Institutul Tavistock, culoarea neagra, blugii rupti si ingineria sociala a maselor

Sursa: https://www.globalresearch.ca/tavistock-black-cars-torn-jeans-lgbtq/5806687

Tavistock & Alții, mașini negre, blugi rupți și LGBTQ: inginerie socială, manipulare a minții

Ingineria socială a mulțimilor de oameni.

De Peter Koenig, 03 Februarie 2023, Global Research

Negrul este frumos. Întunericul este binele.

Ați observat vreodată că majoritatea mașinilor pe care le vedeți pe străzile orașelor și pe autostrăzi sunt negre? Unele sunt albe, iar altele au nuanțe de gri, argintiu și combinații între acestea? Acestea reprezintă aproximativ 90% sau mai mult dintre toate culorile pe care le au mașinile din SUA și Europa. Este posibil să găsiți ceva mai multe mașini roșii, albastre sau galbene în America Latină, Asia și în Africa. Dar tendința este universală.

Asta cu un scop. Pentru ca oamenii să fie setați să gândească în alb și negru, apoi, în cele din urmă, mai ales în negru, pe măsură ce albul dispare treptat. O întreagă generație nu știe nimic altceva decât că ‘mașinile sunt albe și negre’. Proporția de negru este copleșitoare. Astfel, având opțiuni limitate și fiind expuși în mod constant la aceste limite de culori identice, oamenii încep să gândească, și chiar să le placă asta, în alb și negru.

Asta s-a întâmplat deja în ultimii 20-30 de ani. Și nu numai cu culorile mașinilor. Negrul a devenit o culoare foarte populară în modă. Echipamentele de uz casnic vin în negru. Albul și griul dintre ele se estompează treptat. Aceasta este o ‘coincidență’ planificată. La început aveai de ales între negru, alb și nuanțe intermediare. Acum, toate se reduc treptat la negru.

Avem restaurante întregi în negru, apartamente mobilate în negru. Radio, casetofon, televizor – echipamente de sunet, toate în negru. Sunt fațade negre de case, terase vopsite în negru, covoare și mochete negre. Și tot mai mulți oameni se îmbracă în negru.

Negrul este șic. Negrul este frumos. Mult mai mult decât albul. Nu contează că albul este culoarea divinității. Este abandonat. Surclasat de negru. Divin versus diabolic. Cel din urmă ajunge cel dintâi.

Mintea oamenilor este direcționată spre a iubi negrul. Vibrațiile întunecate emană din negru. Tristețea, disperarea, depresiile sunt reprezentate de întuneric, de negru. Negrul inspiră teamă. Negrul este antidotul bucuriei. Negrul îți scade apărarea, ne face vulnerabili la vibrațiile negative. Negrul este apocaliptic. Negrul ne scade apărarea. Negrul reprezintă o mentalitate planificată a gândirii apocaliptice. Negrul ne pregătește pentru frică și supunere, fără ca noi să ne dăm seama.

Există chiar și paturi negre. Imaginați-vă! Dormiți în întuneric pe un piedestal cu vibrații din lumea subpământeană. Cum îți influențează asta subtil starea de spirit? Face parte dintr-un plan mai mare. Un plan pe termen lung; se derulează de cel puțin două-trei decenii.

Negrul devine integrat în inimile și sufletele noastre. Noi trebuie să devenim o reflectare a negrului. Negrul devine TU, iar TU devii negrul. Tu și negrul sunteți una. Gândind în negru, nu poți scăpa. Este un cult luciferic, un cult al morții.

Ioan Ianolide despre torturile din Inchisoarea Pitesti

Vlad Herman: Ioan Ianolide despre torturile din Inchisoarea Pitesti

S-au practicat toate sistemele de tortură. În prima perioadă, un grup de tineri deznădăjduiţi s-au aruncat cu mâinile şi capetele în ferestre, cu intenţia de a se sinucide, dar n-au reuşit să moară. După ce au fost vindecaţi de rănile căpătate au intrat în „tură”. Majoritatea au intrat de mai multe ori în tură, căci se dovediseră încă „nesinceri”. În „tură” fiecare rezista după capacitatea sa, dar la o tortură nelimitată şi necontenită nimeni nu poate rezista la infinit.

Bătaia cea mai obişnuită era cu pumnii şi ciomagul. Bătăuşii ajunseseră mari maeştri în lovituri date la cele mai vulnerabile părţi ale organismului. Sângele care curgea îi întărâta şi mai mult. Au fost rupte coaste, oase, coloana vertebrală. Au fost capete sparte, timpane distruse, ochi scoşi. Pe un tânăr l-au răstignit cu sfori de două cuie din perete şi a fost bătut în ficat până ce a murit. Cu scârbă Ţurcanu l-a coborât de pe perete şi l-a târât afară, unde autorităţile şi doctorul i-au încheiat proces verbal de deces pentru atac de cord. Altuia i s-a dat să bea apă sărată şi a murit în chinuri groaznice. Multora li s-au scos unghiile. De mai multe ori s-a folosit picătura chinezească, stropul care cădea în capul victimelor zi şi noapte până înnebuneau.

Bătaia se aplica cu rupta sau sistematic. Mulţi au fost puşi pe ciomag şi bătuţi ori învârtiţi până îşi pierdeau cunoştinţa. Cu cât victima era o figură mai reprezentativă, cu atât intensitatea torturii era mai cumplită.

Alt procedeu era “stiva”. Se făcea stivă de oameni, cum se fac stivele de lemne în păduri, apoi ciomăgaşii se urcau sus şi dansau şi loveau, încât victimele urlau de durere. Dar nu era voie să strigi. Cei ce strigau erau pedepsiţi în plus şi li se astupau gurile cu zdrenţele murdare cu care se spălau WC-urile.

Ţurcanu avea „figura leului”: culca pe prici o victimă, se aşeza lângă ea şi începea treptat să o sugrume. Ajunsese să cunoască atât de bine reacţiile oamenilor, încât îşi doza asfixierea de mai multe ori, în doze pe care el le simţea potrivite, până ce omul îşi pierdea cunoştinţa. Printre primele victime a fost Bogdanovici, care era un fel de adversar personal al lui Ţurcanu.

Cineva a observat că în zilele de sărbătoare ori în zilele de post (vineri mai ales) reeducaţii erau şi mai îndrăciţi. De fapt, nu exista nici un moment de destindere. Dacă nu erai sub tortură, atunci erai spectator la tortura altora.

Mulţi au fost bătuţi cu beţe fine peste testicule şi unii au murit. Altora li s-a smuls părul fir cu fir. Dinţii săreau din gură ca fasolea bătută. Alţii au fost spânzuraţi cu picioarele în sus şi torturaţi. Nici limba nu a fost uitată în torturi.

Fragment din cartea Intoarcerea la Hristos – Ioan Ianolide
Foto: Din albumul Icoana noilor martiri ai pamantului romanesc

 

Comentariu saccsiv:

Cititi va rog si:

CITITI CUM II TORTURAU: Mucenicul Costantin Oprişan – cel mai schingiuit tanar de la Pitesti

Desene: Reeducarea prin TORTURA a DETINUTILOR din temnitele comuniste – EXPERIMENTUL PITESTI

 

Video: Aluminiu in zapada

 

Fermierii sunt revoltați: În România, dacă nu ai diplomă de Bac, nu mai poți face agricultură!

Sursa: https://www.g4media.ro/fermierii-sunt-revoltati-in-romania-daca-nu-ai-diploma-de-bac-nu-mai-poti-face-agricultura-subventiile-apia-ar-urma-sa-fie-acordate-doar-fermierilor-care-au-certificate-de-formare-profesionala.html

Ministerul Agriculturii a publicat în dezbatere un ordin de ministru care dă drept de subvenție APIA numai fermierilor care dețin un certificat de formare profesională, relatează Agrointeligența. Această acreditare se obține în urma unui curs obligatoriu la care eligibilitatea este condiționată de diploma de studii medii sau superioare (diplomă de bac sau de licență).

Certificatul se obține în urma unui curs online, de 18 ore, la finalul căruia se dă un test grilă. Cursurile sunt organizate de oficiile județene ale Autorității Naționale Fitosanitare și costă 193 de lei.

Ca să poată urma cursurile, fermierii trebuie să fie minim absolvenți cu diplomă de liceu. Adică să aibă diplomă de Bacalaureat.

”Ca fermieri, vă recomand să faceți presiuni să se schimbe legea, altfel nu veți mai putea lua subvenții de la APIA. Așa mi-a zis funcționarul când eu i-am zis că eu al liceul, dar nu am diplomă. Mi-a zis că fără copie după diplomă nu se poate”, susține un fermer vasluian care face agricultură de mulți ani, dar cu toate acestea, nu se poate încadra să oblină certificatul obligatoriu pentru APIA.

Culmea este că certificatul de formare profesională reiese, conform proiectului MADR,  a fi obligatoriu chiar și pentru fermierii care sunt ingineri agronomi. Adică au aurmat timp de 5 ani cursurile unei facultăți de profil.

”Politicieni noștri nu s-au gândit că cea mai mare parte din fermieri nu au Bac, așa că vor fi obligați să își vândă exploatațiile sau să depindă de unul și de altul, contra cost, să își înființeze și îngrijească culturile. România a ajuns țara în care, dacă nu ai diplomă de Bac, nu mai poți da cu sapa”, susține un alt agricultor.