SACCSIV – blog ortodox

Franciscanii trimit o felicitare blasfemiatoare de Crăciun

Church Revolution in Pictures: Franciscans send a blasphemous Christmas card

Franciscanii trimit o felicitare de Crăciun blasfemiatoare

Franciscans International (FI) este un ONG orientat către lupta pentru drepturile omului, imigrație și probleme de mediu. Este un grup social religios militant, care se află în avangarda Revoluției încă de pe vremea lui Ioan Paul al II-lea.

Acum, când Papa Francisc a devenit purtătorul de cuvânt al acelorași idealuri revoluționare, FI se simte in largul său să batjocorească evlavia tradițională.

Într-adevăr, pentru felicitarea sa de Crăciun, organizația nu a găsit nimic mai bun de făcut decât să reprezinte Vizita Preasfintei Fecioare Maria la verișoara ei, Sfânta Elisabeta, ca pe o întâlnire a Preasfintei Fecioare Maria cu Pachamama dezbrăcată.

A reprezenta pe Sf. Elisabeta ca și Pachamama în Vizita Preasfintei Fecioare Maria, este jignitor de grav din următoarele motive:

  1. Idolul indian este dezbrăcat, în comparație cu Sfânta Elisabeta care era îmbrăcată de o modestie desăvârșită;
  2. Idolul indian este însărcinata cu Pământul, ceea ce este o utopie care anunță păgânizarea lumii noastre, în comparație cu Sfânta Elisabeta care era însărcinată cu Sfântul Ioan Botezătorul, care avea să anunțe pe Mesia și încreștinarea lumii;
  3. Presupusa vizită a Preasfintei Fecioare Maria la Pachamama, implică faptul că astăzi, Preasfânta Fecioară Maria o va întâlni pe Pachamama pentru a o ajuta pe aceasta din urmă să nască un pământ nou, întrucât Preasfânta Fecioară Maria, de fapt, a ajutat-o pe Sfânta Elisabeta în nașterea ei. Aceasta este o insinuare blasfemiatoare, întrucât Fecioara Maria nu ar ajuta niciodată la nașterea și dezvoltarea vreunui cult păgân. În schimb, ea a reprezentat întotdeauna calea prin care s-a distrus păgânismul;
  4. A le reprezenta împreună pe Pachamama și pe Preasfânta Fecioară Maria, ambele însărcinate, implică faptul că rodul pântecelui lui Pachamama este în afinitate cu rodul pântecelui Mariei, așa cum a fost Sfântul Ioan Botezătorul cu Hristos. Așadar, idolul Pachamama este în concordanță cu Animismul, Idolatria și Păgânismul, care nu sunt caracteristicile lui Hristos, ci ale antihristului.

Din aceste motive, sugerăm ca (și) catolicii să ceară iertare pentru aceste blasfemii aduse împotriva Sfintei Elisabeta și a Preasfintei Fecioare Maria, a Sfântului Ioan Botezătorul și a Domnului nostru Iisus Hristos.

Textul „mesajului de Crăciun” al „Franciscans International” poate fi citit în fotocopia de mai jos, alături de fotografia autorului acestuia, pr. Markus Heinze, OFM.

(more…)

Mitropolitul grec de Chicago, îl sărbătorește pe Francisc de Assisi prin rugăciuni ecumeniste, împreună cu catolici și protestanți

Posted in ecologism, ECUMENISM, FRANCISC DIN ASSISI by saccsiv on octombrie 7, 2019

CE E AIA? Biserica Ortodoxa a Greciei a daruit papei o “ICOANA” cu “SFANTUL” Francisc de Assisi

Posted in Biserica Ortodoxă din Grecia, ECUMENISM, FRANCISC DIN ASSISI by saccsiv on aprilie 10, 2014

De ce parintele Arsenie Boca l-a pictat pe ereticul Francisc printre Sfinti?

Posted in Arsenie Boca, FRANCISC DIN ASSISI, ORTODOXIE by saccsiv on iunie 5, 2011

Citez din articolul Profetia pictata a parintelui Arsenie Boca:

   Biserica din Draganescu
Pe pojghita varului de fresca din pronaosul bisericii din Draganescu, pe care Arsenie Boca a pictat-o incepand cu anul 1968, parintele a strecurat inexplicabil cateva imagini premonitorii, neobisnuite prin actualitatea lor: telefonul mobil, turnurile gemene incendiate pe 11 septembrie la New York sau naveta Discovery. Desi plasate vizibil pe cei doi pereti laterali de la intrare, scenele respective nu sunt usor de observat, parand a se dizolva pana la contopire in multitudinea altor scene biblice importante: Invierea, infatisarea iadului si a Cetei celor Drepti. Oricat te-ai stradui, din intregul picturii nu distingi nimic, in afara unor chipuri biblice, desenate pe cat de canonic, pe atat de aparte si de potrivit lirismului meditativ din arta parintelui. Biserica Draganescu nu e o sala de muzeu renumit, in care intri doar sa-ti domolesti orgoliul sau curiozitatea intelectuala. La Draganescu trebuie sa vii de mai multe ori si sa ai rabdare, cerandu-i parintelui Arsenie sa-ti „arate”. Dupa o vreme, cu alti ochi si alta stare sufleteasca, incepi sa vezi. Mesajul si proorocia parintelui se afla chiar in fata ta. Cu litere de un rosu sangeriu, sta scris cuvantul: „Faradelegile atrag pedeapsa pe pamant”. Alaturi, intr-o completare tainica si complicat de simpla, apare desenul si toata prefigurarea evenimentelor care vor cutremura iremediabil lumea moderna: de la terorism la modificarea genetica; de la globalizarea mondiala la secularizarea new-age-ista a bisericii lui Hristos.
„Zdreanta rosie, secera si ciocanul, steaua in cinci colturi o sa dispara”
Multe se spun despre minunile si profetiile cuviosului Arsenie Boca. Unii sunt convinsi ca parintele putea intra si iesi prin orice usa zidita, asa cum putea calatori nestingherit prin aer, fiind prezent deopotriva in temnita de la Canal, dar si la inmormantarea mamei sale, din comuna Vata de Sus, aflata in apropiere de Apuseni. Altii se indoiesc, considerand ca toate acestea sunt exagerari venite din idolatrie si nalucire sentimentala; ca sfintenia parintelui nu mai avea nevoie de asemenea efuziuni patetice de admiratie si pietism. Nici acum, dupa 30 de ani de la mutarea sa la cele sfinte, nu stim prea bine daca parintele a prefigurat cu adevarat ororile bolsevismului sau caderea lui Ceausescu, caruia i-a transmis printr-un om al Securitatii ca nu o sa mai apuce anul 1990. Ceea ce stim cu siguranta este ca parintele Arsenie avea darul „inainte-vederii”, dar niciodata nu facea din asta prilej de uimire si de spectacol printre credinciosi.
(more…)

Site-ul CRESTIN ORTODOX il elogiaza pe ERETICUL FRANCISC DIN ASSISI … Care este insa adevarul despre STIGMATELE si VEDENIILE LUI DRACESTI?

Posted in FRANCISC DIN ASSISI by saccsiv on mai 17, 2011

Citez din articolul Francisc din Assisi:

Profesorul Ioan Savin considera prezentarea amanuntita a vietii lui Francisc din Assisi cu atat mai necesara cu atat „viata lui e aproape toata opera lui”. Caci, asemenea parintilor desertului, el isi propusese nu speculatia sau cunoasterea teoretica a lui Dumnezeu, ci o viata evanghelica in care sa imite pe Hristos, asa cum incercasera si altii in Apusul secolului al XII-lea.

Astfel, nici unul dintre predecesorii sai (apuseni) in aceasta incercare nu a izbutit atat de bine ca Francisc o viata care „uneste saracia materiala cu totala bogatie spirituala, lepadarea de lume cu bucuria de a fi in lume, cominarea deplina a simturilor cu gustarea frumusetilor pe care le ofera natura; independenta personala cea mai puternica, cu supunerea disciplinara totala; iubirea cea mai larg cuprinzatoare, cu castitatea cea mai ideala, ignoranta livreasca cea mai uluitoare, cu intelepciunea cea mai edificatoare, care, toate traite, gustate si realizate in acest mare mistic al Bisericii crestine”.

Giovanni (Francisc) s-a nascut in 1181-1182, in Assisi, in pitoreasca provincie Umbria, o localitate din nordul Italiei, ca fiu al lui Pietro di Bernardone, un ambitios negustor de stofe, si al Donnei Monna Pica. Aspiratiile burgheze l-au determinat pe bogatul negustor sa schimbe numele de Giovanni pus de mama in Francesco, pentru ca baiatul sau sa nu poarte numele unui sfant invesmantat in par de camila.

Instalat la tejgeaua tatalui sau, tanarul Francisc devine cel dintai petrecaret zgomotos si scandalizator, indemanatic in a risipi banii tatalui sau, care nu se arata deloc suparat. Inceputul schimbarii acestei vieti este provocat de captivitatea in care cade impreuna cu alti luptatori din Assisi, in urma razboiului cu Perugia. Dupa un an de detentie, intors acasa, reia sirul petrecerilor, care va fi intrerupt de o boala grea. Odata sculat din aceasta boala, printr-o minune spun unii biografi, Francisc hotaraste despartirea de prietenii usuratici si incepe sa caute un alt mod de viata, in care sa se implineasca, incepe sa practice milostenia, daruind uneori chiar si camasa de pe el.

Face un pelerinaj la Roma. Intors de la Roma, se retrage intr-o pestera, unde, cufundat in rugaciune, are prima viziune, auzind un glas care ii spune: „Toate cate ai iubit si ai dorit pe lume va trebui sa le dispretuiesti si sa le urasti. Cand vei face asa toate cele ce pareau dulci si suave iti vor parea amare si de nesuferit, si in toate cele ce la inceput iti vor fi dureroase si respingatoare, vei gasi bunatate si placere nesfarsite”.

Francisc rupe cercul vicios, invingandu-si placerea si dezgustul: intalnind un lepros, rastoarna modul in care vedea pana atunci lumea in general, si pe acesti exclusi din societate si din Biserica, in special, si il saruta pe dezgustatoarele plagi, iar apoi se angajeaza voluntar la leprozeria tinutului.
Intr-o a doua viziune, un glas din crucifixul Bisericii Sfantului Damian, ii cerea sa repare casa Lui. Pentru repararea aceslei biserici, Francisc vinde din stofele tatalui sau, motiv pentru care acesta il cheama in instanta judecatoreasca si apoi in fata episcolului locului.

Francisc ii returneaza nu numai banii, ci si toate hainele de pe dansul, ramanand gol in fata episcopului si a asistentei, zicandu-i lui Bernardone:”Pana acum te-am chemat tatal meu pe pamant. Dar de acum inainte cu adevarat pot spune Tatal nostru care esti in ceruri.” Era o declaratie care descria modul in care Francisc intelegea sa-si improprieze mantuirea si infierea savarsite in Hristos.

Auzind indemnul dat de Mantuitorul Apostolilor, Francisc isi descopera menirea de predicator. Socotindu-le pe toate create de Dumnezeu, Francisc iubea si natura inconjuratoare, predicand la pasarele. Prin predica lui, i se vor alatura doisprece ucenici, care traiau dupa o prima Regula care primeste, in 1209, aprobarea verbala a Papei Inocentiu al III-lea. Regula era alcatuita din sfaturile evanghelice privind saracia si lepadarea de sine.

Prin cersit si munca fizica reuseste sa restaureze atat Biserica Sfintilor Cosma si Damian, cat si Sancta Maria degli Angeli, cea care va fi centrul ordinului infiintat de Francisc si, care va dobandi, incepand cu anul 1216, indulgenta totala.

In anul 1212, Francisc incearca sa sjunga in Orient, pentru a predica musulmanilor, dar naufragiul corabiei il opreste. Intors in Italia, trimite o misisune alcatuita din cinci discipoli la musulmanii din Maroc, misiune care va fi decapitata in anul 1220. Dupa ce afla de martirajul celor cinci, pleaca insotit de doisprezece discipoli in Egipt, cea mai puternica tara araba. Sultanul, chiar daca nu se lasa convertit, este impresionat si il lasa in viata, ceea ce in face pe Francisc sa creada ca nu sosise timpul convertirii musulmanilor.

Se retrage pe muntele Alvernia, impreuna cu patru ucenici care, insa, locuiau in colibe separate. Aici cerea Mantuitorului sa-i acorde gratia de a-l urma si in patimile si suferintele Sale, in durerea si iubirea care L-a indemnat la rabdarea acestei dureri. In urma acestei rugaciuni primeste, printr-o vedenie, stigmatele: ranile de pe Trupul lui Hristos sunt imprimate pe trupul lui Francisc. Acesta este apogeul vietii sale mistice; imitarea lui Hristos realizata de Francisc intr-o viata intreaga este incununata de acest moment.

Dupa acest eveniment Francisc nu mai traieste mult. Chinuit de boala, isi scrie Testamentul, cerand urmasilor sai sa-i respecte regula fara sa o interpreteze, ca nu cumva comentariile sa-i atenueze severitatea sau sa o adapteze. Apoi, asezat gol pe pamantul gol, si-a dat sufletul, la numai 44 de ani, in seara zilei de 4 octombrie 1226.

Primului stigmatizat al Bisericii Romano-Catolica i-au urmat alte sute de „mistici”, calugari ai diferitelor ordine sau laici care, intr-un fel sau altul i-au urmat lui Francisc. In anul 1228, pe 16 iulie, papa Grigorie al IX-lea oficiaza la Assisi slujba de canonizare, iar in anul 1230, trupul lui este stramutat in Catedrala ridicata in cinstea lui, la Assisi.

Iulian Predescu

Pentru a intelege insa care e adevarul cu stigmatele si vedeniile lui dracesti, cititi va rog cu atentie si rabdare articolul COMPARAŢIE ÎNTRE MISTICA LUI FRANCISC DE ASSISI ŞI CEA A SFÂNTULUI SERAFIM DE SAROV:
(more…)