-am păţit aici cu un preot, Calistrat Bobu!… A trecut pe la o maică care trăia prin pădure, că în pădure erau vreo cincizeci de pustnici atunci, şi ea i-a spus preotului ăsta tânăr: «La voi nu se pogoară Duhul Sfânt, că aţi trecut pe stilul nou!» Părintele Calistrat a venit acasă şi-i spune stareţului Ioanichie Moroi. Stareţul meu era cu metania din Sfântul Munte; Ieroschimonahul Ioanichie, care m-a călugărit. El mânca numai sâmbăta şi Duminica. În celelalte zile, nimic. Sâmbăta mă întreba: «Ai oleacă de zeamă de varză şi oleacă de grâu fiert?» El a slujit douăzeci de ani Sfânta Liturghie singur şi se întărea numai cu Sfânta Împărtăşanie. Când s-a îndreptat calendarul, a postit douăzeci şi trei de zile. N-a gustat nimic, până i s-au arătat Sfinţii Trei Ierarhi şi i-au spus să asculte de Biserică! Să ţină cum zice Biserica! Odată slujea Liturghia părintele Calistrat Bobu. Eu eram paraclisier. Anafora de la Liturghia pe care o slujea părintele stareţ Ioanichie era albă şi dulce, iar, de la părintele Calistrat, verzuie şi acră. Am întrebat: «Părinte stareţ, de ce când slujeşte părintele Calistrat, anafora este verzuie şi acră?» «Măi, băiete, slujeşte cu îndoială! S-a dus la nebuna aceea de Isidora, care a făcut atâtea boroboaţe în mănăstire, şi ea i-a spus că nu vine darul Duhului Sfânt din cauza calendarului. Şi i-am spus că are s-o păţească, fiindcă el se îndoieşte că nu vine Duhul Sfânt!» Eram paraclisier. La epicleză când a chemat harul Duhului Sfânt, numai ce vede că agneţul s-a făcut carne, curgea sânge pe Sfântul Disc, pe Sfântul Antimis. Şi când se uită în potir vede sânge! Mă cheamă pe mine: «Costică, ia vino încoace! Ce vezi?» «Vai, părinte Calistrat! S-a făcut carne şi sânge! Stareţul ţi-a spus că ai s-o păţeşti, să nu mai crezi în calendar, căci calendarul nu-i sfânt sau dogmă. El este un ceas al vremii. A mai fost îndreptat canonic înainte de câteva ori până acum». Stareţul, când a venit, a pus să se citească Psaltirea la strană. «Ei! Acum crezi că vine Duhul Sfânt şi preface Darurile?» «Iartă-mă, părinte!» şi a căzut în genunchi. «Ia uite! A venit Duhul Sfânt! S-a făcut carne! S-a făcut sânge! Te mai îndoieşti de acum, părinte?», «Cred, părinte, iartă-mă!» «Ia şi strânge Sfintele Taine!» Şi a făcut cu o daltă o gaură în piciorul Sfintei Mese, că Sfânta Masă este mormântul Domnului, şi a îngropat acolo Sfintele Taine. Iar potirul l-a sfinţit din nou şi l-a spălat la sfânta spălătoare şi Sfântul Antimis, toate. Şi am stat până s-a citit Psaltirea toată, patru ore, şi apoi a început Liturghia de la Sfânta Proscomidie: «Şi unul din ostaşi cu suliţa în coastă…» a luat-o de acolo. Şi a făcut Sfânta Liturghie şi nu s-a mai repetat semnul. «Vezi? Acum crezi?» «Cred, părinte!» Stareţul i-a dat canon patruzeci de zile să nu slujească Liturghia. «De ce nu crezi, când eu îţi spun, şi te duci la babe să te înveţe despre calendar?» Asta a fost în anul 1932. În vara anului 1932 eram aici. Eu am venit în anul 1929 aici.” Ne vorbeşte Părintele Cleopa, nr. 7, 1998, p.127-130;

    Apreciază

  32. Ioannis said, on septembrie 20, 2014 at 11:24 am

    Esti sigur ca spuneau ca in BOR nu exista erezie? Le’ai citit cartile , gen „Singur Ortodoxia” sa nu mai zic de alti parinti? Am impresia ca dialoghez cu Patriarhul Daniel. Iarta’ma dar pietismul tau te face cam suspect.

    Apreciază

    • relu said, on septembrie 20, 2014 at 12:14 pm

      Ioannis
      Iarta’ma dar si ‘ravna’ ta te face si mai suspect.

      Apreciază

    • preotortodox said, on septembrie 20, 2014 at 9:08 pm

      Care e problema ta cu patriarhul Daniel? Eu stiam ca Hristos cu Sfantul Duh-Dumnezeu hirotoneste!!!

      Apreciază

      • ayeaye20 said, on septembrie 21, 2014 at 8:57 pm

        daniel e un diavol eretic ce trage turma in ruga eretica ecumenista in fiecare an aia e problema

        Apreciază

      • valentin dorneanu said, on septembrie 23, 2014 at 12:07 am

        dacă se întâmplă ceva bun- a zis părintele Iustin, este faptul că oamenii se tem și se întorc la pocăință – Doamne Ajută, Doamne Iartă-ne!

        Apreciază

  33. Felix said, on septembrie 20, 2014 at 12:25 pm

    Iar eu am impresia că ai cugetul lui Danion Vasile atunci când căuta să facă schisma!

    Așa cum mai marii schismei de pe vremea Sfântului Ioan Gură de Aur au fost patruzeci de episcopi, numiţi
    „ioaniţi”, care au rămas credincioşi Sfântului Ioan Gură de Aur şi au refuzat să se
    împărtăşească cu urmaşul aceluia și acea schismă s-a făcut împotriva poruncii limpezi a
    dumnezeiescului Părinte Hrisostom, prin care cerea ca prietenii lui, episcopii care nu au semnat
    condamnarea sa, să se împărtăşească cu urmaşul său SPRE EVITAREA SCHISMEI.

    Iată ce spune textul: „Stăteam şi noi, cei patruzeci de episcopi împreună cu Ioan în trapeza
    episcopiei… Şi aflându-ne noi în nedumerire, Ioan, insuflat de Duhul, ne spune tuturor:
    «Rugaţi-vă, fraţii mei, şi, dacă îl iubiţi pe Hristos, nu cumva cineva să părăsească Biserica sa
    din pricina mea»… Cuprinşi de negrăită mâhnire, unii plângeam, iar alţii ieşeau afară din sală
    cu lacrimi în ochi, sărutând pe Ioan pe ochi şi pe capul lui cel sfinţit, precum şi pe iscusita şi
    fericita sa gură. După ce ne-a rugat să ne întoarcem în sală – pentru că umblam încolo şi
    încoace precum albinele ce zumzăie în jurul stupului – ne-a spus: «Luaţi loc, fraţii mei, şi nu
    mai plângeţi, pentru că astfel mă mâhniţi şi mai mult. Pentru mine viaţa este Hristos, iar a
    muri câştig», fiindcă se răspândise vestea că i se va tăia capul din pricina curajului său peste
    măsură… Unul din cei de faţă a grăit tânguindu-se: «Plângem pentru că am rămas orfani,
    pentru că Biserica a rămas văduvă şi rânduielile ei au fost încălcate…» După ce (Ioan) a lovit
    cu degetul arătător în palma mâinii stângi, i-a spus celui care vorbise:
    «De ajuns, frate! Gata cu vorba multă! Precum v-am zis, să nu vă părăsiţi Bisericile, fiindcă lucrarea învăţătorească nu a început de la mine şi nici nu va lua sfârşit cu mine»…
    După aceste cuvinte, Evlisie, episcopul Apamiei Bithyniei, a spus: «Este de neocolit intrarea noastră, care avem Biserici, în împărtăşire silită (cu potrivnicii Sfântului Ioan – n.tr.) şi semnarea osândirii tale».

    A spus Sfântul Ioan: «SĂ AVEŢI ÎMPĂRTĂŞIRE, CA SĂ NU SFÂŞIAŢI BISERICA, dar să nu
    semnaţi, pentru că nici un lucru vrednic de caterisire nu aflu în mine»”

    Astfel au făcut, Ioannis adevăraţii Părinţi ai Bisericii. Se cutremurau de
    despărţiri şi schisme şi făceau tot ce le stătea în puteri ca să le evite.
    Dacă după aceea partizanii lui Gură de Aur n-au ascultat de el şi, neîmpărtăşindu-se cu
    urmaşii lui, au suferit mucenicii cu adevărat diocletianice de la stăpânire, aceasta (adică
    neascultarea) nu a fost un motiv ca el să nu-i privească cu mare simpatie şi să nu-i socoată
    mucenici ai conştiinţei. Cu toate acestea, poziţia sfântului Părinte Ioan Gură de Aur a fost clară:
    FĂRĂ SCHISME!

    Apreciază

    • saccsiv said, on septembrie 20, 2014 at 12:49 pm

      Felix

      Cine?

      Apreciază

    • Ioannis said, on septembrie 20, 2014 at 5:59 pm

      De unde aceste derapaje? Eu niciodata nu am sustinut parasirea Bisericii! Sfintii parinti zic clar ca Adevarul trebuie aparat cu pretul vietii din interior! Iar in BOR sunt multe erezii si sminteli de infruntat. Aceasta e calea de strabatut!

      Apreciază

      • Ioannis said, on septembrie 20, 2014 at 6:02 pm

        Ba mai mult, la „Apostoli” daca nu ma insel ni se spune sa nu ne temem sa marturisim Adevarul de frica unei eventuale afurisiri sau caterisiri

        Apreciază

  34. Felix said, on septembrie 20, 2014 at 1:02 pm

    Frate Vasile,

    Am avut impresia că Ioannis mi s-a adresat. De aceea îl menționez în ultimele rânduri pe el! Adică i se adresează lui! Dar după cum ai observat sunt tendințe, măcar și indirect, de la comentatori să se încline către schismă! Din păcate avem o conștiință dogmatică fragilă! Să ne ajute Maica Domnului prin Duhul Sfânt, și prin rugăciunea personală a fiecăruia să rămânem ortodocși!

    Apreciază

    • Ioannis said, on septembrie 20, 2014 at 6:10 pm

      Acum sincer, te simti bine? Arata’mi te rog un singur comentar de-al meu in care as fi dat de inteles ca indemn la schisma! Fie-va frica de Dumnezeu, mai lasati parerile voastre personale si argumentati din Sf Parinti. Raspund si aici clar, in niciun caz iesirea din Biserica e solutia, ci apararea Adevarului cu pretul vietii din interior! Iar in BOR SUNT MULTE EREZII SI SMINTELI DE INFRUNTAT. Asa spun Pr Arsenie Papacioc, Justin Parvu si alti mari duhovnici. Vezi cartea „Singur Ortodoxia” de exemplu. Ai dumneata o traire duhovniceasca mai buna ca a lor daca vii cu o alta parere?

      Apreciază

  35. Felix said, on septembrie 20, 2014 at 1:32 pm

    De asemenea Arhimandritul Epifanie Teodorulopulos mai consemnează în cartea mai sus citată:

    Referitor la Canonul 15 al Sinodului I-II de la Constantinopol care vorbeşte despre încetarea pomenirii episcopului care propovăduieşte în public o învăţătură eretică, conştiinţa voastră vă spune – bine sau rău – că toate pe care le-a spus şi le-a făcut patriarhul până astăzi constituie erezie. Aşadar, de ce să continuăm a-l pomeni pe patriarh? Răspunsul ţinteşte două aspecte:
    a) Canonul este facultativ, nu obligatoriu. El nu pretinde de la clerici ca să înceteze pomenirea episcopului ce învaţă lucruri eretice înainte de condamnarea acestuia, ci dă două alternative. Dacă un cleric, spune canonul, se va rupe de un astfel de episcop „înainte de hotărârea sinodală”, nu face nici o greşeală pentru care să fie supus pedepsei, ci mai degrabă este vrednic de laudă. Dacă însă un oarecare alt cleric nu face aceasta, adică, fără să îmbrăţişeze învăţăturile episcopului, continuă să-l pomenească, aşteptând „hotărârea sinodală” şi osândirea lui, unul ca acesta nu cade sub osânda canonului. Citeşte canonul cu atenţie şi vei vedea că el nu legiferează obligativitate, ci numai îţi dă un drept, nicăieri nu spune că clericii sunt obligaţi să se despartă de un astfel de episcop înainte de osândirea lui, nici nu vorbeşte despre pedepsirea unora ca aceştia şi nici măcar nu îi mustră, deşi, de obicei, Sfintele Canoane spun „să se caterisească” despre clericii care nu-şi săvârşesc în întregime îndatoririle. Acest canon spune numai că clericii care s-au despărţit de un astfel de episcop nu sunt sub pedeapsă.
    Şi că aceasta este adevărat o arată şi faptul că deşi în decursul istoriei Bisericii au fost caterisiţi nenumăraţi episcopi pentru erezie, niciodată nu a fost pedepsit vreun cleric sau certat prin cuvânt că nu s-a grăbit să se rupă pentru aceasta de episcopul eretic, ci a aşteptat condamnarea lui de către Sinod.
    b) fie că rânduieşte obligativitate, fie numai dă un drept, sigur este că acest Canon nicăieri nu spune că cel care a încetat să-l pomenească pe episcopul său, să se lipească de primul episcop pe care îl va afla. Cu atât mai mult nu spune să se lipească de episcopii împotriva cărora se ridică pline de asprime Sfintele Canoane. Clericul care nu pomeneşte pe episcopul său trebuie să se oprească aici şi să nu pomenească pe altul, ci să aştepte cu conştiinţă liniştită judecata Sinodului. Acesta şi numai acesta este înţelesul corect al canonului.
    Dacă, însă, am creat schismă, cum vom cicatriza rănile Bisericii? Pe cât de uşor se creează schisma, pe atât de greu se repară. Citeşte istoria Bisericii şi te vei cutremura. Crezi că este uşor să ţinem piept curentului până la sfârşit? Este bine să nu deschidem stăvilarul, căci odată deschis, curentul va scăpa de sub controlul nostru şi va inunda totul nestăpânit. Atunci când aprindem fanatismul mulţimii – este de ajuns o singură scânteie pentru crearea şi menţinerea schismelor – după aceea este cu neputinţă să mai punem rânduială. De multe ori în istorie necuviinţele au ajuns până la profanări, până la încăierări, până la ucideri. De aici se pricinuiesc schisme înlăuntrul schismelor, dezbinări, împărţiri, fragmentări, nemiloase războaie lăuntrice.
    Nu uita că Sfântul Chiril al Alexandriei, marele apărător al Credinţei Ortodoxe „iconomisea a nu se rupe de cei din Răsărit, care îl aveau în diptice pe Teodor al Mopsuestiei, eretic fiind acesta”. Adică se împărtăşea, din iconomie, cu cei care aveau în diptice un episcop eretic. Nu trage concluzii despre Biserica din
    tăcerea ei. Tăcerea nu înseamnă numai acord sau dezacord, ci înseamnă şi suferire.

    Apreciază

  36. valentin dorneanu said, on septembrie 20, 2014 at 4:17 pm

    dar la Bârlad de ex. la unele biserici, anumite, nenumite mai bine zis, am văzut următoarele:

    – la o biserică a dus cineva canoane sfintilot părinti – Nu o primim ca nu avem ce sa facem cu ea
    – m-am dus si eu cu indemnul sfantului Iustin lansat in 2009 mi s-a zis la fel, nu primim pe față – Sa nu mai vii cu hartiile alea ca sa nu le vada lumea(atunci nu era lume)
    – iar la alte biserici, parohii cum se spune, se fac niște afirmații între oameni,
    – ne-a dat preotul afara ca a avut de strâns bani si episcopul nu e mulțumit – că voia să-l lase pe fiul lui ai la parohie și nu aduce profit pe termen lung… sau, prin alte părți:
    – preotul asta nou a dat bani pt post si ala vechi a facut infarct, dar acum e cât de cât sănătos, și-a revenit cu inima preotul bătrân(l-am văzut și eu că era mai bine)
    – oamenii s-au apucat de tipat la preotul nou si a venit protopopu (asta am vazut si eu)
    sau
    prin ziare vezi ca apar replici – se lauda ăla că a fost numit în funcție de episcop pt. 100 de milioane
    3 preoți caterisiți și-au câștigat în instanță față de Episcopul Hușilor dreptul de a profesa
    – oamenii să tacă și să asculte, n-au voie să știe nimic
    -…. sunt multe – ba că protopopul e mâna episcopului, ba că sunt invenții de presă, ba că mai era și secta turma lui Ilie prin Bârlad.. Dumnezeu știe care-i adevărul.

    – sau și mai vechi – aflu de la un frate care mergea la o biserică în tinerețe și cânta chiar la cor și se împărtășea, iar preotul era cu har, dar a fost dat afară – spun eu că tot când cu turma lui Ilie
    – sau a fost ucis protopopul vechi Angheluță Androne – sau Andronache, dar parcă Androne, prin iradiere cu uraniu de către turma lui Ilie în 97, este într-adevăr mormântul său într-o parohie acolo – la Sfântul Ioan, când merg acolo pe la Biserica aia și mă închid tot timpul simt că aici este Biserică în orașul ăsta, dar nu știu de ce simt asta…. este ceva ciudat în Bârlad !!!

    Apreciază

  37. discerne said, on septembrie 20, 2014 at 5:11 pm

    In primul rand, doresc sa ii iau apararea lui Radu Iacoboaie, care nu a promovat in nici intr-un fel vreo schisma, ci a propus pe blogul sau un material spre discutie – discutia a pornit de la un material care NU ESTE SEMNAT DE EL, dupa cum a subliniat si Saccsiv pentru cei care au citit bine articolul.
    In al doilea rand, diavolul cauta sa separe oamenii, caci de aceea se numeste asa – cum se intampla asta, „putin importa”. Spre exemplu, un ecumenist poate sa fie atras de ideea inselatoare ca: „nu stim daca s-a pastrat tot adevarul de credinta nici in Biserica Ortodoxa, s-ar putea ca Adevarul sa se gaseasca in comuniune cu biserica cutare…” – deci sub pretextul ca ecumenistul care gandeste astfel se socoteste un crestin care merge dupa Adevar, nu dupa Biserica. Drept contraexemplu, un altul (asa cum a FOST Danion Vasile), merge dupa alta idee inselatoare, ca „BOR a fost intinata de ierarhii eretici, prin urmare Adevarul nu se mai gaseste in Biserica Ortodoxa”, deci va cauta, socotindu-se crestin, sa porneasca in cautarea Adevarului in afara Bisericii. Dar daca Adevarul nu este in Biserica, unde altundeva poate sa fie? Dreptcredinciosii marturisitori intru fapta si cuvant, aceia formeaza Biserica, iar Hristos, care este Adevarul, se gaseste in Biserica Ortodoxa, iar pe ACEASTA nu o vor birui portile iadului. Celelalte biserici, precum si toti cei care cauta sa „pescuiasca” „Adevarul” prin alte parti VOR FI biruiti de portile iadului. Astfel, atat ereticii cat si acei credinciosi care cauta din diferite motive Adevarul in afara Bisericii Ortodoxe, cauta pe dracu fara sa stie, iar pentru ei este bine sa ne rugam ca sa isi revina, sa se pocaiasca si sa se intoarca in Biserica cea Vie!
    In al treilea rand, toata discutia asta merge in sfere prea inalte. Haideti sa lasam momentan la o parte ce episcop ar trebui sa pomeneasca preotul in altar si sa ne gandim si la cum ii aducem pe mirenii rataciti inapoi la credinta! Mai mult, eu chiar va adresez intrebarea: se cuvine sa ne rugam impreuna cu un mirean care se considera crestin ortodox, dar este ecumenist fara sa-si dea seama ca greseste? La urma urmei, in biserica, duminica, ne rugam cu totii in speranta ca alcatuim o Biserica, dar nu putem sa ii luam la intrebari pe fiecare ce vine la liturghie ce crede. Totusi, problema pe care o ridic apare atunci cand este vorba despre o rugaciune particulara: te rogi cu Gigel cand te intalnesti doar tu cu el, daca Gigel este ecumenist, sau il tratezi ca pe un eretic si il refuzi? Stiu, incerci sa vorbesti cu el, sa il convingi, sa il aduci la adevar, dar eu altceva intreb. Te rogi cu el sau nu? Eu zic ca nu. Voi ce ziceti? Chiar astept pareri in legatura cu asta.
    Va propun si un text al cuviosului Iosif de la Optina despre rugaciunea credinciosilor ortodocsi pentru cei neortodocsi: http://is.gd/1TXrb4

    Apreciază

    • valentin dorneanu said, on septembrie 20, 2014 at 6:57 pm

      am găsit în acest loc http://is.gd/1TXrb4 unde scrie discerne,
      un cuvânt foarte folositor pentru mântuire despre dreapta credință și deosebirea unui păcat de erezie.

      „Fiindcă erezia înseamnă rupere de Dumnezeu. Ereticul
      e despărţit de Dumnezeul Cel viu şi adevărat şi s-a făcut
      rob diavolului şi îngerilor săi. Cel ce s-a despărţit de
      Hristos (adică, prin învăţăturile mincinoase cu privire
      la Hristos pe care el le mărturiseşte) nu-L mai are pe
      Dumnezeu, pe Care el L-ar putea ruga pentru iertarea
      păcatelor sale şi este pierdut şi rătăcit sub toate
      chipurile”5
      .5 Această deosebire importantă dintre păcat şi erezie se află în întreaga
      literatură patristica. Păcatul e o încălcare a învăţăturilor Evangheliei. Erezia
      este o alterare a acestor învăţături.

      Apreciază

    • raduiacoboaie said, on septembrie 20, 2014 at 9:03 pm

      Mă bucur că devin înţeles. Să luptăm mai mult pentru a păstra Adevărul, Duhul Sfânt, în Biserica Ortodoxă Română!
      FRAŢI ORTODOCŞI, MĂRTURISIŢI CU PUTERE ADEVĂRUL ÎN FAPTĂ ŞI CUVÂNT! Acesta este chiar titlul uneia dintre antologiile redactate de mine, în care am încercat să combat cât mai mult sectele şi ereziile.
      Prin urmare, este total absurd ca Andrei Dinu pe blogul lui, să ne numească pe mine şi pe saccsiv ADVENTIŞTI. Iar alţii să spună că eu îndemn la schismă. Voi ce credeţi?

      Apreciază

      • Liliana said, on septembrie 21, 2014 at 9:56 pm

        Doamne ajuta!
        Daca A.Dinu ar fi ortodox,ne-ar intelege felul de a gindi sau de traire,ceea ce ne preocupa pe noi (mintuirea!).
        Ori nu intelege din ignoranta-nefiind ortodox,presupun,-ori are o intentie rea.
        Dumnezeu sa-l lumineze si sa-l aduca la Adevar.

        Apreciază

    • jad said, on septembrie 21, 2014 at 6:53 pm

      – Parinte, stiti ca se pregateste cel de-al optulea sinod ecumenic. Ce efecte credeti ca va avea el aspra Bisericii?

      – Cred ca acest sinod va fi mai mult unul ecumenic, decat panortodox. Un sinod de amestec. Una-i prietenia sociala, tehnica, politica, alta este prietenia duhovniceasca. Eu niciodata nu am sa pot sa fiu prieten cu un catolic, nici cu un protestant, nici cu un otoman, nici cu un iudaic, nici cu un pagan, nici cu un ateu.

      – Si cum ne raportam la ei?

      – Intr-o familie sunt mai multi frati, nu? Sunt si ascultatori si neascultatori, sunt crestini si necrestini. Sunt si oameni cinstiti, si sunt si banditi si hoti. Suntem creati de Dumnezeu, dar nu toti suntem fiii lui Dumnezeu. Cum pot sa fiu eu prieten cu un adventist care scuipa o icoana a Maicii Domnului? Eu fac cruce, el scuipa crucea; eu sarut icoana, el scuipa icoana. Cum pot eu sa fiu prieten cu el? Se poate? Nu se poate.

      – Stiti ca in doua biserici stim noi, una in Iasi si una in Timisoara, sunt inregistrari facute ca s-a slujit un ritual masonic, oficiat de preoti ortodocsi, ca si la calugarie, un ritual al cavalerilor de la Malta.

      – Nu dau atentie dreptei credinte. Asta este. Nu stiu ce inseamna dreapta credinta. Daca se spune in sinoade ecumenice ca cel ce se roaga cu ereticii sa fie anatema, cum nu ne infricosam? Dar masonii nu sunt eretici? Ce sunt ei? Daca eu ma rog cu un catolic, cu un mason, nu cad sub anatema? Cad. Prieten pot sa fiu cu el, in masura in care cumparam o paine impreuna, lucram un ogor impreuna, facem o masina impreuna, nu? Negot facem, dar in ceea ce priveste credinta, nu. Ce legatura are intunericul cu lumina? Adevarul cu minciuna? Dreptatea cu nedreptatea?

      – Ce sfat le dati credinciosilor care nu mai au in jurul lor duhovnici care sa marturiseasca dreapta credinta si care sa lupte impotriva sistemului acesta antihristic? La cine sa se duca?

      – La Hristos sa se duca. Sa se roage. Ce sa faca altfel? Sa se spovedeasca, sa se impartaseasca, ca harul lucreaza in continuare …daca preotul e hirotonit si nu-i eretic.

      – Dar daca slujeste cu ereticii?

      – Treaba lui, nu ma mai duc. Sa se roage la Dumnezeu. Ce faceau primii crestini cand erau prigoanele acelea pagane? Il slujeau pe Hristos si mureau. Asta e solutia. Ori murim, ori traim, ai Domnului sa fim.

      http://pcmouseblog.wordpress.com/2014/02/17/parintele-ioan-de-la-rarau-despre-cipuri-si-viitorul-sinod-panortodox/

      Apreciază

  38. Emanuel said, on septembrie 20, 2014 at 5:25 pm

    In plus, fata de ce am zis mai sus ca raspuns pentru preotortodox, cred ca ce afirmati voi are si un sambure de adevar : adica chiar daca Tainele ecumenistilor sunt valide, ei se impartasesc spre a lor osanda, adica haric intr-adevar sunr in afara bisericii. In acest punct exista o deosebire intre oficial si haric, adica ei sunt oficial in biserica dar haric in afara ei. Asta nu le invalideaza Tainele dar ei se fac nevrednici de ele, de sf Impartasanie ma refer.
    Iar ca completare fata de citatul din cuv Epifanie Teodorulopulos, pot sa zic ca si imi pare adevarat ca papistasii si-au invalidat Tainele din momentul in care cu ” binecuvantarea ” papei au depus anatemele impotriva bisericii pe masa Sf Sofii. Caci un preot sau episcop care nu mai are impartasire cu biserica si a iesit de buna voie din ea, nu mai are cui sa transmita harul, caci la slujbele lui nu mai participa ortodocsi si desigur episcopii ortodocsi nu mai slujesc cu el. In acest caz este posibil ca Dumnezeu sa ii invalideze Tainele caci nu mai exista riscul ca acest lucru sa afecteze Tainele ortodocsilor. Sper ca ati inteles. Deci odata ce el nu mai are din propria vointa nici o partasie cu biserica faptul ca Tainele i-au devenit invalide nu afecteaza validitatea Tainelor episcopilor ortodocsi. Sigur ca episcopii ortodocsi vor anatemiza cu prima ocazie pe acel preot sau episcop rupt de biserica. O astfel de judecata se poate aplica in cazul bisericii papistase. Totusi de ce sf Fotie nu a anatemizat in acel moment decat pe cardinalul care a venit si a pus anatemele impotriva ortodocsilor in biserica sf Sofii dar nu l-a anatemizat si pe papa ? Adica din acel moment cardinalul acela nu mai avea Taine valide iar papa continua sa aiba ? Cu siguranta sf Fotie s-a gandit ca cardinalul respectiv a actionat din proprie initiativa si ca papa nu va fi de acord cu anatemele lui. Insa datorita faptului ca papa a aratat mai apoi ca era de acord cu acele anateme, anatema sf Fotie a devenit valabila si asupra papei. Dar oare faptul ca Tainele catolicilor au devenit invalide inca din momentul in care ei au dat anatema pe ortodocsi nu a afectat si pe ortodocsi ? Nu, pentru ca arhiereii ortodocsi au aflat de aceste anateme si in consecinta nu au mai slujit cu latinii, la fel si mirenii care au ramas ortodocsi au aflat despre aceste anateme si nu au mai mers la preotii latini. Dupa care a venit si inevitabilul sinod al sf Fotie care a anatemizat pe catolici.

    Apreciază

    • danielvla said, on septembrie 23, 2014 at 1:15 am

      Emanuel,
      Pai faci o greseala!
      Sfantul Fotie a trait mai nainte de marea schizma. Acesta a fost la 1054, deci la jumatatea secolului XI (11), iar patriarhul Fotie a trait in in secolul IX.
      Acel numit al optulea sinod ecumenic a avut loc la 879-880 si a condamnat ca erezie primatul papal si filioque. Atunci a trait Sfantul Fotie. Insusi papa din acel timp a condamnat pe papa dinaintea lui care cazuse in aceste erezii.
      Cel care l-a anatemizat pe cardinalul care a depus actul de rupere de ortodoxie si implicit pe papa si pe cei care l-au urmat a fost patriarhul Mihail I Cerularie.

      Apreciază

  39. preot adam ionel said, on septembrie 20, 2014 at 7:39 pm

    Toaca!Toaca!Scaunelu!Scaunelu!Psaltirea.ro! Dati Ortodoxia mai tare!Dati inimile mai tare! Intai pravila si apoi netul si o sa vedeti ca rugaciunea va da masura statului pe net,care si asta e lucratura lui iscusenie -pierdere de vreme.Iertati ,doar nu sa o comentati la nesfarsit .Stop! si la scaunel!Asta vrea iscusenie ,teologie pe minte,discute contradictorii interminabile-hai sa ii dam o catisma in cap!

    Apreciază

    • mircea.v said, on septembrie 21, 2014 at 1:38 pm

      @preot adam ionel,

      multumim pt sfaturi. Dar e doar un punct de vedere. Da daca se comenteaza la nesfarsit care ar fi problema? Oricum „nesfarsitul” asta este o zi – doua. Pai cand o sa aud la biserica preotul ca imi recomanda carti gen:, „Singur Ortodoxia”, carti cu si despre Sfintii Inchisorilor, inclusiv pr Calciu, Justin… atunci nu as mai avea ce cauta pe net. Da de pe net am aflat despre aceste carti, de pe net am aflat de un Paisie Aghioritul… de un Hronograf, de Omilii la Matei…de „Cartea facerii, Crearea lumii si omul inceputurilor”-Seraphim Rose…
      Asa a spus Parintele Arsenie Papacioc: „Puneti-va la punct!”.

      In concluzie, ne si punem la punct cu teoria (pt ca avem de luptat cu oameni care au studiat teologia la facultate, si care sant fini teologi, si care te invart si rasucesc de ametesti), discutam si pe net ca sa mai aflam unii de la altii, ca sa aflam unii de altii, si incercam sa mai si aplicam din cele citite. Si ce este foarte important in toate discutiile astea este faptul ca sant ca un exercitiu, un antrenament pt lupta/confruntarea cu ratacirile momentului. Mie unul mi-au fost de folos.

      Normal ca trebuie sa existe un echilibru in toate.

      Apreciază

      • tanase said, on septembrie 22, 2014 at 1:43 pm

        @mircea.v said, „Asa a spus Parintele Arsenie Papacioc: “Puneti-va la punct!”.

        In concluzie, ne si punem la punct cu teoria (pt ca avem de luptat cu oameni care au studiat teologia la facultate, si care sant fini teologi, si care te invart si rasucesc de ametesti), discutam si pe net ca sa mai aflam unii de la altii, ca sa aflam unii de altii, si incercam sa mai si aplicam din cele citite. Si ce este foarte important in toate discutiile astea este faptul ca sant ca un exercitiu, un antrenament pt lupta/confruntarea cu ratacirile momentului. Mie unul mi-au fost de folos.” – Adevarat ai grait! Fara „punere la punct”, fara „antrenament” duhovnicesc (ortodoxie si ortopraxie menita sa atraga Harul Duhului Sfant) facut cu toata sinceritatea, nu ai cum sa rezisti in fata tavalugului teologic-sincretist promovat de „cei alesi”.
        Respect!

        Apreciază

    • ayeaye20 said, on septembrie 21, 2014 at 9:01 pm

      @preot adam ionel si nimic de rugaciunea Lui Iisus??????

      Apreciază

  40. valentin dorneanu said, on septembrie 21, 2014 at 6:50 pm

    În momentul de față problema e că oficial, instituția bisericească Biserica Ortodoxă Română nu ne apără în nici un fel prin condamnarea oficială pe față a ereziilor – adică să spună anatemele în Duminica Ortodoxiei ca să știm să nu ne mai ducem la rugăciuni ecumeniste cu credințe străine de credința ortodoxă și străine de Hristos. Ei trebuie să ia o atitudine imediată când vine un ierarh dintr-o țară ortodoxă și spune că ecumenismul este cea mai mare erezie sau pan-erezie, cum se mai numește.
    Ar trebui acum să dea un comunicat important pentru populația ortodoxă a României – Am primit acest îndemn de la Mitropolitul Serafim de Pireu și prin hotărâre sinodală, cu harul Duhului Sfânt spunem – în Duminica Ortodoxiei să numim pe față ereziile și să le dăm anatema ; cea mai recentă este ecumenismul și ca urmare , noi, Biserica Ortodoxă Română, cu harul Sfântului Duh, hotârâm și ieșirea din Consiliul Mondial al Bisericilor.

    dar nici măcar nu e pe la diverse tot ce a îndemnat Mitropolitul Serafim de Pireu – adică să ieșim de sub jugul ecumenismului. Pur și simplu pentru , pentru Patriarhia Română e ca și cum nu ar fi spus nimic, nu ar exista nici un pericol și se poate merge înainte. Eu asta nu văd a fi o mărturisire de credință.

    Apreciază

  41. valentin dorneanu said, on septembrie 21, 2014 at 7:25 pm

    e greu,dar sunt sigur că noi nu putem să realizăm care e completa realitate, adevărata față a acestor lucruri și sunt sigur că ne apără Maica Domnului, aici e Grădina Maicii Domnului dar și noi trebuie să ne rugăm la ea pentru asta.

    Apreciază

  42. preot adam ionel said, on septembrie 22, 2014 at 3:03 pm

    Ieroschimonahul Nil Dorobantu –nebun pentru Hristos al sec 20- un martir din pacate uitat astazi

    Părintele Nil Dorobanţu (1920- 1977)
    Ieroschimonahul Nil s-a născut la Crainici, com Bala, jud Mehedinţi în 1 august 1920, din părinţi Dumitru şi Ana, fiind unul din cei cinci copii. Trece in vesnicie la 27 martie 1977 in satul natal,acolo fiind inmormantat.A fost infiat de unchiul sau(fratele tatalui) care era general al Curtii Regale .A facut studiile la Bucuresti cursurile primare si Scoala de Ofiteri cu Majestatea Sa Regele Mihai .
    Mergand in aplicatie in 1940 in muntii Fagaras cunoaste pe parintele Arsenie Boca,de la manastirea Sambata de Sus si in urma discutiilor cu acesta se hotaraste sa se calugareasca.Dezerteaza din Scoala Militara si este condamnat la moarte de maresalul Antonescu dar scapa datorita unchiului sau ce i-a scos certificat medical ca fiind bolnav psihic.Duhovnicul Casei Regale era Arhimandritul Antim Nica, il ia sub obladuirea lui. In aceasta perioada face Facultatile de Drept , Filosofie si Litere si Telogie pe care le termina cu media 10, fiind considerat o capacitate intelectuala.Este si doctorand la Teologie.Călugărit la manastirea Cocosu cu numele Nechifor a trecut prin eparhiile de Galaţi şi Buzău, hirotonit ierodiacon în 1948 şi ieromonah în 1949. Va primi marea schimă la 6 august 1952 si ia numele de Nil.

    S-a rugat în fața unei icoane astfel: „Doamne, dacă exişti, fă o minune cu mine, să fiu nebun dupa tine!” și odată a fost lovit în piept de o lumină pe care a simţit-o în tot corpul. A căzut din picioare şi a rămas aşa un timp.

    Părintele Nil avea o misiune specială: mergea prin sate și orașe. În loc de salutul obisnuit spunea mereu: Hristos a înviat!
    Având un văr primar, consul în Israel, după ce a fost preoțit, s-a dus acolo; a stat două săptămâni. Știa ebraica la perfecție (plus alte șapte limbi). Le-a vorbit în limba lor din Vechiul Testament, încât l-au purtat evreii pe sus ca pe niște Sfinte Moaște, că-i de-al lor!”
    Tânărul, deţinător al mai multor licenţe(filozofie ,drept) și-a luat între timp și doctoratul în teologie.
    Pe 6 august 1952 primeşte marea schimă monahală şi numele de Nil. A fost schivnicit de Parintele Daniil Sandu Tudor de la Rarău. Conform ritualului, acesta i-a spus :
    – Ai voie să vorbeşti şapte cuvinte pe zi!
    Dar el i-a răspuns:
    – Şapte mii pe zi!!
    Nu degeaba i se spunea NIL Zănatecul; făcea mari năzdrăvănii, asemeni altori mari sfinţi “nebuni pentru Hristos“, cum ar fi: Sfântul Andrei, Sfântul Simion, Sfântul Teofil, şi alţii mai puţin cunoscuţi. Primise această rară harismă a “nebuniei pentru Hristos”.

    Văzător cu duhul, Părintele Nil a ajuns unul dintre cei mai iubiţi duhovnici, numai că era greu de găsit. Iubea sihăstria, fugea de autorităţi şi de oameni. Trăia pustiit prin păduri, numai cu puţină pâine şi apă, mergea desculţ şi se crede că n-a avut decât o dulamă pe el toată viaţa. Dormea în scorburi de copaci, prin clopotniţe părasite şi bordeie săpate în pământ..
    Manastirea pe care o alege este manastirea Tarnita din judetul Vrancea unde timp de 6 luni pana in iulie 1950 aduna 6 frati.Dupa 6 luni manastirea este transformata in manastire de maici si ramane duhovnic timp de 2 ani.In urma reimpartirii eparhiale manastirea trece in administrarea Episcopiei Buzaului si parintele este luat la Episcopie datorita renumelui de care se bucura.La Episcopie nu reuseste sa se acomodeze si pleaca la manastirea Ciolanu judetul Buzau,apoi se transfera la manastirea Tarcau ce apartinea de Episcopia Romanului
    În 1952 îl găsim vieţuitor la Râmeţ, dar cere să fie primit la Nicula:„făgăduind că mă voi osteni aici cu râvnă şi fără pretenţie de salarizare la orice ascultare”, „sârguindu-mă să-mi câştig mântuirea sufletească şi pacea lăuntrică prin rugă, muncă, supunere, cuvioşie şi prin răbdare”, scria la 28 decembrie 1952.
    La Nicula era foarte căutat de credincioşi – lucru ce nu convenea regimului. Este pustnicul care umbla desculţ, descoperit, cu pletele în vânt, îmbrăcat simplu şi încins cu o sfoară, uscăţiv, cu barba puţină. Va fi urmărit, bătut şi alungat de mai multe ori de securitate, de aceea apărea şi dispărea mereu, însă oamenii îl căutau să-i asculte predicile, aspre dar frumoase, să se spovedească, să primească sfaturi. Avea mai mulţi ucenici şi nu se ruşina să mustre autorităţile ateiste cât şi feţele bisericeşti, cum a făcut şi Sf. Ioan Botezătorul.
    Episcopul Teofil Herineanu al Romanului, într-o adresă către Episcopia Clujului, îl prezintă ca ”un adevărat pustnic, străin şi sminteală pentru lume, dar necesar Bisericii”, în contextul slăbirii credinţei şi al prigoanei pe faţă. Episcopul şi-a dat seama de utilitatea şi rolul unui pustnic şi prin cuvinte “meşteşugite” insinuează primirea în eparhia Clujului: „Sub raport material, este complet şi pururi dezinteresat; nu se dă îndărăt de la nici o privaţiune; râvna sa mereu trează şi aprinsă are mare nevoie de stăvilarul prudenţei spre a nu cădea într-o exaltare certată cu raţiunea şi bunul simţ. Dinspre latura banului, a vinului şi a trupeştilor desfătări n-ar putea fi ispitit. Nu este tot atât de rezistent pe latura mândriei; are foarte mult din inocenţa porumbelului şi prea puţin din prudenţa şarpelui; totuşi supravegheat îndeaproape(…), poate fi de mare folos Bisericii prin cultura ce o posedă, fiind licenţiat în Teologie şi Filosofie”
    De fapt episcopul si-a dat seama de un lucru. Partidul juca cu toate piesele pe tabla de sah a veacului 20 iar Biserica juca numai cu pionii.Era nevoie de un nebun ,sa incurce toate planurile.Un nebun ca parintele Nil pentru vremurile acelea era esential.Ce sa faci cu pionii?Cu ei Biserica tipa de neputinta dar nebunul o ia in curmezis cand nimeni nu se asteapta.
    Considerându-şi aici misiunea încheiată, în 25 aprilie 1953 cere învoire pe 6 zile şi nu se mai întoarce la mănăstirea Nicula. În acelaşi an îl găsim deja în Episcopia Râmnicului, probabil la Turnu , în Episcopia Timişoarei şi Caransebeşului precum şi în Arad .
    Iata ce scria intr-un raport al securitatii Pascal Ion ,imputernicit al cultelor zona Arges:,,În 1953 şi-a făcut apariţia în regiunea Piteşti, un călugăr din eparhia Clujului numit Nil Dorobanţu care era considerat „un viu propagandist al misticismului” şi prin urmare, a fost trimis în izolator la mănăstirea Arnota. Acesta avea interdicţie de păşi în alte mănăstiri din regiune, însă „avusese îndrăzneala să apară în catedrala Episcopiei de la Râmnicu Vâlcea şi să ţină predici fără ştirea chiriarhului”, ceea ce i-a grăbit evacuarea înapoi la Cluj.Combaterea şi condamnarea misticismului în rândul clerului era o prioritate.,,.

    Se retrage în acelasi an iar în zona Vrancei, zona Neamtului dar si Vladimiresti unde le-a anuntat pe maici sa se pregateasca de jertfa. . A fost arestat de militie pentru perioade foarte scurte,batut ,schingiuit si maltratat,ajungand sa stea ascuns in locuri stiute numai de maicutele care acum se nevoiau in lume dupa decretul din 1959 cand s-au desfiintat multe schituri si manastiri.Avea un chip de ascet desavarsit si ramanea nopti intregi in biserica la rugaciune.Venea noaptea in biserica Precista din Focsani la maica Marina ,ucenica de la Tarnita ce acum era la pangarul Bisericii datorita decretului din 1959. .Era batjocorit ,hartuit de cei ce nu au aflat si nu vor afla niciodata care este pretul evlaviei si vietii duhovnicesti.Nu vor afla ca modul de viata adus de Hristos si acceptat de om nu poate fi confiscat ,ci doar bruscat si incomodat.

    Apreciază

  43. valentin dorneanu said, on septembrie 23, 2014 at 12:10 am

    Maica Domnului, ajută-ne!

    Apreciază

  44. preot adam ionel said, on septembrie 23, 2014 at 7:31 am

    Dispărea atunci când dorea

    Părintele Nil devenise foarte vestit şi căutat de credincioşi, lucru ce nu plăcea autorităţilor din acea vreme. Poate de aceea şi dispărea tot timpul, la propriu, fenomen supranatural, întâlnit doar la marii Sfinţi, însă nu aşa de des ca la Avva Nil. Apărea când nu te aşteptai, câteodată în două locuri diferite.Era usor ca un fulg ,maica Veronica ii spunea, balerina,, mergea ca si cum ar pluti.
    .
    Părintele Sebastian de la Corod, călugăr la Mănăstirea Sihastru, povesteşte:
    „Eram în 1948. Pe atunci era mişcarea Oastei Domnului. Eu aveam 16 ani. Mai mulţi băieţi şi fete am mers la Mănăstirea Vladimireşti, unde se construiau chiliile. Maicile cărau cărămizile cu samarele sus pe schele; erau nişte copile de 16 – 17 ani. Am luat şi noi băieţii, samarele, şi le-am dus vreo două ture. Vine Părintele Nil (Nichifor îl chema, pe când era doar călugăr) şi-mi înhaţă samarul din spate fără să-l ceară, şi fuge. Dar eu îi spun băiatului care m-a dus pe drumul Vladimireştiului: „Măi frate Vasile, călugărul ăsta nu-i sănătos, îi ţacănit. Dar n-am şi eu dragoste să car?”
    Şi mai târziu, m-am prins că aşa trebuia să car eu: fuga, cum fugea el.
    Parcă-l văd: cu o dulamă maron, încins cu o sfoară, cu picioarele goale şi cu capul gol, chiar dacă era iarnă. Barbă nu avea, decât câteva fire. Măicuţa Veronica îl numea “fetiţa”, iar el o iubea ca pe o mamă.
    Nu-l vedea nimeni când intra în Mănăstire (la Vladimireşti), doar Măicuţa îl simţea când el intra în Biserică şi îngenunchea în faţa Sfântului Altar. Le spunea: „Maicilor vedeţi că “fetiţa”e în Altar!”
    Era cu adevărat un Sfânt, acest Părinte, binecuvântat de Dumnezeu cu multe daruri, inclusiv cu cele mai şocante: al dedublării şi al dispariţiei instantanee.
    Pe urmă, altă dată eu mi-am făcut rasa acolo – în Mănăstire, şi m-am dus de am luat-o. Era o soră de înălţimea mea şi îmi făcuseră probele pe ea (sora Ortansa, de la sat). Aşa că m-am dus s-o iau gata făcută. I-au dat şi Părintelui Nil o rasă nouă. Acuma ce să vezi, la plecare, el în loc să meargă drumul care era, a luat-o pe de-a dreptul. Şi erau multe ciori pe câmp, el le binecuvânta! Ca după toate, eu nu am fost atent să-l urmăresc, ştiindu-l “zănatec“ (aşa-i spuneau toţi), când m-am uitat eu, dispăruse! Şi unde ne-am întâlnit? La gară, dar rasa nu o mai avea, o dăduse de pomană.
    Părintele Ioan când îl vedea că intră în Biserică desculţ, îi trimetea din Altar pe o maică o pereche de pantofi şi-i spunea:
    Păzeşte-l până se termină slujba, ca să-i iei pantofii înapoi, că altfel îi dă de pomană şi nu avem de unde-i da de fiecare dată!

    La manastirea Tarcau venisera 2 securisti sa il aresteze.L-au lasat sa intre in chilie si ei pazeau usa.Au stat vreo 10 minute si ce sa vezi ,suna telefonul manastirii.Era parintele Nil care suna din Bicaz,distanta de cativa km buni si le spune-,,Zi-le la aia care ma pazesc ca eu am plecat ,sunt la Bicaz ,sa vina altadata,,.Securistii au intrat in chilie si parintele nu era inauntru,au plecat mirati .

    Nebun pentru Hristos

    ”Avea încins în jurul trupului, un lanţ peste care, pur şi simplu crescuse carnea. Umbla întotdeauna desculţ, când permitea vremea, iar iarna încălţat în opinci. Purta doar rasa, direct pe piele.
    .
    Îi plăcea să-i tachineze pe securiştii care îl tot urmăreau. Odată, fără să le spună nimic, a începu să se uite cu interes spre cer. Nu era nici măcar un nor, dar el se uita cu mare atenţie .
    – Ce vezi? l-au întrebat securiştii, uitându-se şi ei.
    – Nu văd nimic! Dar măcar aşa să vă mai uitaţi şi voi în Sus, spre Cer!
    Altădată, era la porci, în mijlocul lor, când au venit securiştii.
    – Ce faci acolo? îl întreabă un colonel.
    – Păi, cu ăştia mă împac mai bine decât cu voi!
    Când l-au dus la sediul securităţii, l-au făcut „popă bărbos”. Dar Părintele le-a arătat tablourile cu Marx şi Engels, care aveau bărbi, şi le-a spus:
    – Eu sunt adevărat comunist, că am barbă ca ei!

    Apreciază

  45. preot adam ionel said, on septembrie 23, 2014 at 7:52 am

    Ursul ucenic de la Tarnita

    În pustietatea pădurilor vrâncene, cel mai apropiat ucenic al Părintelui Nil era un urs, ce dormea la picioarele lui; îl învelea şi-i aducea apă. Nişte vânători au vrut să-l împuşte. Ei nu ştiau că ursul era cu Părintele. Acesta, fuga – fuga la Părintele Nil. Când a ajuns la uşă, hop şi vânătorii.
    – Staţi aşa! Este ucenicul meu!, le-a strigat Parintele.
    Le-au căzut armele din mână, s-au îngălbenit la faţă. Avva i-a mărturisit, i-a binecuvântat şi le-a dat drumul, spunându-le: ”Să nu mai omorâţi animalele!“
    Acum să vedeţi cum a ajuns ursul ucenicul Părintelui. Mergea Părintele pe o potecuţă când, pe un copac mare, tăiat, a întâlnit un urs gemând de durere. Avea o aşchie înfiptă adânc într-una din labe. Laba îi era umflată şi plină de puroi. Părintele Nil i-a spus:
    – Moş Martine, dă laba încoace.
    Ursul a întins laba Părintelui, care cu o smucitură adâncă, i-a strâns-o, să-i curgă tot puroiul. I-a sărit în ochi, dar mai întâi a ţâşnit parcă un fel de gălbenuş de ou, mare cât o portocală. Când a ieşit acel gălbenuş de material împuţit, ursul a leşinat.
    Dar nu a stat nici jumătate de oră şi s-a sculat vioi, că de-acum îi scosese toată rădăcina durerii. Apoi i-a spălat rana cu Sfânta Aghiasmă, i-a pus Sfântul Mir, l-a pansat bine cu batiste atinse de moaştele Cuvioasei Parascheva, şi l-a lăsat aşa, pansat. Obosit, ursul a adormit din nou. A doua zi, Părintele l-a dezlegat şi a văzut că mai avea doar o găurică mică în labă. A treia oară, nu l-a mai pansat, pentru că era vindecat.
    Dar a doua zi dimineaţa, în zori, cine era la uşa pustnicului? Ursul, cu un stup de miere de albine. I l-a adus drept recompensă că l-a ajutat. A salutat ca un om cu mâna, apoi a plecat. De atunci a rămas la uşa pustnicului o inscripţie :
    “Animalele sălbatice sunt mai domestice decât limba creştinului!“

    “Priviţi, aşa sunteţi voi! ”

    Odată, la o predică la care asistau şi mulţi oameni din sat, veniţi special să participe la slujbă, Părintele le-a prezentat un schelet, căruia i-a pus la gât un lanţ, o geantă şi alte zorzoane. Ba i-a mai pus şi o ţigară aprinsă între dinţi. Şi în timp ce scheletul stătea drept, legat de un par, Sfântul Părinte le-a vorbit oamenilor:
    – Priviţi, aşa sunteţi voi!
    Atunci ei, îngroziţi, au lăsat fiecare câte o sută de lei (care însemna multi bani, pe vremuri). Părintele a umplut o roabă de bani, a pus o măicuţă la mânerele roabei şi i-a zis:
    – Du banii aceştia la părintele stareţ de la Tarniţa, că eu îi sunt dator.
    Ce se întâmplase? În trecut, stareţul a plecat în staţiune pentru trei săptămâni şi l-a lăsat în locul său pe Părintele Nil care a dat aproape totul de pomană: boii mănăstirii, carul, plugul, grapa, vaca şi viţelul, iapa cu mânzul, până şi patul stareţului, fiindcă venau la el toţi săracii să ceară milostenie.
    După 3 săptămâni, câand s-a întors stareţul, a întrebat:
    – Măi Nil, unde sunt boii?
    – La Domnul, a răspuns el.
    – Dar căruţa, dar grapa?
    – Tot la Domnul.
    – Vaca şi viţelul?
    – Tot la Domnul.
    – Iapa şi mânzul?
    – La Domnul, în Ceruri.
    – Dar, patul meu, unde este?
    – Îl vei avea în Cer, părinte!
    – Ia vino încoace, măi Nil, a spus stareţul.
    A luat un ciomag de lemn de corn şi l-a bătut zdravăn.
    Părintele Nil s-a întors în munţii lui, dar şi-a răscumpărat bătaia, trimiţând acea roabă cu bani, pentru ca stareţul să-şi poată cumpăra cele pierdute.

    Canoane smintite-manastirea Sihastru si Buciumeni

    Odată, Părintele Nil a mărturisit o femeie, care avea păcate multe. I-a dat canon: 120 de ani să nu se împărtăşească. A început femeia să plângă, cu pocăinţă şi cu lacrimi de durere. A lăsat-o vreo două ore, apoi a chemat-o din nou la el:
    – Vino încoace, chiar astăzi te vei împărtăşi. Ţi
    s-au iertat 120 de ani! Cât trebuie să-L iubeşti tu pe Iisus? … Ai să mai păcătuieşti, că ţi-a iertat 120 de ani?
    Pe un altul, tot cu păcate multe, l-a pus să numere frunzele de la un stejar. Cum era să numere?
    – Ei, îţi mai arde să mai faci?
    Iar pe altul, l-a pus să numere firele de iarbă pe câţiva metri pătraţi!
    Acestea erau „canoane smintite”.
    La Mănăstirea Sihastru (de lângă Adjud) unde se mai retrăgea, nu a luat niciodată chilie în incinta Mănăstirii, ci peste şosea, unde erau grajdurile cu păsări şi animale. Însă nu l-a văzut nimeni dormind, nu l-a văzut nimeni mâncând.
    Avea o potecă prin pădure, la mănăstirea Buciumeni – poteca lui. Totdeauna în miez de noapte, mergea la maici şi le făcea Moliftele Sfântului Vasile, pentru că, spunea el: ”Maicile sunt mai ispitite ca noi călugării“.
    Le aduna la miezul nopţii şi le citea Moliftele Sfântului Vasile cel Mare. Dar în fiecare miez de noapte!
    Călugării din Mănăstire au vrut să-i urmeze viaţa Părintelui Nil. Dar Părintele Ioan Iovan a transmis să nu încerce nimeni, că nu reuşeşte. A încercat totuşi unul; se nevoia dormind pe o scară, se legase de păr cu o sfoară şi aşa s-a chinuit vreo şase luni, băiatul acela. A plecat din mănăstire, ca să apară după şase luni… miliţian!

    La manastirea Ciolanu-Buzau

    Prin 1948-1949 a fost trimis la manastirea Ciolanu de episcopul Antim Angelescu pentru revigorarea vietii monahale stiindu-l habotnic ,aspru, necrutator cu sine si cu ceilati..A ramas aici un an.
    .Totdeauna ii lua la rost pe cei care nu urmau caile Sfintilor Parinti.Si asta ii deranja pe multi.Acestia il socoteau scrantit ,nebun,zanatec .De fapt s-a si procopsit cu aceasta porecla de Zanatic.Se intretinea mult cu ieroschimonahul Ghervasie Georgescu. Parintele Ioasaf i-a zis sa scape de acest Nechifor Dorobantu ca este nebun. Parintele a zis clar si apasat:,,Mai parinte Ioasaf – arhimandritul Ioasaf Popa –daca nu avem si nebuni din acestia,nu mai existau crestini si monahi in ziua de astazi.Ca ,de!Toti suntem oameni si ne facem ca suntem buni cu cei din jur.pasuindu-le cusurile si stricand asa Trupul lui Hristos ,care in manastire suntem noi calugarii iar in lume mirenii.Or ,astia ,nebunii pentru Hristos mai indreapta lucrurile.Sfantul Antonie in Pateric zice ca vor innebuni oamenii spre sfarsitul veacurilor.dar tocmai astia vor spune celui bun ca e nebun pentru ca nu-i ca ei.,,

    Apreciază

  46. Emanuel said, on septembrie 24, 2014 at 3:32 pm

    Cateva canoane care clarifica problema caterisirii si a rejudecarii cazurilor :
    1068. -„-.De acum încolo hotărîm ca nici de doi nici de treiepiscopisinodului tuturor episcopilor, după canoaneleapostolice (1, 2, 74) să se judece şi caterisească un episcop prin judecarea celor mai mulţi se va dovedi mai temeinic greşalele celui vrednic de caterisire, fiind de faţă şi cel acuzat…”. Sinod C-pol 2 (a.394).
    1072. -..”Dacă vreun prezbiter ar fi osîndit pentru purtarea sa, elare datoria să apeleze la episcopii vecini ca. aceştia asculltandplîngerea să-l împace cu episcopul său. Dacă nu va face aşa, ci cuîngîmfare se va uni cu alţi răzvrătiţi, despărţindu-se de episcopul său,ar sluji cele sfinte, unul ca acesta să fie dat anatemii şi să piardă loculsău; însă să se cerceteze dacă nu are pîră dreaptă împotrivaepiscopului său”. -Cart. 11.
    1073. -„-.Dacă vreun episcop ar cădea în greşeli şi nu se pot aduna mai mulţi episcopi, ca să nu se întîrzie prea mult, să fie ascultat de 12 episcopi, iar prezbiteml de şase şi diaconul de trei”. -Cart. 12.
    1077. -în caz câ episcopul cateriseşte pe cineva şi acela face apel : „Prezbiterii sau diaconii sînt osîndiţi după ce se va completa mai întîi numărul egal al episcopilor aleşi din eparhiile vecine, pe care i-ar cere cei pîriţi, adică şase pentru cauza prezbiterului si trei pentru a diaconului, împreună cu aceştia fiind şi episcopul celor pîriţi, vor cerceta pricinile, păstrindu-se între acuzator şi pîriţi aceeaşi rînduială a zilelor, a termenelor şi a persoanelor (ca la orice judecată). Cauzele celorlalţi clerici (inferiori) le va cerceta şi soluţiona numai episcopul locului”. -Cart. 20.
    1078. -„Aşijderea s-a hotărit ca prezbiterii şi’ diaconii şi ceilalţi clerici inferiori, în pricinile pe care le au, dacă nu vor fi mulţumiţi cu judecata episcopilor lor, atunci să apeleze la judecata episcopilor învecinaţi şi cum vor hotări episcopii acei chemaţi, cu consimţămînlul propriului lor episcop aşa să rămînă. în caz că vor voi să apeleze de la aceşti episcopi, n-au voie să apeleze la judecata de peste mare (a episcopului Romei), ci la mitropoliţii propriilor eparhii, după cum s-a hotărit de mai multe ori, cu privire la episcopi. Iar cei ce vor apela la judecătoriile de peste mare (la Roma) de nimeni să nu fie primiţi la împărtăşire în Africa”. -Cart. 28.
    „S-a hotărit în acest sinod (de la 409) ca episcopul singur să nu dea sentinţa în propriile sale nevoi judecătoreşti”. -Cart. 107.
    1097. -(Cont. din c. 132). „Cîtă vreme episcopul ar opri de la împărtăşire pe cel astfel afurisit (c. 132) ceilalţi episcopi (judecători) să oprească de la împărtăşire pe acel episcop (abuziv), penru că orice episcop să se ferească a da hotăriri împotriva cuiva, pînă ce nu se poate dovedi judiciar vinovăţia acuzatului şi cu alte dovezi aduse şi de altii „(Ioan 8,17). -Cart. 133.

    Apreciază


Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. vă revine în exclusivitate.

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: