SACCSIV – blog ortodox

BUNAVESTIRE

Posted in Uncategorized by saccsiv on martie 25, 2016

evangelismos_annonciation

Cititi va rog:

Transcriptul predicii parintelui Mihai Valica tinuta la Manastirea Petru Voda (Bunavestire, 25 martie 2012). Trebuie citita de toti duhovnicii nostri si raspandita in biserici

 

Tagged with: , ,

8 comments

8 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. carmen said, on martie 25, 2016 at 7:37 am

    Buna Vestire, cea mai veche sarbatoare a Maicii Domnului

    Buna Vestire este praznuita de Biserica pe 25 martie. Buna Vestire sau popular Blagovestenia (termenul slav corespunzator celui de Buna Vestire), este praznicul in amintirea zilei in care Sfantul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare ca va naste pe Fiul lui Dumnezeu.
    Buna Vestire este prima sarbatoare confirmata in documente, dintre sarba­torile Maicii Domnului. Data acestei sarbatori a variat la inceput. Astfel, unii o sarbato­reau in ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar in unele Biserici din Apus, ca cele din Spania, Galia si Milano, Buna Vestire s-a sarbatorit pe 18 decembrie.

    Apreciat de 1 persoană

    Răspunde
  2. Adrian said, on martie 25, 2016 at 12:55 pm

    Fraților, de Praznicul Bunei Vestiri, avem o datorie și o bucurie în plus de a cinsti,cum se cuvine, pe toate femeile creștine, dreptslăvitoare, alături și împreună cu care trebuie să lucrăm la împlinirea întregului cuvânt al lui Dumnezeu, săvârșind cu smerenie și dragoste faptele cele bune, întru slava lui Dumnezeu și spre mantuire !

    Tuturor doamnelor care ne odihnesc cu prezența lor, pe acest blog, mulți și binecuvântați ani și Maicuta Domnului să vă fie grabnică mijlocitoare către Fiul ei !

    Doamne ajută !

    Apreciază

    Răspunde
  3. Theodor L. said, on martie 25, 2016 at 1:23 pm

    Urmand exemplul lui Carmen care ne da informatii interesante despre sarbatoarea Buneivestiri, inima-mi da ghes, in ciuda pericolului ca sa credeti ca sunt dubios si trufas, sa va impartasesc un capitol despre Bunavestire dintr-o lucrare a mea. Poate unii dintre voi va veti folosi de versurile si comentariile Sfantului Efrem Sirul, pe care aproape sigur ca le cititi pentru prima data deoarece ele nu au fost traduse inca in limba romana. Deie Domnul si Preacurata Sa Maica sa le cititi cu cu sufletul deschis!

    Maria, Eva cea Nouă. Antiteza Maria – Eva în scrierile Sfântului Efrem Sirul. Ispitirea Evei şi Bunavestire, cele
    două momente cruciale ale omenirii.

    Pentru Sfântul Efrem Sirul, Fecioara Maria reprezintă ochiul curat şi luminos al lumii, ochiul care a primit în dar Lumina Cea adevărată, ochiul prin care toată omenirea, asemuită unui singur trup, a fost luminată întru Adevăr:
    „Când este unit cu o sursă de lumină un ochi devine curat,
    luminează cu lumina care îl hrăneşte, scânteiază cu strălucirea ei,
    devine slăvit cu splendoarea ei, împodobit de frummuseţea ei.
    Ca şi cum într-un ochi, Lumina s-a sălăşluit în Maria;
    I-a şlefuit mintea, I-a limpezit gândirea
    şi I-a făcut curată înţelegerea, făcând fecioria ei să strălucească.” (Imnele Bisericii: 36, 1-2)
    Nici un alt Sfânt Părinte nu a pus în evidenţă cu atâta precizie, artă şi intensitate antiteza dintre Eva şi Fecioara Maria, Eva cea Nouă, aşa cum a făcut-o Sfântul Efrem. Urechea Evei a fost poarta prin care moartea a intrat în lume, în vreme ce urechea Mariei a fost poarta prin care a intrat viaţa:
    „Moartea intrase prin urechea Evei; de aceea viaţa a intrat prin urechea Mariei. Omul îşi făcuse datoriile lui prin lemnul pomului; iar când Domnul a venit le-a plătit prin lemnul Crucii.”( Comentariul la Diatessaron: XX, 32)
    „Înăuntrul unui singur trup – un vas destul de plăpând ca el să locuiască acolo-
    sufletul îşi aşează măreţia:
    minunată este şi naşterea Ta cea din Maria!
    Întocmai precum pornind din sânul fragil al urechii Evei,
    moartea intrase şi se răspândise,
    tot aşa printr-o ureche nouă, cea a Mariei,
    Viaţa a intrat şi S-a răspândit.
    Şi întocmai cum un pom cauzase moartea,
    tot astfel un alt lemn a fost izvorul vieţii:
    printr-unul moartea a învins, prin celălalt a triumfat viaţa.”( Imnele Bisericii: 49, 6-8)
    Dialogul Eva-şarpe este pus în paralel de către Sfântul Efrem cu dialogul Maria-arhanghel pentru a arăta diferenţa dintre lipsa de discernământ şi nepăsarea criminală a Evei care şi-a pierdut veşmântul de slavă prin ispita şarpelui, şi înţelepciunea responsabilă a Mariei care şi-a apărat fecioria închinată dinainte Domnului chiar şi în faţa îngerului. Într-adevăr, atât închinarea adusă Mariei de către arhanghelul Gabriel cât şi răspunsul Fecioarei au reprezentat pentru amândoi încercări cu mult mai grele decât cele la care a fost supusă Eva la ispitirea ei, căci acceptarea de bunăvoie a maternităţii de către cea care dorea să rămână fecioară era mult mai greu de obţinut decât refuzul morţii de către cea care dorea să rămână vie. Cum să o faci pe cea care doreşte să râmână fecioară să accepte de bună voie maternitatea? Şi nu una oarecare, ci maternitatea de care depindea soarta întregii lumi! Iată de ce misiunea lui Gabriel a fost cea mai dificilă misiune încredinţată vreodată unui înger. În vreme ce, aşa cum ne-a arătat Sfântul, porunca pusă Evei reprezenta un avertisment care făcea practic inoperabilă orice ispitire, acceptarea de bună voie a maternităţii de către cea care dorea să rămână fecioară reprezenta prin însăşi punerea problemei o ispită colosală. Dacă Maria ar fi acceptat Bunavestire fără să o cerceteze, Întruparea Domnului nu s-ar fi putut realiza pentru că s-ar fi făcut prin silă şi înşelare, de vreme ce Maria dorea să rămână fecioară şi nici nu auzise despre existenţa vreunei altfel de posibilităţi de maternitate decât cea prin împreunare trupească. Dacă Maria, după cercetare, ar fi dat un răspuns negativ nu ar fi fost deloc de blamat, dată fiind situaţia ei de femeie logodită pe care o maternitate străină o punea la bunul plac al logodnicului ei şi o putea expune omorârii prin lapidare conform legii lui Moise:
    „De va fi vreo fată tânără, logodită cu bărbat şi cineva o va întâlni în cetate şi se va culca cu dânsa,
    Să-i aduceţi pe amândoi la poarta cetăţii aceleia şi să-i ucideţi cu pietre: pe fată pentru că n-a ţipat în cetate, iar pe bărbat pentru că a necinstit pe femeia aproapelui său. Şi aşa să stârpeşti răul din mijlocul tău.” (Deuteronomul 22, 23-24)
    De-abia după ce analizăm evenimentul Buneivestiri ne putem da seama cât de sublim a fost comportamentul Fecioarei Maria. Pe de-o parte, a fost atât de curată la suflet încât nimic în lume, nici chiar îngerul ca purtător al veştii lui Dumnezeu nu ar fi determinat-o să renunţe la feciorie pentru maternitate, iar pe de altă parte a avut atâta credinţă, curaj şi iubire pentru Domnul pe care urma să-L poarte în pântec încât nici o ameninţare din partea lumii în care trăia nu ar fi putut-o face să renunţe la maternitatea cu păstrarea fecioriei. În vreme ce Eva a căzut sub cea mai uşoară ispită posibilă pentru păstrarea vieţii veşnice, Maria a trecut peste cea mai grea ispită posibilă pentru dobândirea Celui Care urma să ne redea viaţa veşnică. E ca şi cum în vreme ce Eva s-a rătăcit pe un drum extrem de larg, bine luminat şi cu multe indicatoare, Maria a reuşit să străbată cărarea cea mai strâmtă posibilă prin pădurea cea mai întunecoasă. Deşi exista exemplul negativ al arhierului Zaharia care a cercetat şi el îngerul şi a fost lovit de muţenie, Bunavestire trebuia să fie cercetată pentru a se împlini. Maria a cercetat fără teamă îngerul. Odată lămurită taina maternităţii fără împreunare trupească, Bunavestire trebuia asumată cu iubire. Numai iubirea pentru Cel pe Care urma să-L poarte în pântece i-a dat credinţa şi curajul de a înfrunta pericolul morţii la care se expunea şi de a se lăsa cu smerenie în voia Lui. Dispreţul Evei pentru Creatorul ei a fost astfel covârşit de iubirea Mariei pentru El. Nu ne-am fi putut gândi la această antiteză abisală Eva-Maria dacă nu ne-ar fi fost indicată de Sfântul Efrem:
    „Să ne minunăm de Maria, care în faţa arhanghelului,
    a pus întrebări fără să tremure şi s-a înformat fără frică.
    Eva, în faţa şarpelui dispreţuit care n-avea picioare,
    nici măcar n-a catadicsit să întrebe.
    Tânăra fată, ea i-a răspuns lui Gabriel.
    Maria n-a pus întrebări pentru a se informa despre Fiul lui Dumnezeu Celui Viu,
    ci a întrebat despre un muritor, acela pe care nu-l cunoscuse.
    Maria a întrebat despre lucruri simple pe Cel care spune adevărul,
    Eva a acceptat toate lucrurile grosolane venite de la Cel mincinos!
    Mama fără discernământ este izvorul durerilor noastre;
    iar sora chibzuită cămara bucuriilor noastre.
    Şarpele care ar fi trebuit întrebat, nu a fost cercetat.
    Hristosul care ar fi trebuit crezut, iată că este cercetat!” (Imnele Bisericii: 46, 11-13)
    Un alt mod de a pune în evidenţă antiteza Eva-Maria este prin compararea lor cu ochii unui trup metaforic al omenirii. În timp ce Eva este ochiul stâng, întunecat, prin care omenirea s-a scufundat în minciună, Maria reprezintă ochiul drept, luminos, prin care omenirea a cunoscut adevărul:
    „Luminează cu învăţătura Ta glasul celui care vorbeşte
    şi urechea celui care ascultă: precum pupilele ochiului
    fie ca urechile să fie luminate, căci glasul le furnizează razele lor de lumină.
    R. Laude Ţie, o Lumină!
    Prin ochi, trupul, cu membrele lui,
    este luminat în diferitele lui părţi, este drept pe toată calea lui,
    este împodobit în toate simţurile lui, este slăvit în diferitele sale mădulare.
    Este limpede că Maria este pământul care primeşte Izvorul luminii;
    prin ea, El a luminat lumea întreagă, cu locuitorii ei,
    care se întunecaseră prin Eva, izvorul tuturor nenorocirilor.
    (Maria şi Eva) în simbolurile lor se aseamănă cu un trup,
    al cărui unul dintre ochi este orb şi întunecat,
    în timp ce celălalt este curat şi strălucitor, oferind lumină pentru întregul corp.
    Lumea, priveşte, are doi ochi fixaţi în ea:
    Eva era ochiul ei stâng, orb,
    în timp ce ochiul drept, luminat, este Maria.
    Prin ochiul care a fost întunecat, întreaga lume s-a întunecat,
    şi oamenii au orbecăit şi au considerat că fiecare piatră
    de care se împiedicau era un dumnezeu, numind falsitatea adevăr.
    Dar când a fost luminată de celălalt ochi
    şi de lumina cerească ce sălăşluia în mijlocul lui, omenirea a fost din nou împăcată,
    înţelegând că descoperirea pe care o făcuse înainte distrugea chiar viaţa ei.” (Imnele Bisericii: 37)
    În fine, Sfântul Efrem pune în evidenţă antiteza Eva – Maria translatând-o spre una nouă, cea dintre Cain şi Hristos, în care ucigaşul şi Dătătorul de viaţă, ambii în calitate de pârgă a pântecelui, primul căpătat prin împreunare, al doilea de la Sfântul Duh, definesc cel mai bine diferenţa dintre cele două mame prototip:
    „Maria a născut fără (ajutorul unui) bărbat. Întocmai ca la început, când Eva a fost născută din Adam fără împreunare, tot astfel (a fost în cazul lui) Iosif şi Maria, fecioară şi logodnică a lui. Eva a născut pe ucigaş, dar Maria a născut pe Dătătorul de Viaţă. Cea dintâi a născut pe pe cel care a vărsat sângele fratelui său, dar cea de-a doua a născut pe Cel al Cărui Sânge a fost vărsat de către fraţii Săi. Prima l-a văzut pe cel care tremura şi fugea din cauza blestemului pământului, cea de-a doua (L-a văzut) pe Cel Care a suportat blestemul şi l-a ţintuit pe Crucea Sa.”( C Diatess II, 2)
    Cu ajutorul Sfântului Efrem, taina Fecioarei Maria în calitatea ei de Nouă Evă devine vădită. În două momente cruciale pentru ea, omenirea a depins de hotărârea unei femei. Prin prima, Eva cea veche, omenirea a fost învinsă de Satan, iar prin cea doua, Eva cea nouă, Fecioara Maria, cea care s-a făcut demnă de a-L purta în pântece pe Cel Care l-a zdrobit definitiv pe Satan, omenirea a repurtat cea mai mare victorie a ei prin forţe proprii. Numai făcând paralela dintre ispitirea primordială şi Bunavestire şi observând roadele neascultării şi cele ale ascultării ne devine evident de ce Fecioara Maria, Maica Domnului nostru este cu adevărat Eva cea Nouă, sămânţa răsărită din Eva cea veche prin care făgăduinţa lui Dumnezeu de a zdrobi capul şarpelui a fost împlinită.

    Apreciat de 2 persoane

    Răspunde
    • el said, on martie 25, 2016 at 5:48 pm

      Theodor L.

      Multumim pentru ca ne-ai impartasit aceasta frumoasa osteneala.
      Maica Domnului sa va bucure pe tine si casa ta !
      Sf Efrem Sirul sa-ti daruiasca har si intelepciune.

      Maica Domnului sa ne lumineze si pe noi pacatosii!

      LUCA 1:24-38

      Iar dupa aceste zile, Elisabeta, femeia lui, a zamislit si cinci luni s-a tainuit pe sine, zicând: “Ca asa mi-a facut mie Domnul în zilele în care a socotit sa ridice dintre oameni ocara mea.”

      Iar în a sasea luna a fost trimis îngerul Gavriil de la Dumnezeu, într-o cetate din Galileea, al carei nume era Nazaret, catre o fecioara logodita cu un barbat care se chema Iosif, din casa lui David; iar numele fecioarei era Maria.

      Si intrând îngerul la ea, a zis: Bucura-te, ceea ce esti plina de har, Domnul este cu tine. Binecuvântata esti tu între femei.

      Iar ea, vazându-l, s-a tulburat de cuvântul lui si cugeta în sine: Ce fel de închinaciune poate sa fie aceasta?

      Si îngerul i-a zis: Nu te teme, Marie, caci ai aflat har la Dumnezeu. Si iata vei lua în pântece si vei naste fiu si vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare si Fiul Celui Preaînalt Se va chema si Domnul Dumnezeu Îi va da Lui tronul lui David, parintele Sau. Si va împarati peste casa lui Iacov în veci si împaratia Lui nu va avea sfârsit.

      Si a zis Maria catre înger: Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu stiu de barbat? Si raspunzând îngerul, i-a zis: Duhul Sfânt se va pogorî peste tine si puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea si Sfântul care Se va naste din tine Fiul lui Dumnezeu Se va chema.

      Si iata, Elisabeta, rudenia ta, a zamislit si ea fiu la batrânetea ei si aceasta este a sasea luna pentru ea, cea numita stearpa. Ca la Dumnezeu nimic nu este cu neputinta.

      Si a zis Maria: “Iata roaba Domnului. Fie mie dupa cuvântul tau!” Si îngerul a plecat de la ea.

      Apreciază

      Răspunde
    • el said, on martie 25, 2016 at 10:38 pm

      Theodor L.

      cunosc si eu tangential, o persoana interesata de aramaica si Sf Efrem Sirul ( Costion numele de botez).
      Doamne ajuta !

      Apreciază

      Răspunde
      • Theodor L. said, on martie 28, 2016 at 12:43 pm

        E Costion Nicolescu. L-am laudat cat am putut in lucrarea mea, dar l-am si criticat acolo unde se impunea – mai ales cand face comparatii cu totul neintemeiate intre Sfantul Efrem si Dante, banuiesc ca sa faca pe plac romano-catolicilor la care si-a facut el teza de doctorat. El si-a publicat lucrarea in 2011 la editura Renaşterea – Cluj Napoca, cu titlul Hristos, Adăpostul, Veşmântul, Hrana, Doctorul şi Leacul omului şi al omenirii pe calea mântuirii – Conţinutul spiritual al nevoilor trupeşti vitale, la Sfântul Efrem Sirul.
        Diferenta intre mine si Costion este aceea ca, pentru Costion, Sfantul Efrem este doar un alt sfant printre sfintii cu opera de cercetat si o face in general corect, ca atare, in vreme ce pentru mine, Sfantul Efrem este singurul sfant care da raspuns teologic la o multime de intrebari extrem de importante. Printre altele, este singurul dintre sfinti care ofera in Comentariul sau la Facere informatiile necesare pentru intocmirea stiintifica a unui model cosmogonic geocentric fundamentat pe existenta cerului tarie mentionat in ziua a 2-a la Facerea. Eu eram interesat de un astfel de model si nu am putut sa-l intocmesc pana nu am citit scrierile autentice ale Sfantului.

        Apreciază

      • el said, on martie 28, 2016 at 8:01 pm

        Theodor L

        multumesc pentru lamurire.
        Din cartile lui Costion Nicolescu ( nu am vrut ai dau numele intreg aici intentionat) vadeste ca din pacate are o intelegere SLABANOAGA a Ortodoxiei , sau mai exact are o Ortodoxie slaba (desi era in cercul celor care-l vizitau pe parintele Staniloae frecvent si cunostea multi parinti induhovniciti, plus studiile lui de teologie la fac din Bucuresti.)

        salutari micilor tai vietuitori cu drag de la noi.
        Maica Domnului sa fie cu voi si sa o vindece pe sotia ta.
        Doamne ajuta !

        Apreciază

  4. Ionut said, on martie 25, 2016 at 5:29 pm

    Cine poate, sa mearga la Catedrala din Sibiu, unde a fost adus spre inchinare Braul Maicii Domnului. Eu n-am reusit 😦
    Iata o stire:

    „Se spune că de-a lungul vremii, Brâul Maicii Domnului a vindecat nenumărați bolnavi, în special pe cei de cancer, și a ajutat să nască mulțime de femei care nu puteau avea copii.

    ”De asemenea, Cinstitul Brâu al Maicii Domnului a făcut să înceteze diferite epidemii: în anul 1813, Brâul Maicii Domnului de la Vatoped a fost adus în Țara Românească pentru îndepărtarea ciumei; în anul 1871, sultanul turc sub a cărui protecție se găsea Sfântul Munte Athos după căderea Constantinopolului, a dus Brâul în țara sa pentru îndepărtarea holerei; în anul 1894 Brâul a fost dus la Kios, pentru a înlătura epidemia care lovise plantațiile de lămâi și portocali”, au explicat reprezentanții Arhiepiscopiei Sibiului.

    Reprezentanții Mitropoliei au declarat că Brâul se va afla la Sibiu până sâmbătă, la ora 9:00 dimineața. În această perioada catedrala este deschisă de la ora 06:30 până la 24:00, însă dacă numărul credincioșilor va fi foarte mare, ora de închidere poate fi prelungită.” (turnulsfatului.ro)

    Apreciază

    Răspunde

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. vă revine în exclusivitate.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.