Articolul zilei (10.07.2015): RUGACIUNE gasita in buzunarul unui SOLDAT RUS necunoscut cazut in timpul celui de AL DOILEA RAZBOI MONDIAL
Iata ce putem citi la Rugăciune găsită în buzunarul unui soldat rus necunoscut căzut în timpul celui de-al doilea război mondial:
Mă auzi Tu, Doamne? Nu Ţi-am vorbit niciodată, dar acum vreau să mă închin Ţie. Ştii că din fragedă copilărie mi s-a spus că nu exişti, iar eu eram aşa de prost, încât am crezut. N-am avut niciodată conştiinţa frumuseţii creaţiei Tale.
Astăzi, deodată, văzând adâncul nemăginirii, acest cer înstelat desupra mea, mi s-au deschis ochii. Uimit, am înţeles lumina lui. Cum am putut fi atât de groaznic de înşelat? Nu ştiu, Doamne, dacă îmi întinzi mâna, dar eu Îţi încredinţez această minune şi Tu vei înţelege: în străfundul acestui iad teribil, lumina a izbucnit în mine şi Te-am văzut. La miezul nopţii vom ataca, dar nu mi-e frică, Tu ne priveşti. Ascultă! Se dă alarma. Ce voi face? Îmi era aşa de bine cu Tine. Vreau să-Ţi mai spun ceva: Tu ştii că lupta va fi grea. Poate că în noaptea asta voi bate la uşa Ta. Cu toate că nu Ţi-am fost niciodată prieten, îmi vei da voie să intru când voi sosi?
Dar nu plâng, vezi ce mi se întâmplă, mi s-au deschis ochii! Iartă-mă, Doamne! Plec şi nu mă voi mai întoarce, cu siguranţă, dar, ce minune! Nu mai mi-e frică de moarte!
Rugăciune găsită in buzunarul unui soldat necunoscut căzut in timpul celui de-al doilea război mondial. Traducere făcută din limba franceză după cartea lui Michel Evdochimov – La prière des chrétiens de Russie, Editions C.L.D., Chambray-les-Tours, 1988
Adevarat rus, caci un rus adevarat e doar cel ortodox! Traiasca rusia ortodoxa, Traiasca tarile ortodoxe! Fratilor nu v-ati gandit niciodata cit de „mandri” recunascatori ar trebui sa fim lui Dumnezeu ca ne-a ales sa fim un neam ortodox?! Of Doamne de ce nu am vrea sa facem o alianta a tarilor ortodoxe?!
ApreciazăApreciat de 4 persoane
ehee, o alianta, noi vrem, dar capii nostri nu vor, de aia
ApreciazăApreciat de 1 persoană
FOARTE FRUMOASA RUGACIUNEA ! EXCELENTA ! IATA FRUMUSETEA ORTODOXIEI ! IATA PUTEREA DE MANTUIRE, DE NADEJDE, DE RIDICARE A UNUI OM CAZUT, DE INVIERE A UNUI OM DIN MORTI !
DA ! CU ADEVARAT. O ALIANTA A POPOARELOR ORTODOXE : ROMÂNI, GRECI, RUSI, BULGARI, SARBI, GEORGIENI…AR FI DE NEINVINS. DE ACEEA OCCIDENTUL NELEGIUIT, IUDEOMASON, LACOM SI PARSIV, S-A STRADUIT DI. TOATE PUTERILE, SA TINA POPOARELE ORTODOXE CAT MAI DEZBINATE !!! PENTRU ACEASTA OCCIDENTUL S-A ALIAT CHIAR CU PAGANII, CU TURCII, INCEPAND CU PACTUL DINTRE FRANCISC I, SI SOLIMAN MAGNIFICUL. OCCIDENTUL S-A STRADUIT DIN TOATE PUTERILE SA IMPIEDICE PE RUSI SA PROTEJEZE POPOARELE ORTODOXE DIN BALCANI, SA RECUPEREZE CONSTANTINOPOLUL, RAZBOIUL CRIMEII ESTE CONCLUDENT IN ACEST SENS CAND AU FOST DE PARTEA TURCILOR !!!
DE ACEEA SF. VOIEVOD STEFAN CEL MARE SPUNEA CA NU TREBUIE SA AVEM INCREDERE IN OCCIDENT, CARE E GATA IN ORICE MOMENT DE TRADARI SI VANZARI !!!
ApreciazăApreciază
Manifestatie in Georgia, impotriva degenerarii fizice si morale a tarii
Facebook Twitter Google+ VK
De: Redactia Stiri, in categoria Lifestyle la 10-07-2015 05:14
Harta Tbilisi »
Stiri din Tbilisi »
Informatii Locale
Desfiintati organizațiile anti-stat din Georgia! – acesta este apelul participantilor la un miting recent din Tbilisi, Georgia, la care au participat clerici și credincioși din mai multe biserici.
Ei sustin ca unele organizatii non-guvernamentale, finantate de un număr de țări occidentale, promoveaza coruptia în Georgia.
Nu este adevărat că ele exprimă voința publicului, au declarat manifestantii, pentru că, de fapt, aceste organizații exprima puncte de vedere nepopulare, apartinand unor agenți ai unor state străine, aflati în Georgia.
Acțiunile lor au un caracter anti-stat, conform unui reprezentant al „Uniunii Părinților Ortodocși”, și promit degenerarea fizica si morala a Georgiei.
Țara trebuie să lucreze cu organizații non-guvernamentale care sunt finanțate de popor, au mai spus manifestantii, cerand limitarea activitatii organizatiilor non-guvernamentale straine.
http://lonews.ro/lifestyle/19875-manifestatie-in-georgia-impotriva-degenerarii-fizice-si-morale-a-tarii.html
PE CAND SI LA NOI O ASTFEL DE REACTIE, PERFECT INDREPTATITA, IMPOTRIVA „VALORILOR” OCCIDENTALE ?
ApreciazăApreciază
Oare cand se va pune o Sfanta Cruce si la capataiul acestor oameni ? Ca au doar niste stele comuniste deasupra lor.
ApreciazăApreciază
Cred ca acel soldat a fost nascut din nou/nascut de sus cand a scris acea rugaciune! (asa cum scrie la Ioan 3:3)
ApreciazăApreciază
Către Dumnezeu
Mulţumire să-ţi aduc
Doamne Sfinte – ce-aş putea?
Afară de-o inimă blândă
Cu-a Ta sfântă pace-n ea.
Pentru fiece suflare
Pentru fiece clipire,
Mă închin şi îţi aduc
Smerita mea mulţumire.
Aerul ce-n piept mi-l dai
Lumina ce mă străbate,
Gândurile bune-n minte
TU-mi faci inima a bate.
Roua, ploaia, norii, cerul
Piatra, lemnul, pânza, fierul,
Toate bune le-ai făcut
De la Bunul Început.
De-aş fi avut atâtea guri
Câte fire de păr am,
Să TE cânt şi PreaMăresc
Tot nu cred că eu puteam.
Cum să laud infinitul
Eu ce sunt numai un punct,
Când zdrobit e de păcate
Sufletul meu defunct.
Slava Ta, mi-ai dat din Ceruri
Chiar cu un înger m-ai păzit,
Dar n-am vrut să o îmbrac
Iar pe el l-am izgonit.
DOAMNE, TU cu-a TA răbdare
Pe mine mult m-ai uimit,
Că m-aştepţi şi-mi baţi la poartă
Chiar când rău m-am împietrit.
Voia Ta, cea Sfântă Toată
Tare-aş vrea să o-mplinesc,
Dar cu firea mea cea slabă
Foarte mult mă lenevesc.
Ochii TU mi-i fericeşti
Cu cei doi aştri cereşti,
Dar eu caut spre-ntuneric
Unde-i duhul luciferic.
N-am lumina slavei Tale
Că mereu te-am părăsit,
Şi în loc de osanale
Foarte tare te-am rănit.
Cu promisiuni deşarte
Zilnic eu te amăgesc,
Căci în loc de sfinte fapte
Tot păcatul îl slujesc.
Cât e cerul de-nstelat
Noaptea când este cristal-senin,
Tot mai mult e-al meu păcat
Şi în suflet am venin.
Mă cutremur şi tresalt
Când aud a Ta chemare,
Însă de plăceri robit
Lui satan dau închinare.
Doamne Sfinte, cum de poţi
Aşa negru precum sunt,
Să m-aştepţi şi să mă rabzi
Pân la recele mormânt.
Fiecare răsuflare
E un dar divin-ceresc,
Doamne, mare binecuvântare
Prin plămâni zilnic primesc.
Pâlniile inimii,
Mi le îndulceşti,
Cu triluri de păsări
Psalmi duhovniceşti.
Căci urechi mi-ai dat
Spre bun-auzire,
Credinţa cea Dreaptă
S-o am Mântuire.
Ochii mi i-ai dat
Minţii luminare,
Zilnic i-ai scăldat
Cu raze de soare.
Culorile toate
Mi le-ai dăruit,
Dar eu cu păcatul
Ochii mi-am rănit.
Mi-ai dat pe aceştia
Ca să Te slăvesc,
Pe Tine şi-aproapele
Să nu vă rănesc.
Tot la fel şi gura
Nu spre vorbărie,
Graiul, vorba, glasul
Să dea slavă Ţie.
Doamne cât de dulce
Este vorba bună,
Şi cum lângă blândul păstor
Oile smerit se-adună.
Braţe, mâini, picioare
Bune mi le-ai dat,
Dar nu totdeauna
Binele-au lucrat.
Dar tu ştii Stăpâne
Cât de mult greşesc,
Şi ades la rugă
Cu-amar mă căiesc.
Dă-mi Doamne ruşine
Şi multă sfială,
Să n-aleg păcatul
Sau altă greşeală.
Mâinile să mângâie
Suflete ce tânguie,
Lucrând fapte bune
Sfânta Rugăciune.
Dă-mi Doamne putere
Ca la tot ce-mi cere,
Să nu-i dau cumva fiere
Ci doar lapte – miere.
Caută spre mine Doamne
Haină grea şi ponosită,
Căci sunt un sărman lepros
Ce vrea una primenită.
Vreau să scutur lepra
Pe omul cel vechi,
Să primesc Credinţa
Prin ochi şi urechi.
Tot ca slabănogul
Ce mâna a-ndreptat,
Dă-mi Doamne poruncă
Să-mi iau al meu pat.
Ca lui Bartimeu
Dă-mi Doamne lumină,
Şi în al meu suflet
Hristosul să vină.
Nu mai pot s-aştept
Înc-o zi în plus,
Vreau să-l simt pe Cela
Cei zic toţi Iisus.
Iesle vreau să fiu
Pentru Domnul meu,
Şi-n ea să-L cobor
Pe Cel Sfânt mereu.
Ruga mea puţină
Doamne să n-o treci
Eu un fiu de tină,
Vreau cu Tine, în veci.
Cel mai mult, Nădejdea
Eu o preţuiesc,
Şi oricât de greu îmi e
Doar la Domnul mă gândesc.
Către Dumnezeu, haideţi Sus mereu
Amin !
ApreciazăApreciază
Glas de copil
Mami, tati de ce simt
Că-mi este de voi dor,
Şi atunci când vă privesc
Mă cuprinde-un sfânt fior.
– Scump copil, dorul ce-l ai
E de fapt de sfântul rai,
El vine din veşnicie
Şi durează pe vecie.
Dorul e o fierbinte chemare
Către Sfânta Treime – care,
Pe suflet îl trimite-n lume
Nectar duhovnicesc să adune.
Milostii, fapte bune
Privegheri la rugăciune,
Sunt doar câteva isprave
Ale sufletelor brave.
Mamă, tată ce e cinstea
Şi cât oare preţuieşte,
Vă rog ca să îmi răspundeţi
Cum ştiţi voi duhovniceşte.
– Fiul nostru, cine-n viaţă
Cinstea mult o preţuieşte,
Nici un rău cumva nu face
Nici în gând nedreptăţeşte.
E corect şi serios,
Om bun şi cuviincios,
Muncitor sârguincios
Are pildă pe Hristos.
Tată, mamă ce-i răbdarea
Tot aud că-i aşa rară,
De ce oamenii o izgonesc
Cu purtarea lor afară?
Sufleţel, copilul nostru
Răbdarea – una din cele 3 fiice,
Ce alcătuiesc smerenia
Uite, mama o să-ţi explice.
Dragostea şi cu răbdarea
Sunt alături de blândeţe,
Daruri sfinte de la Domnul
Prin care ne-a dat bineţe.
Răbdare ne-a învăţat
Domnul nostru Iisus Hristos,
Când atunci pe Drumul Crucii
I-au zdrobit fiece os.
Umilit, batjocorit
Asuda cu sânge sfânt,
Iar cu lacrimi-ndurerate
A udat acest pământ.
Tot aşa şi noi azi oamenii
Cu pace tot să răbdăm,
Şi în loc de grea ocară
Pe toţi să-i binecuvântăm.
Dând iertare sinceră
Celor ispitiţi,
Ca mereu să fim
De rău izbăviţi.
Acum bine înţeleg
Doar cei mândri n-au răbdare,
Căci cine n-are smerenie
Nici pe Domnul în sine n-are.
Mamă tată, dar frumosul
Cum îl puteţi defini,
Vreau să ştiu, sufletul nostru
Se poate cu el primeni ?
Draga tatei, mult mă bucur
Pentru a ta nevinovăţie,
Sufletul să îţi păstrezi
Mereu într-o curăţie.
Fata tatei, sufleţel
Lucrul bun – divin frumos,
E primit, de-i săvârşit
În Treime, în Hristos.
Pacea, mila şi iertarea
Sunt cereştile virtuţi,
Şi paşi maşi spre Ceruri faci,
De le ai şi le-mprumuţi.
Bunătatea sufletească,
Credinţa DreptMăritoare,
Sunt cu iubirea de semeni
Frumosul şi căldura din soare.
Soarele lumină este,
Şi oare ce-i mai frumos,
Ca lucrarea celor sfinte
În viaţa de ortodox.
Vreau să te întreb acuma
Mereu blând şi bun tată,
Ce e oare mântuirea
Şi cum poate fi lucrată.
Ce întrebare complicată
O să îţi răspund îndată,
Dar să ştii că-i cea mai mare
Este marea întrebare.
Mântuirea, izbăvirea
Sau la Cer suflet suirea,
E să-ţi birui a Ta voinţă
Cu sudori, cu nevoinţă.
Să îţi tai propria voie
Şi să te smereşti,
Domnului să i te-nchini
Şi Lui să-i slujeşti.
E o luptă cu mândria
Cu părerea, ironia,
Cu capcana judecării
Şi cu ispita înălţării.
Cu părerea cea de sine
Cum că tot ce faci e bine,
Şi că-n multe ai dreptate
Of, ce vorbe necugetate.
Toată viaţa e o luptă
Cu gândurile, cu simţirea,
Şi doar cel ce biruieşte
Dobândeşte mântuirea.
Gândeşte-te bine însă
Chiar atunci când ruga spui,
„Să se facă Voia Ta ”
Deci a cui ? A Domnului.
Ia aminte tu copile
Căci ceea ce ceri,
E să faci Voia Cea Sfântă
A Domnului din Cer.
Să răspunzi mereu la frig
Doar cu raze de căldură,
Şi cu dragoste la toţi
Chiar de îţi arată ură.
Mamă, tată acum da
Foarte bine înţeleg,
Că în viaţă, pe pământ
Doar ce-i bun eu să aleg.
Şi ca o albină
Ce soarbe nectar,
De la Domnul Sfânt
Să cer să-mi dea Har.
Şi cu-a Lui putere
Eu să izbândesc,
Ca mereu să urc
Spre Raiul ceresc.
Lupta-i nevăzută
Cu relele duhuri,
Şi pe toţi ne luptă
De sus din văzduhuri.
Lupta cea mai mare
Se dă sus în minte,
Şi Domnului cer
Doar să fiu cuminte !
Pace, armonie, cuminţenie şi sfială să ne dea Domnul tuturor.
Şi glas de copil!
Amin !
ApreciazăApreciază