Valentin Stan, despre războiul dintre Rusia și Ucraina: „Niciun rus nu a murit DEGEABA în război. Ei și-au atins obiectivele”
Într-o ediție recentă transmisă live de Gândul, profesorul universitar și analistul politic Valentin Stan a vorbit despre ultimele evenimente care au avut loc pe frontul din Ucraina. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.
În contextul războiului dintre Rusia și Ucraina, Valentin Stan aduce în fața publicului victimele din urma atacurilor. Profesorul susține că toți rușii care au decedat în război și-au îndeplinit un scop bine definit și anume să întregească Rusia. În vreme ce, la polul opus, se află ucrainienii care au avut un sfârșit tragic, fără rost. Stan crede că acest război este inutil și a fost pornit în pofida rațiunilor care țin de umanitate.
„Dacă e ceva care pe mine mă îngrozește și mă oripilează este acest tribut de vieți umane care s-au pierdut într-un război inutil. Doar pentru că niște șmecheri la scara istoriei cu un cinism care nu poate fi egalat cu nimic, au decis în pofida tuturor rațiunilor care țin de umanitatea noastră, să pună acest război în mișcare. Mă doare inima pentru fiecare ucrainean care a murit acolo degeaba. Pentru că dacă mă refer la rușii care au murit, ei n-au murit degeaba. Rușii au întregit Rusia, și-au atins obiectivele. Ei s-au acomodat la tactica și tehnica de război a puterilor occidentale. Rusia s-a recalibrat, s-a resetat la scară globală și e capabilă să-și susțină efortul de război. Niciun rus care a pierit în război nu va fi uitat, dar ucrainienii au murit degeaba. Nu vom fi martori la renașterea Ucrainei, a declarat Valentin Stan.”
Incepand cu minutul 1:41:19:
Emisiunea o puteți urmări pe mariustuca.ro, miscareaderezistenta.ro, pe paginile de Facebook Marius Tucă și Gândul, și pe canalul de YouTube Gândul. ”Tineți aproape!”
BBC: Rușii pătrund ca prin brânză deoarece în Ucraina s-au furat banii de armament. Sau s-a trădat. Sau e prostie
Stiri pe surse: Situație incredibilă în Ucraina: s-au furat banii de armament, iar rușii pătrund ca prin brânză
O situație neverosimilă se produce pe frontul din Ucraina pe frontul de la Vovchansk. Denys Yaroslavskyi, șeful unității de elită din armata Ucrainei, arată faptul că pe linia frontului de la Vovchansk, terenul nu a fost minat, iar armamentul lipsește cu desăvârșire, asta deși banii s-au alocat și ar fi trebuit să existe. Ucraina a primit ajutoare de miliarde de euro din partea SUA și a țărilor din Europa, dar se pare că fenomenul corupției nu poate fi stins nici măcar de amenințarea războiului, informează BBC.
În aceste condiții, Yaroslavskyi susține că, fie este vorba despre corupție, iar banii pentru armament au fost furați, fie este vorba despre o trădare de proporții.
„Nu a existat o primă linie de apărare. Noi am văzut-o. Rușii au intrat pur și simplu. Au intrat pur și simplu, fără să existe niciun câmp minat”, spune el.
El arată o înregistrare video de la o dronă filmată cu câteva zile în urmă, în care se văd mici coloane de trupe rusești care trec pur și simplu granița, fără să întâmpine nicio rezistență.
Yaroslavskyi susține că, în acte, s-au alocat sume uriașe pentru a construi o linie de apărare, dar în momentul în care rușii au ajuns la fața locului, minele și armamentul lipseau cu desăvârșire.
„Fie a fost un act de neglijență, fie de corupție. Nu a fost un eșec. A fost o trădare”.
Se știa că rușii vor pătrunde pe la Vovchansk
Toată lumea știa că această incursiune avea să se întâmple. Atât serviciile secrete ucrainene, cât și cele occidentale știau că Rusia își constituise forțe peste graniță – estimându-se că aceasta a adunat până la 30.000 de soldați.
De asemenea, președintele Vladimir Putin își declarase public obiectivul de a crea o zonă tampon în interiorul regiunii Harkov pentru a proteja teritoriul rusesc de loviturile de artilerie ucrainene.
De ce preotul Ciprian Mega a mintit referitor la actorul Dorel Visan si masonerie?
Vizionati, va rog, incepand cu minutul 15:20:
Transcript:
„Preotul Ciprian Mega: Foarte josnic mi se pare atacul la adresa domnului Visan.
Ai vazut ca un ziar din Cluj a scris ca imediat ce s-a intors de la Moscova, Dorel Visan ar fi fost premiat de masonerie. Apoi mai multe publicatii au preluat aceasta stire care s-a rostogolit, cu scopul evident de a-l denigra pe domnul Visan si desigur de a duce in derizoriu participarea noastra la acest eveniment din capitala Rusiei.
Cei care au gandit acest atac stiau ca oamenii care ar intelege demersul nostru sunt cei cu gandire conservatoare. Majoritatea fiind reticienti in ceea ce priveste masoneria. Eu insumi iti marturisesc ca detest aceasta organizatie din care am convins mai multi cunoscuti sa iasa.
La randul sau, domnul Visan, care a trecut prin aceasta ratacire, sa zicem, in viata dumnealui, a iesit din masonerie. Si a iesit in urma cu peste 20 de ani. Am discutat mult pe aceasta tema si stiu cum se raporteaza dar nu a facut caz de acest lucru, dumnealui fiind intotdeauna discret in ceea ce priveste viata sa privata.
Sigur, noi in multe privinte se intampla sa nu fim de acord. Adesea ne contrazicem dar am apreciat intotdeauna la acest bun prieten al meu calitatea de a ceda inaintea opiniei celuilalt cand este, desigur, acea opinie argumentata corect si elegant.
Acum cand iti trimit acest mesaj, domnul mesaj se afla inca la Moscova. Deci nu a primit vreun premiu zilele acestea la Cluj in urma calatoriei moscovite, asa cum au sustinut jurnalistii clujeni.
M-as bucura ca aceasta lamurire sa-i linisteasca pe cei ingrijorati de aceasta tema, intrucat domnul Visan nu mai este mason. Repet, nu mai este mason demult. In schimb, nu ar fi rau ca cei care au distribuit aceasta stire falsa si rauvoitoare sa prinda curaj si sa-i traga de urechi pe masonii … pe acei masoni care inca au activitate intensa. Mai ales pe cei din cler, pentru ca sunt inca multi preoti si multi Ierarhi care fac parte din aceasta organizatie care desparte sufletul omului de Biserica lui Hristos.”
Este vorba despre filmul „21 de rubini”:
Eu nu m-am linistit deloc, ba mai mult m-am nelinistit dupa aceasta declaratie a preotului Ciprian Mega. Ascultati, va rog, incepand cu minutul 0:28, inregistrarea ce am postat-o la articolul VIDEO. Actorul Dorel Vișan a primit titlul de Mare Maestru de Onoare al Ordinului Masonic Umaniterra Cluj-Napoca. Iata si transcriptul:
„Adrian Toader Williams: Iubiti frati si surori, in functiile si demnitatile voastre, astazi 13 aprilie 6024, anul luminii, respectiv 2024, anul profan, avem onoarea sa-l avem printre noi un vechi frate in Ordinul Initiatic al Francmasoneriei, care a intrat in adormire acum cativa ani dar este un lucru foarte bine stiut si anume fapt ca masonul nu se opreste niciodata din munca sa.
Iar maestrul Dorel Visan, actor cu peste 70 de filme, scriitor a numeroase carti, proza si poeme, inclusiv psalmuri, locul intai luat la Vatican la un concurs de psalmuri…
Dorel Visan: Poezie religioasa.
Adrian Toader Williams: Poezie religioasa. Un filosof desavarsit, un om de o spiritualitate, care eu unul n-am mai avut ocazia sa intalnesc si ma bucur ca am privilegiul de a fi prieten de multi ani si am avut privilegiul ca personal sa-mi recite si rerecite Eminescu si nu numai, atatea lucruri intelepte, ca nu poti obosit vreodata sa stai sa-l asculti.
Acum cateva luni l-am invitat sa accepte sa revina in francmasonerie, sa zic, ca Mare Maestru de Onoare a Ordinului Masonic Umaniterra si a acceptat.
Am mai discutat si a acceptat.
Am mai discutat si a acceptat si rereconfirmat si iata ca astazi, aici, in Orientul Targu Mures avem aceasta ocazie ca sa il primim in randurile noastre pe maestrul Dorel Visan ca Mare Maestru de Onoare Ad Vitam.”
Deci, de ce a mintit preotul Ciprian Mega?
Pe 10 mai 1877, a fost adoptată oficial Independenţa României. Participarea Principatului României la Războiul Ruso-Turc din anii 1877–1878
Pe 10 mai 1877, a fost adoptată oficial Independenţa României de către Carol I:
Conform https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_de_Independen%C8%9B%C4%83_al_Rom%C3%A2niei
Războiul de Independență al României este numele folosit în istoriografia română pentru participarea Principatului României la Războiul Ruso-Turc din anii 1877–1878. În urma acestui război, țara și-a obținut independența față de Imperiul Otoman, alături de Serbia și Muntenegru. Pe 4/16 aprilie 1877, România și Imperiul Rus au semnat la București un tratat care permitea trupelor ruse să traverseze teritoriul țării în drumul spre Balcani, cu condiția respectării integrității teritoriale a României.
Inițial, până târziu în 1877, Rusia nu a dorit intrarea României în război, nedorind ca aceasta să participe la tratatele de pace pentru împărțirea teritoriilor, însă rușii s-au lovit de o puternică rezistență, suferind pierderi grele în asalturi repetate, și neputând înainta în Balcani dincolo de trupele (40.000 de soldați) conduse de Osman Pașa, care se cantonaseră în cetatea Plevna.[8]
În România a fost declarată mobilizarea trupelor. Aproximativ 120.000 de soldați au fost masați de-a lungul Dunării pentru apărarea țării în fața unui eventual atac al turcilor. Imperiul Rus a declarat război Imperiului Otoman pe 12/24 aprilie 1877, iar trupele ruse au intrat în România pe la Ungheni, traversând pe nou construitul pod de peste Prut, opera cunoscutului inginer francez Gustave Eiffel.
Costul total, în bani, suportat de cetățenii României a fost estimat la 100 milioane lei aur.[9]
În perioada aprilie – august 1877 sediul Marelui Cartier General al Armatei Române a fost în comuna Poiana Mare din județul Dolj. Acesta a fost în casa familiilor Marincu —Magereanu.
[…]
Conform https://www.cotidianul.ro/ziua-independentei-nationale-a-romaniei/
Astăzi România sărbătorește Ziua Independenţei Naţionale. Începând din 2022, această zi se celebrează la data de 10 mai, după adoptarea Legii nr. 189 din 8 iulie 2021. Potrivit https://legislatie.just.ro/. aceasta este zi de sărbătoare naţională, dar lucrătoare.
Din 1866 şi până la 30 decembrie 1947, momentul abdicării regelui Mihai I, ziua de 10 Mai a fost Ziua Naţională a României şi se sărbătorea cu mult fast.
Iniţiatori ai propunerii legislative privind sărbătorirea zilei de 10 Mai ca Ziua Independenţei Naţionale a României, prezentate în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor la 18 aprilie 2016, au fost 57 de deputaţi şi senatori ai PNL. În expunerea de motive, ei au menționat „restabilirea adevărului istoric şi reluarea tradiţiei istorice din anii 1866-1947, când era sărbătorită ziua de 10 mai drept Zi Naţională a României, reprezintă unul dintre cele mai importante motive. În toată această perioadă, ziua de 10 mai a fost sărbătorită până când regimul comunist a denaturat faptul istoric şi a anulat această celebrare, instaurând ulterior 23 august drept zi naţională”.
Multiplele semnificaţii ale acestei zile
„În 10 Mai 1881, România a fost proclamată Regat, cunoscând ulterior, timp de mai bine de jumătate de deceniu, o perioadă de prosperitate şi de progres economic şi social; în 10 Mai 1866, prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen depunea jurământ în faţa Parlamentului Principatelor Unite; în 10 Mai 1877, Senatul proclama Independenţa statului român, când conducătorul statului român de la acea vreme, principele Carol I, a semnat proclamaţia „Independenţa absolută a României”, conferindu-i astfel putere de lege. Cu o zi înainte, actul fusese citit în Parlament, de Mihail Kogălniceanu şi votată de reprezentanţii celor două Camere, conform http://www.cdep.ro/.
Proiectul de lege privind sărbătorirea zilei de 10 Mai ca Ziua Independenţei Naţionale a României a fost adoptat de Senat la 22 decembrie 2016 şi de Camera Deputaţilor la 9 iunie 2021.
Preşedintele Klaus Iohannis, prin Decretul nr. 811 din 8 iulie 2021, a promulgat Legea nr.189/2021 privind sărbătorirea zilei de 10 mai ca Ziua Independenţei Naţionale a României. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 681/9 iulie 2021, potrivit http://www.cdep.ro/.
Potrivit Legii nr.189/2021, Parlamentul, Preşedinţia României, Guvernul, celelalte autorităţi publice centrale, precum şi autorităţile administraţiei publice locale vor organiza manifestări cultural-artistice, cu ocazia sărbătoririi acestei zile. Fondurile necesare pentru organizarea manifestărilor prilejuite de sărbătorirea zilei de 10 mai pot fi asigurate din bugetele locale sau din bugetele autorităţilor publice centrale, precum şi ale instituţiilor publice, în limita alocaţiilor bugetare aprobate.
La data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea nr. 103/2015 pentru declararea zilei de 10 mai ca zi de sărbătoare naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 18 mai 2015, se abrogă.
Un jurământ pentru eternitate
La 10/22 mai 1866, în faţa Adunării Constituante (aleasă la 9/21 aprilie), a Locotenenţei Domneşti şi Guvernului, prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, ce fusese ales prin plebiscit ca Domnitor al României, depunea jurământul de credinţă: „Jur a fi credincios legilor ţării, a păzi religiunea românilor, precum şi integritatea teritorială şi a domni ca domn constituţional”, potrivit lucrării „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003). A fost proclamat de către Adunarea Constituantă Domnitor al României sub numele de Carol I.
Cei 48 de ani de domnie ai lui Carol I au marcat o etapă de mari progrese pentru România în plan demografic, economic, social, administrativ, politic şi cultural. Carol I s-a pronunţat, în plan extern, pentru menţinerea şi consolidarea statutului internaţional de stat autonom, iar în plan intern, pentru modernizarea structurilor economice, politice şi militare ale ţării. La 1/13 iulie a fost promulgată noua Constituţie a României (în vigoare până în 1923, cu unele modificări), redactată după modelul Constituţiei Belgiei (februarie 1835), considerată la momentul respectiv ca fiind cea mai avansată pe plan european.
În contextul determinat de declanşarea conflictului ruso-turc (1877-1878), la care a participat şi România, opinia publică şi presa românească au cerut guvernului proclamarea de urgenţă a independenţei ţării faţă de suzeranitatea otomană. România a refuzat să fie considerată „provincie privilegiată a Imperiului”, cum o definea Constituţia otomană din decembrie 1876. La 29 aprilie/11 mai, Adunarea Deputaţilor a dezbătut în şedinţă publică situaţia creată, adoptând o moţiune prin care s-a declarat starea de război cu Imperiul Otoman. La 30 aprilie/12 mai, Senatul a votat o moţiune asemănătoare.
La 9/21 mai 1877, a avut loc sesiunea extraordinară a Adunării Deputaţilor, care a proclamat Independenţa de Stat a României. În faţa Adunării, ministrul afacerilor străine, Mihail Kogălniceanu, a declarat: „În stare de rezbel, cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenţi; suntem naţiune de sine stătătoare (…) Aşadar domnilor deputaţi, nu am cea mai mică îndoială şi frică de a declara în faţa Reprezentanţei Naţionale că noi suntem o naţiune liberă şi independentă”, potrivit volumului „Istoria României în date” (2003).
După discurs, Adunarea Deputaţilor a votat o moţiune, cu 79 de voturi „pentru” şi 2 „abţineri”, prin care lua act că „rezbelul între România şi Turcia, cu ruperea legăturilor noastre cu Poarta şi independenţa absolută a României au primit consacrarea lor oficială”. În aceeaşi zi, şi Senatul a adoptat o moţiune cu un conţinut identic. Tributul datorat Porţii (914.000 lei) a fost anulat şi a fost trecut în contul cheltuielilor pentru armată. A doua zi, 10/22 mai, proclamaţia şi legea adoptată de legislativul român au fost contrasemnate de Carol I, potrivit https://centenarulromaniei.ro/.
Deşi Independenţa României a fost proclamată în Parlament, a fost necesar ca neatârnarea să fie cucerită pe câmpul de luptă. Între 12/24 şi 16/28 iulie 1877, trupele române au trecut Dunărea. Armata română fără nicio experienţă de război, dar cu multă dăruire şi curaj, a cucerit pe rând redutele Griviţa (30 aug./11 sept. 1877), Rahova (9/21 sept. 1877), Opanez (28 nov./10 dec. 1877) şi Smârdan (12/24 ian. 1878). Congresul internaţional de la Berlin (1/13 iunie-1/13 iulie 1878), care a pus capăt conflictului, a recunoscut independenţa României, unirea Dobrogei, dar a cedat Rusiei judeţele Bolgrad, Cahul şi Ismail din sudul Basarabiei, potrivit volumului „O istorie a românilor” (Ion Bulei, 2007).
La 10/22 mai 1877 au avut loc, la Bucureşti, o serie de festivităţi prilejuite de proclamarea Independenţei României. Acestea au fost deschise prin 21 de lovituri de tun şi a fost oficiat un Te Deum, la care au asistat domnitorul Carol I, primul ministru, I.C. Brătianu, miniştri, deputaţi, senatori, membrii înaltului cler, înalţi magistraţi ai ţării. În aceeaşi zi a fost instituită prima decoraţie românească – „Steaua României”, în vederea recompensării serviciilor militare şi civile deosebite aduse statului român, potrivit volumului „Istoriei României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).
Proclamarea Regatului României
Consiliul de Miniştri a hotărât la 9/21 septembrie 1878, acordarea titlului de Alteţă Regală lui Carol I, realizându-se, astfel, un prim şi important pas spre proclamarea Regatului României.
Parlamentul a proclamat România regat, la 14/26 martie 1881, prinţul Carol primind pentru sine şi pentru urmaşii săi titlul de rege al României. Ca urmare a acestui eveniment, România şi-a consolidat poziţiile în sistemul relaţiilor internaţionale, în special în Europa, dând un impuls mişcării de emancipare naţională a românilor de peste Carpaţi.
La 10/22 mai 1881, când se împlineau 15 ani de la urcarea pe tronul statului român, au fost organizate festivităţi prilejuite de proclamarea Regatului şi încoronarea domnitorului Carol I ca rege al României. Preşedintele Parlamentului a înmânat regelui Carol I şi reginei Elisabeta coroanele făurite din oţelul unui tun cucerit de la turci în timpul Războiului de Independenţă.
Comentariu saccsiv:
Cititi va rog si:
Ministrul italian al Apărării: sancţiunile economice împotriva Rusiei au eşuat. Occidentul să încerce mai degrabă să negocieze o soluţie diplomatică cu Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului din Ucraina
Ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, a declarat, într-un interviu publicat luni de cotidianul Il Messaggero, că sancţiunile economice împotriva Rusiei au eşuat şi a cerut Occidentului să încerce mai degrabă să negocieze o soluţie diplomatică cu preşedintele Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului din Ucraina, relatează Reuters.
Guido Crosetto a declarat pentru cotidianul Il Messaggero că Occidentul a crezut în mod greşit că sancţiunile pot opri agresiunea Rusiei şi a supraestimat influenţa sa economică în lume, scrie Reuters, conform News.ro.
„Nu trebuie să renunţăm la nicio cale posibilă a diplomaţiei”
„În schimb, singura modalitate de a rezolva această criză este de a implica pe toată lumea, mai întâi pentru a obţine un armistiţiu şi apoi pacea”, a declarat Guido Crosetto.
La remarca jurnalistului care l-a intervievat că Putin nu s-a arătat dispus să negocieze, Crosetto a replicat: „Acesta este un motiv bun pentru ca noi să încercăm mai mult. Nu trebuie să renunţăm la nicio cale posibilă a diplomaţiei, oricât de îngustă ar fi ea”.
Cu toate acestea, Crosetto a apărat decizia Italiei de a continua să trimită arme în Ucraina, spunând că aceasta are ca scop să câştige „timp şi condiţii pentru a obţine un armistiţiu şi pacea”.
Italia deţine în acest an preşedinţia rotativă a G7, grupul celor şapte mari democraţii.
Crosetto a mai avertizat în interviu că, dacă trupele ruseşti ar ocupa Kievul, acest lucru ar duce „inevitabil la o ciocnire cu alte ţări, care nu ar accepta tancurile ruseşti la graniţele lor”.
Ministrul italian este, de asemenea, de părere că eşuata contraofensivă a Ucrainei împotriva Rusiei din vara anului trecut a fost o greşeală, având în vedere superioritatea militară a Rusiei. Crosetto susţine că l-a avertizat personal pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski că aceasta era sortită eşecului, dar nu a fost ascultat.
„Din păcate, mă tem că Putin vrea toată Ucraina”
Guido Crosetto critică şi declaraţiile preşedintelui francez Emmanuel Macron de trimitere a trupelor terestre în Ucraina, considerând că s-a pripit.
„Nu ştiu cât de mult îl avantajează pe el însuşi şi nici cât de mult avantajează această fază foarte dificilă. Este o fază care necesită capacitate de analiză, raţionalitate, competenţă tactică şi diplomatică. Este un moment care nu are un precedent similar în istoria recentă. Dacă trebuie să căutăm exemple care să semene cu el, avem rezultate dramatice: cele două războaie mondiale”, spune ministrul italian.
Pe de altă parte, Crosetto recunoaşte: „Din păcate, mă tem că Putin vrea toată Ucraina şi, mai mult, nimeni nu ne poate asigura că se va opri la Ucraina. Este clar că are în minte o ordine internaţională, în care cine este mai puternic, dacă şi când vrea, ia celelalte ţări”.
Prin urmare, nu ar trebui să fie oprit imediat, în maniera războinică pe care o indică Macron? – a fost întrebat Crosetto.
„Nu, atunci riscăm să ajungem la un punct de unde nu ne mai putem întoarce. La fel cum am fi făcut-o dacă Putin ar fi pus în vizorul său şi ţările baltice sau Polonia, ceea ce nu este deloc imposibil. În acel moment, NATO ar avea obligaţia, înscrisă de articolul 5 al Tratatului Atlantic, de a se desfăşura militar de partea ţării NATO care este atacată”, a spus ministrul.
Oficialul italian, a cărui ţară este printre cele care nu şi-au îndeplinit obiectivul de a aloca 2 la sută din PIB pentru cheltuielile de apărare, spune că dacă vine Trump din nou la putere, există riscul de a fi „dată afară” de sub umbrela de securitate colectivă şi de aceea cere ca cheltuielile pentru apărare să nu mai fie puse la socoteală în regulile europene de calcul al deficitului public.
Săptămâna trecută, preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că Rusia trebuie împiedicată să câștige războiul din Ucraina, indicând că în cazul unui succes nu există garanții că țările vecine, inclusiv România și Republica Moldova, nu vor fi în pericol într-un scenariu în care Moscova și-ar atinge obiectivele strategice.
Liderul de la Elysee a vorbit din nou despre posibilitatea trimiterii de trupe NATO pe teren în țara invadată, apreciind într-un interviu publicat de The Economist că va trebui să „ne punem problema” dacă Moscova „va reuşi să străpungă linia frontului” şi dacă autorităţile de la Kiev o cer.
Niger: Pleaca militarii SUA, vin militarii Rusiei. Deja intr-o baza militara sunt si unii si altii…
Trupele ruse și americane operează din aceeași bază militară din Niger de cel puțin câteva săptămâni, a declarat pentru CNN un oficial american al apărării și o altă sursă familiarizată cu chestiunea, punând cele două armate în imediata apropiere una de cealaltă într-un moment de intensificare a tensiunile legate de războiul din Ucraina.
Rușii folosesc un hangar separat la bază, cunoscută sub numele de Air Base 101, au precizat sursele, și nu operează în același spațiu cu americanii. Dar „nu este o zonă atât de mare”, a subliniat una dintre surse.
Prezența Rusiei la bază a fost un punct major de dispută între SUA și junta militară a Nigerului, care a preluat puterea printr-o lovitură de stat, în iulie 2023. Și subliniază și mai mult îngrijorarea oficialilor americani că Nigerul, care a servit drept punct de sprijin crucial pentru operațiunile americane de combatere a terorismului în regiune timp de aproape un deceniu, înclină tot mai mult spre Rusia.
În martie, diplomați și militari americani, inclusiv generalul Michael Langley, șeful Comandamentului SUA pentru Africa, și Celeste Wallander, secretarul adjunct al Apărării pentru afaceri de securitate internațională, au vizitat Nigerul și și-au exprimat îngrijorarea cu privire la escaladarea prezenței militare ruse în țară. Ei au ridicat, de asemenea, întrebări despre viitorul bazei aeriene 101 și dacă aceasta va fi cedată rușilor.
Întâlnirea a fost tensionată, au declarat oficialii la acea vreme, iar doar câteva zile mai târziu, Nigerul a anunțat că pune capăt acordului care a permis personalului militar și civil al SUA să opereze în țară din 2014.
Armata SUA lucrează acum cu oficialii nigerieni pentru a efectua o retragere ordonată a trupelor din țară, a confirmat Pentagonul. SUA vor trimite o altă delegație în Niger pentru a discuta în continuare despre retragerea trupelor americane de acolo, a declarat miercuri secretarul de presă adjunct al Pentagonului, Sabrina Singh, într-o conferință. SUA încă încearcă să obțină autorizație de la guvernul nigerian pentru zboruri militare în și din țară.
Intensificarea cooperării militare dintre Rusia și Niger a fost esențială pentru disputa dintre SUA și junta nigeriană. Rusia și Nigerul au convenit să își întărească legăturile militare în ianuarie, a transmis la acea vreme Ministerul rus al Apărării. Presa rusă a raportat pe 11 aprilie că Rusia trimite echipamente și 100 de antrenori militari în Niger, deși una dintre surse a afirmat că trupele ruse se aflau în țară cu mult înainte de aprilie.
Între timp, armata americană și-a retras deja trupele dintr-o bază militară franceză din Ciad, după ce țara a cerut să plece luna trecută, au declarat miercuri un purtător de cuvânt al Pentagonului și alte surse familiare cu problema pentru CNN. Mai mult de jumătate dintre trupele americane staționate la baza militară franceză din capitala Ciadului, N’Djamena, au părăsit țara și s-au mutat în Germania.
Comentariu saccsiv:
Cititi va rog si:
OPINIE: Niger – Eliberarea de “independență”
Opinie: A inceput Planul B al SUA pentru razboiul din Ucraina
Global Research: Ukraine War: Washington Moves On to Plan B
Războiul din Ucraina: Washingtonul trece la planul B
De Mike Whitney, 29 Aprilie 2024, Global Research
Iată ce trebuie să înțeleagă toată lumea despre Ucraina:
Statele Unite au trecut deja la planul B. Nu, administrația Biden nu a emis o declarație oficială în această privință însă mutarea a început deja.
Trustul intelectual de la Washington a renunțat la orice speranță în a câștiga direct războiul (Planul A) și a adoptat, astfel, o strategie complet diferită. (Planul B)
Planul B este o combinație a două elemente principale:
A – o strategie de negare, care este „o abordare defensivă menită să împiedice un adversar” să își atingă obiectivele. În acest caz, obiectivul este de a prelungi conflictul cât mai mult timp posibil pentru a împiedica rușii să obțină o victorie clară. Aceasta este prioritatea principală.
B – Continuarea creșterii și intensificării atacurilor asimetrice asupra infrastructurii vitale și a zonelor civile din Rusia propriu-zisă, pentru a provoca cât mai multe daune Rusiei.
Acesta este, în esență, planul B.
Orice preocupare pentru poporul ucrainean sau pentru viitoarea viabilitate a statului ucrainean nu a fost luată în considerare în calculele cinice ale Washingtonului.
Ceea ce contează este prevenirea unei victorii rusești și provocarea a cât mai multă durere Rusiei. Acestea sunt obiectivele principale. În termeni practici, acest lucru înseamnă că mai mulți soldați ucraineni vor fi măcelăriți în masă pentru a continua să folosească Ucraina ca rampă de lansare pentru atacuri împotriva Rusiei. De fapt, liderii războinici britanici au confirmat deja ceea ce spunem aici. Consultați acest extras dintr-un articol de la Zero Hedge:
„… șeful apărării din Marea Britanie, amiralul Sir Tony Radakin, a declarat pentru Financial Times că noua infuzie de ajutor militar din partea Occidentului va ajuta Ucraina să-și sporească loviturile cu rază lungă de acțiune asupra teritoriului rusesc:
Ucraina este pregătită să sporească atacurile cu rază lungă de acțiune în interiorul Rusiei, în condițiile în care un aflux de ajutor militar occidental are ca scop să ajute Kievul să modeleze războiul „în moduri mult mai puternice”, a declarat șeful armatei britanice….
Amiralul Radakin a continuat: ‘Pe măsură ce Ucraina câștigă mai multe capacități pentru lupta cu rază lungă de acțiune … capacitatea sa de a continua operațiunile de profunzime va deveni [din ce în ce mai mult] o caracteristică’ a războiului…… Mai multe cuvinte ale lui Radakin indică o escaladare (și nu negocieri) în cele ce urmează… Șeful Apărării din Marea Britanie spune că Ucraina va crește atacurile cu rază lungă de acțiune în Rusia, Zero Hedge.”
Înțelegi acum la ce mă refer? Acesta este Planul B scris negru pe alb.
Nu mai există nicio așteptare că Ucraina va câștiga războiul. Niciuna.
Țara va fi pur și simplu folosită ca o platformă pentru a persecuta, hărțui și teroriza poporul rus. Acesta este Planul B pe scurt.
Dar cum putem fi siguri că Planul B a început deja?
În primul rând, luați în considerare alocarea resurselor prevăzute în cadrul noului ‘Supliment de securitate națională’ pe care Biden l-a promulgat la începutul acestei săptămâni. Proiectul de lege prevede 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, din care doar 13 miliarde de dolari vor fi cheltuite pentru arme și sisteme de armament. Cum va ajuta această sumă infimă la înfrângerea armatei ruse?
Rețineți că SUA și aliații din NATO au cheltuit deja peste 200 de miliarde de dolari pentru finanțarea războiului din Ucraina, iar ucrainenii pierd. Cum ar trebui ca alte 13 miliarde de dolari să facă vreo diferență?
Nu o va face și nici nu se intenționează să o facă. Așa cum am spus mai devreme, scopul real al banilor este de a preveni o victorie clară a Rusiei prin lansarea unor atacuri aleatorii asupra infrastructurii critice și a zonelor civile din Rusia. Odată ce înțelegeți că planul operațional de bază s-a schimbat, evoluțiile de pe teren încep să capete sens. Scopul este de a antagoniza un rival geopolitic, nu de a câștiga un război. Ați înțeles?
Iată ce nu va face pachetul de ajutor de 61 de miliarde de dolari: (Potrivit analistului politic Ted Snider)
„Nu va oferi suficienți bani. Nu va furniza armele atât de necesare și nici nu le va livra la timp. Nu va furniza trupele, de care este nevoie și mai mult. Și nu va oferi victoria…..Deși 61 de miliarde de dolari reprezintă o sumă masivă de bani, nu este suficient de masivă pentru a învinge Rusia. La ce nu vor ajuta cele 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, The American Conservative.”
Nu ajută la nimic, majoritatea celor mai bine antrenate unități de luptă din Ucraina au fost deja nimicite. Au dispărut. Acest lucru a forțat regimul Zelensky să răpească oameni de pe străzile Kievului și să-i trimită în luptă cu o pregătire de doar două săptămâni, motiv pentru care pierderile sunt atât de mari. Nimeni nu crede că acești „recruți înverșunați” vor pune în dificultate armata rusă sau chiar îi vor încetini înaintarea inexorabilă. Nimeni. Acești oameni sunt pur și simplu sacrificați pentru ca Washingtonul să poată continua să lanseze atacuri cu drone asupra instalațiilor petroliere rusești din apropierea Moscovei sau să bombardeze sate civile la granița rusă sau să efectueze lovituri aeriene asupra podului Kerch. Cu alte cuvinte, această orgie continuă de măcel este perpetuată pentru ca elitele occidentale demente să poată continua să dea lovituri fulgerătoare pe care ursul rusesc le îndepărtează ca pe un țânțar sâcâitor. Aceasta este valoarea pe care aceste elite miliardare o acordă vieții umane. Pentru ei asta nu înseamnă nimic. Acordați atenție acestui extras dintr-un articol scris de Scott Ritter:
„Președintele SUA, Joe Biden, a semnat recent promulgarea unui pachet de 95 de miliarde de dolari, amânat de mult timp, care include un ajutor de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina. Cel puțin 13,8 miliarde de dolari din această sumă vor fi folosiți pentru livrarea de armament, cum ar fi rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune și avioane de vânătoare F-16….
‘Asistența militară de 13,8 miliarde de dolari care va fi oferită Ucrainei va fi insuficientă pentru a opri practic avansul rusesc în curs de desfășurare’ și ‘pentru a schimba rezultatul pe câmpul de luptă’, a declarat el…
În prezent, Rusia se bucură de ‘superioritate militară, dacă nu chiar de supremație absolută, de-a lungul întregii linii de contact, nu doar pe linia frontului, ci și extinzându-se mult în zonele din spate ale zonelor de apărare ucrainene’… Scott Ritter: Ajutorul militar consistent al SUA pentru Ucraina nu va împiedica avantajul strategic al Rusiei, Sputnik.”
Poporul american care crede, în mod prostesc, că noul pachet de ajutor suplimentar va contribui la expulzarea ‘răilor’ ruși din Ucraina, trăiește în La La Land. Nimic nu poate fi mai departe de adevăr. Nimeni care urmărește evenimentele de pe teren nu crede că Ucraina are vreo șansă de a învinge o armată rusă bine echipată și foarte motivată, care se mândrește cu rezerve aproape nelimitate, capacitate industrială nelimitată, resurse nelimitate și o convingere fermă că Occidentul se folosește de Ucraina pentru a le destrăma țara și a-și instala propria marionetă la Moscova. Pentru asta luptă și de aceea vor câștiga. Iată mai multe detalii de la Snider:
„Cele 61 de miliarde de dolari nu vor schimba rezultatul acestui război”, Nicolai Petro, profesor de științe politice la Universitatea din Rodos și autorul cărții Tragedia Ucrainei, (Potrivit lui) Valery Zaluzhny…..Aceasta… ar necesita de cinci până la șapte ori mai mult decât această sumă, sau 350-400 de miliarde de dolari. (Dar) Chiar dacă banii ar fi suficienți, aceștia nu ar asigura Ucrainei armele de care are nevoie, deoarece armele nu sunt disponibile pentru cumpărare. (Potrivit) colonelului în retragere al armatei SUA Daniel Davis, Senior Fellow la Defense Priorities: chiar dacă primești banii, nu vei avea numărul de proiectile de artilerie, de rachete interceptoare pentru apărarea aeriană. Nu se pot produce proiectilele de artilerie mai repede decât o facem acum. Este o chestiune de capacitate fizică: nu putem face acest lucru…
Chiar dacă Occidentul ar putea furniza Ucrainei armele la timp, ‘marea problemă pentru Ucraina’, spune Davis, nu este furnizarea de arme, ci ‘problema resurselor umane’. Pierderile Ucrainei pe câmpul de luptă, prin decese și răniri, au lăsat Ucraina cu o problemă de personal mai mare decât cea a artileriei…. chiar dacă SUA ar da Ucrainei toate armele de care are nevoie, ‘nu au oamenii care să le folosească’. Ce nu vor face cele 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, The American Conservative.
Toate acestea sunt lucruri destul de simple. Evident, dacă nu ai oamenii, banii sau armele necesare, vei pierde. Și, administratorii maniaci ai acestei cruciade anti-Rusia eșuate ȘTIU că Ucraina va pierde, dar au ales să continue războiul oricum. De ce?
Pentru că viețile, distrugerile și dizolvarea statului ucrainean nu contează pentru ei. Tot ceea ce contează este să provoace durere Rusiei, indiferent de costuri. Aceasta este ‘cauza nobilă’ pentru care 500.000 de ucraineni și-au dat viața. Și acesta este motivul pentru care acest dezastru sângeros continuă să se prelungească la nesfârșit, chiar dacă rezultatul nu a fost niciodată pus la îndoială.
*
Acest articol a fost publicat inițial pe The Unz Review.
Michael Whitney este un renumit analist geopolitic și social stabilit în statul Washington. Și-a început cariera de cetățean-jurnalist independent în anul 2002, cu un angajament față de jurnalismul onest, justiția socială și pacea mondială.
Este cercetător asociat al Centrului de Cercetare a Globalizării (CRG).
Video: 1 Mai sarbatorit la Moscova cu o expozitie de tancuri si echipamente militare capturate in Ucraina
Tancuri si echipamentele militare occidentale capturate de fortele ruse in Ucraina au fost prezentate, miercuri, la Moscova, in cadrul unei expozitii care arata, potrivit armatei ruse ca ajutorul occidental nu va impiedica castigarea razboiului, informeaza Reuters.
Cozi lungi s-au format la intrarea in expozitie, intitulata „Trofeele armatei ruse”, care a fost deschisa in fata unui muzeu care sarbatoreste victoria sovietica asupra Germaniei naziste in 1945.
„Istoria se repeta”, a spus Ministerul rus al Apararii intr-un comunicat, adaugand ca Uniunea Sovietica a organizat si in 1943 o expozitie de tancuri si echipamente capturate, in acest caz de la armata germana.
„Puterea sta in adevar. Asa a fost intotdeauna. In 1943 si astazi. Aceste trofee de razboi reflecta puterea noastra. Cu cat sunt mai multe, cu atat suntem mai puternici”, a declarat ministerul, prezicand o victorie a Rusiei in ceea ce numeste oficial „operatiune militara speciala” in Ucraina.
„Niciun tip de echipament militar occidental nu va schimba situatia de pe campul de lupta”, se mai spune in comunicat.
Cititi va rog mai multe la:
Sfinte Părinte Justin roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
SACCSIV - blog ortodox 
4 comments